Infernul de la Piteşti

Publicat în Dilema Veche nr. 824 din 5–11 decembrie 2019
Infernul de la Piteşti jpeg

● Pe ei!, regie și scenariu: Ionuţ Caras. Cu: Andrei Mărcuţa, Bogdan Neciu, Viktor Hegedus, Tibor Szekely, Dragoş Ioniţă, Alina Mişoc, Diana Buluga, Alexandra Cheroiu, Ionuţ Caras şi Ciprian Butnaru. Afiş: Ciprian Butnaru. Un proiect creat de Texte bune în locuri nebune, Cluj, în parteneriat cu Memorialul Închisoarea Pitești şi Centrul de Studii în Istorie Contemporană.

Producţia Pe ei!, creată de un grup de artişti conduşi de actorul Ionuţ Caras, intră pe un teren complex şi delicat al recuperării istorice: fenomenul Piteşti. În cadrul proiectului Texte bune în spaţii nebune, iniţiat acum doi ani la Cluj, Caras şi colegii săi au abordat teme, texte, formate performative marginale – în sensul situării lor în afara standardului de interes al teatrelor de stat – reprezentate în spaţii neconvenţionale. Unele dintre producţiile lor sînt site specific, adică create special şi în legătură directă cu un spaţiu. Este şi cazul Pe ei!, o lectură performativă – cu accent pe performativ – care combină informaţii despre regimul de detenţie din anii 1949-1952 de la Piteşti, documente, fragmente din studii istorice, mărturii ale foștilor deținuți politici şi pasaje literare din operele acestora.

Demersul este curajos, căci vine la intersecția a două discursuri tranşante în societate, unul dominant, care prezintă violenţele din penitenciar şi martirizează deţinuţii, ignorînd conexiunea acestora cu regimul criminal legionar, altul care încearcă să dezeroizeze aşa-numiţii „sfinţi ai închisorilor“, riscînd însă să minimalizeze ororile detenţiei şi să atenueze responsabilitatea regimului comunist pentru asta. Cum lucrurile nu se separă chirurgical în istorie, conexiunea între legionari şi comunişti nu s-a produs exclusiv de pe poziţii opuse, ci a presupus şi complicităţi, şi transmiterea unor tehnici, inclusiv de tortură, de la unii la alţii, şi folosirea/exploatarea unor aderenţi ai unei mişcări în favoarea celeilalte. Lucrurile sînt gri – şi acesta este un laitmotiv explicit enunţat în Pe ei! –, iar asta poate fi exemplificat prin fenomenul Piteşti, unde foştii legionari, dar şi oponenţii sau potenţialii oponenţi ai noului regim comunist au fost supuşi unor torturi abominabile, fiind forţaţi să devină, la rîndul lor, torţionari. Metoda a fost reprodusă în alte închisori, unde deţinuţii-torţionari au fost redistribuiţi după reconvertirea penitenciarului de la Piteşti în închisoare de drept comun. Sînt „sfinţi“ deţinuţii? Este justificată violenţa împotriva lor? Putem judeca în alb şi negru?

Mecanismul care a făcut posibile aceste orori, care include interferenţa dintre violenţa legionară şi puterea comunistă, trebuie investigat cu atenţie, căci contextul istoric era tulbure, iar documentele au fost alterate, mistificate, deturnate spre propriul interes de cei care au deţinut ulterior puterea. Ceea ce rămîne cert este violenţa regimului de detenţie, redat prin mărturiile supravieţuitorilor. Piteştiul a avut însă, dincolo de rolul de iniţiator al reeducării, o specificitate care pare să nu fi fost reprodusă în alte părţi (conform istoricului Thierry Wolton, există însă similarităţi cu China şi Cambodgia): „liturghiile negre“ – o formă de tortură scatologică (apud Wolton: „reeducarea scatologică“), ce implică şi acţiuni sexuale. Acest odios procedeu, cu o componentă performativă (teatralitatea era o caracteristică a propagandei legionare), ducea la animalizarea deţinuţilor, moment în care aceştia deveneau o masă de manevră „reeducabilă“, adică erau pasibili să se transforme, la rîndul lor, în instrumente de tortură.

