Infernul de la teatru

Publicat în Dilema Veche nr. 402 din 20-26 octombrie 2011
Infernul de la teatru jpeg

Vă mai amintiţi de caricatura cu profetul Mohamed care purta pe cap o bombă în chip de turban? Acum cîţiva ani, apariţia acestui desen într-un ziar danez a stîrnit reacţii vehemente în lumea islamică. Protestele s-au transformat apoi în atacuri directe: grupări de integrişti au incendiat ambasade occidentale. Desenatorului, redacţiei şi celor care le-au luat apărarea, în numele libertăţii de exprimare, li s-a promis, în numele credinţei, iadul pe pămînt. Dincolo de isteriile colective, a existat şi o dezbatere publică destul de consistentă, la care au participat intelectuali (moderaţi) din Occident şi din Orient. Nu s-a ajuns la o concluzie, dar măcar s-a aplanat conflictul de fond. Libertatea de exprimare e un drept aproape de la sine înţeles în lumea democratică occidentală; pentru islam, această libertate poate părea uneori excesivă – ea nu numai că lezează sensibilităţi, ci poate încălca norme de la sine înţelese, aşa cum ar fi, de pildă, faptul că Mohamed e sfînt şi, prin urmare, inviolabil. „Avocaţii“ caricaturilor au replicat că violenţa islamică e o temă actuală şi de interes public, cei care au condamnat apariţia lor au spus că desenele satirice cu Mohamed sînt o mostră de islamofobie şi de imperialism occidental. 

Circul se repetă acum, cu alte mize şi alţi jucători. În rolul principal este Romeo Castellucci, unul dintre cei mai prolifici oameni de teatru ai momentului. Împotriva lui şi a actorilor săi protestează Institutul Civitas, o organizaţie a catolicilor. De unde vine supărarea? Castellucci a montat recent la  Théâtre de la Ville din Paris spectacolul Sur le concept du visage du fils de Dieu (Despre conceptul chipului fiului lui Dumnezeu), un spectacol polemic despre sensurile şi nonsensurile credinţei în epoca de azi. Spectacolul tratează tema milei şi a speranţei. E vorba de relaţia dintre un fiu nevoit să-şi îngrijească, răbdător şi obedient, tatăl bătrîn şi bolnav. În scena finală, nişte copii aruncă grenade spre chipul lui Christ (o reproducere după Salvator Mundi de Antonello da Messina, 1465); chipul se descompune încet lăsînd să se vadă replica „You are my shepherd“, („Eşti păstorul meu“); apoi apare imediat şi negaţia: „You are not my shepherd“.  „Nu e genul de spectacol de la care ieşi cu zîmbetul pe buze“ – notează Libération. În 2008, Romeo Castellucci a fost artist-invitat la Festivalul de la Avignon. El a prezentat atunci, în trei spectacole diferite, Infernul, Purgatoriul şi Paradisul (după Divina Commedia a lui Dante Alighieri) şi a stîrnit, chiar şi acolo, în acel (să-i spun Paradis? sau Infern?) Purgatoriu al teatrului, reacţii extrem de tranşante din partea spectatorilor. Primul spectacol a fost întrerupt de cîteva ori de spectatori furioşi (s-a speculat, mai tîrziu, că protestele erau de fapt jucate, însă au existat şi nenumăraţi spectatori vexaţi de-adevăratelea). 

De data asta însă, agresivitatea protestatarilor de la Paris depăşeşte cu mult aşteptările. Angajaţii teatrului sînt hărţuiţi cu telefoane şi mesaje de ameninţare, casierele sînt înjurate, spectatorii sînt busculaţi la intrarea în teatru. Liderul organizaţiei creştinilor nu a văzut spectacolul, dar spune că a citit suficient de multe cronici încît să-şi dea seama cît de periculos este pentru public să se expună imaginii finale. Boicotarea spectacolului ar fi, pentru el, o formă de participare civică. În ţara căreia Europa îi datorează modernizarea politică, democraţia, laicitatea, un spectacol despre conceptul chipului fiului lui Dumnezeu e considerat periculos. În logica asta, dacă nişte actori aruncă pe scenă cu grenade (false) în chipul lui Christos, atunci creştinii lezaţi de pretutindeni ar trebui să arunce cu grenade adevărate în teatru. Cum vi se pare? 

În toată această poveste cel mai trist e că, pînă la urmă, din spectacol nu mai rămîne decît vacarmul de dinainte şi de după reprezentaţie. Romeo Castellucci nu mai e, în conştiinţa publică, artistul vizionar, ci tipul ăla, cu scandalul… Dar ăsta e destinul tuturor artiştilor (prea) angajaţi. Din păcate, politica bate mai mereu estetica.

(În imagine: Salvator Mundi de Antonello da Messina)

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Cum va fi vremea în ultima lună de iarnă. Care e recordul de ger năprasnic în România
Temperaturi foarte scăzute sau maxime termice neobişnuite s-au consemnat, de-a lungul timpului, în luna februarie. Recordul de ger a fost bătut la data de 10 februarie 1929, când la Vf.Omu s-au înregistrat minus 38 grade Celsius.
image
Patru lucruri în care se măsoară cu adevărat fericirea. Ce spune un profesor de la Harvard
Dr. Sanjiv Chopra, profesor la Harvard, a explicat de ce 20 de milioane de dolari câștigați la loto nu te fac fericit pe termen lung și care ar fi cele cinci lucruri care ar ajuta cu adevărat pentru a obține această stare.
image
Şi-a ucis cea mai bună prietenă din dorinţa de a fi mamă. Cele două femei se cunoscuseră la biserică
Crima haluncinantă, comisă de o femeie din Texas a uimit o lume întreagă. Aceasta şi-a omorât cu sânge rece cea mai bună prietenă, pe care o cunoştea de mai bine de un deceniu. Totul pentru a-i fura copilul.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.