Pe ei! se concentrează asupra torturii, inclusiv a „liturghiilor negre“, redate naturalist, ca un duş rece. Dacă violenţa fizică este formală, coregrafiată – corpuri care vibrează, se zbat, suferă, sincron şi secvenţial, într-un continuum al torturii –, cea sexual-scatologică este explicită, asumată şi, prin asta, şocantă. Este meritul actorilor că lucrurile rămîn pe muchia suportabilităţii (atenţie la restricţii: vîrsta indicată pentru spectatori este de peste 18 ani).

rosencrantz otilia bercaru 2 jpg jpeg

Eugen Ţurcanu, primul deţinut devenit torţionar, fost legionar şi comunist, oportunist de o cruzime inimaginabilă, instrument al sistemului comunist, care însă îl ucide fără ezitare atunci cînd nu îi mai este util, este personajul central al performance-ului, dar nu unul formal psihologic, ci mai degrabă o carcasă pentru materializarea ideii de tortură. Personajul este asumat, pe rînd, de toţi performerii („Eu sînt Ţurcanu“), personalitatea lui şi modul de acţiune fiind astfel relativizate prin mai multe versiuni, fără a fi vreuna justificativă. Ceea ce se explică este mecanismul de transformare a victimei în călău (acel dezarmant „Baţi ca să nu mai fii bătut“, invocat de foştii deţinuti, care transpare şi din poeziile acestora, incluse în spectacol). Țurcanu este produsul a două regimuri politice criminale, fiecare cu instrumentele sale de seducţie şi control. De exemplu, un insert muzical, cu Cîntecul legionarilor căzuţi, intonat de performeri cu trimitere directă la biografiile deţinuţilor, demonstrează cum funcţiona charisma legionară, prin trezirea sentimentului de apartenenţă la grup (etnică, religioasă), exacerbarea naţionalismului şi a masculinităţii. Documentele citate – şi citite – arată, în alt registru, cum regimul comunist s-a folosit de experienţa violenţei pe care o aveau cei ca Ţurcanu şi chestionează veridicitatea unor arhive.

Pe de o parte, spectacolul oferă informație (încă prea puţin cunoscută), pe de altă parte, prin performativitatea dură, care biciuieşte psihicul și afectul, scoate spectatorul din pasivitate, măcar prin crearea unui disconfort. Jucat la Piteşti (dar şi la Cluj), în curtea interioară a penitenciarului, cu vedere la Camera 4, locul principal de tortură, Pe ei! a adus public în spaţiul închisorii, oferind o experiență performativă completă. Muzeul devine astfel vizibil, iar istoria lui, un pic mai cunoscută şi, sper, generatoare de întrebări.

Piteștiul a fost un loc infernal al istoriei noastre în care utopiile extreme, de dreapta şi de stînga, au produs o perversă şi sinistră anihilare a umanităţii. Metodele de tortură au atins atunci nişte culmi care au depăşit limitele imaginarului, reducînd fiinţa umană la nivelul său animalic. Şi totuşi, a fost posibil. Fenomenul Piteşti trebuie investigat în continuare pentru a putea înţelege, măcar parţial, resorturile mecanismului care i-a permis să existe. Ca să nu îi mai permitem.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Sabina Costinel (sus), Otilia Bercaru (jos)

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

camioane   shutterstock 1978869203 1 jpeg
Camioanele înmatriculate în UE, interzise în Rusia din 10 octombrie
Circulaţia camioanelor înmatriculate în statele membre UE va fi interzisă în Rusia începând cu 10 octombrie, potrivit Kremlinului, ca reacție la interdicția impusă Rusiei în urmă cu câteva luni.
Submarin rus din clasa Borei FOTO mil.ru/Wikipedia
O navă și un elicopter al Marinei Franceze escortează un submarin rus în Golful Biscaya
Marina franceză a escortat submarinul rusesc diesel-electric Novorossiysk și remorcherul Serghei Balk în Golful Biscaya, a anunțat sâmbătă seara pe Twitter prefectura maritimă din regiunea Atlanticului.
edi iordanescu selectioner jpg
Edward Iordănescu, făcut praf: Gică Popescu a dat un verdict devastator după campania din Liga Națiunilor
În ianuarie, selecționerul vorbea despre promovarea în Liga A. În septembrie, a dus România în Liga C. De pe ultimul loc în grupă!

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.