Închisoarea libertăţii

Publicat în Dilema Veche nr. 453 din 18-24 octombrie 2012
Închisoarea libertăţii jpeg

● Contra democraţiei, de Esteve Soler; regia: Alexandru Dabija; cu: Daniel Plier, Iulia – Maria Popa, Ali Deac, Emöke Boldizsár, Daniel Bucher, Wolfgang Kandler; Teatrul Naţional „Radu Stanca“, Sibiu, secţia Germană.

Primul lucru la care m-am gîndit cînd am văzut Contra democraţiei au fost fotografiile lui Jan Saudek. Nici vorbă de pornografie în textul lui Esteve Soler sau în spectacolul lui Alexandru Dabija, dar viziunea deformat-grotescă a fotografului ceh asupra relaţiilor interumane deviate (în special familiale) se aplică aici societăţii umane în întregul ei. Piesa dramaturgului catalan, care face parte dintr-o trilogie alături de Contra progresului şi Contra iubirii, tratează bolile purulente ale democraţiei contemporane, cu tot cu puseele febrile care au dus la dezastre economico-sociale (actuala criză financiară precedată/urmată de revolte antisistem). Subiectul este cît se poate de actual în România, unde democraţia se luptă cu acneea juvenilă şi derapajele aferente (haosul politic din ultimii doi ani şi implicaţiile sale social-economice). Legătura cu Saudek este de natură estetică. Esteve Soler precizează că textul său cuprinde şapte piese de „Grand Guignol“ şi oferă definiţia: „Gen teatral de origine franceză, creat la sfîrşitul secolului al XIX-lea, care prin piese de scurtă durată, reflectă monstruozitatea epocii prin oroare şi farsă suprarealistă“. Prin urmare, scriitura mizează pe un horror absurd care explorează demenţa unei societăţi bolnave, viciate în structura sa fundamentală. Ce se observă în textul lui Soler (traducerea în limba germană: Charlotte Frei şi în română: Luminiţa Voina-Răuţ) este că maladia sistemului politic viciază viaţa personală. Boala este contaminantă, iar simptomele se remarcă, de fapt, în plan individual.

Spectacolul începe cu explicitarea acestei metafore. În primul scheci, doi soţi sînt captivi într-un oraş-colonie (o pînză de păianjen, echivalentul unui sistem social depersonalizant care rejectează omul). În timp ce ei îşi exprimă speranţa că viitorul lor copil va reumaniza oraşul, soţia naşte un păianjen uriaş. Actualele victime ale unei urbanităţi maladive produc fiinţa adaptată perfect la o lume suprapopulată şi uniformizată. Somnul politicii naşte monştri.

În spectacolul sibian, scenografia este esenţială. Dragoş Buhagiar a construit un cub alb, pe rotile, cu un perete deschis. Spaţiul de joc, cu puţine excepţii, se limitează la interiorul cubului. Imaginea este austeră, dar permite jocuri suprarealiste. De exemplu, podeaua se ridică într-un plan înclinat pe care se balansează doi politicieni corupţi care au distrus un oraş şi vor să îl reconstruiască ca un... bordel. Sau pînza de păianjen în care sînt prinşi cei doi soţi este o cortină alb-negru pe care coboară hidos un miriapod uriaş. În spaţiul extra-cub, Buhagiar intervine rar – de exemplu, cînd un personaj ţine un discurs despre nonviolenţă, în timp ce îşi loveşte repetat prietenul. Acesta din urmă este învelit într-un uriaş con de ziare, un fel de cornet de îngheţată. Presa incită, manipulează şi minte. Rezultatul constă în îndobitocirea publicului şi manevrarea lui cu uşurinţă. Ceea ce se proclamă este reversul a ceea ce se face.

În episodul cu reconstrucţia oraşului, politicienii sînt cei care-i aleg pe cetăţeni. Nu se votează un conducător pentru oraş, ci un oraş pentru conducători. Scheciul nu este însă o metaforă a regelui fără ţară, ci un story grotesc-absurd despre politica bunului plac care o înlocuieşte pe cea a bunului-simţ. Povestea ridică la rang de apocalipsă urbană un eşec sentimental. Ironia este generată de afect („Mi-ai zis c-o să distrugi oraşul, fiindcă n-ai chef să mai existe ceva care să-ţi aducă aminte de mine!“ spune iubita politicianului), dar ideea arbitrariului care anulează contractul social seamănă prea mult cu realitatea politică românească a ultimilor ani ca să mai stîrnească rîsete.

Există două poveşti-pilon pe care se sprijină spectacolul. Una este a femeii din Afganistan care se confruntă cu prejudecăţile societăţii occidentale, dar şi cu cele ale propriei culturi. Are perspectiva străinului, însă viziunea sa nu este obiectivă, căci intenţia ei este una de integrare în societatea occidentală. Cartea pe care se joacă este cea a dialogului între două culturi care au fiecare extremele ei. Considerată în Occident un simbol al inegalităţii între sexe, burka (vălul care acoperă faţa femeilor musulmane, mai puţin ochii) apare aici dintr-o perspectivă răsturnată, ca element cultural asumat benevol. „Nu ne simţim victimele ei. Voi vă simţiţi victime cînd trebuie să vă plătiţi ipoteca la casă? Pămîntul ar trebui să fie proprietatea tuturor...“ Cei care militează anti-burka devin astfel agresori. A forţa o egalitate prost înţeleasă nu este dovadă de democraţie, ci contrariul ei. Autoare a unei crime comise tot din cauza unei neînţelegeri culturale, femeia recunoaşte un merit al democraţiei: va face închisoare pentru fapta ei, în timp ce acasă ar fi fost lapidată. Problema ei aici este nu păstrarea vieţii, ci a identităţii. „Poate vă gîndiţi că n-ar trebui să-mi fie acum gîndul la treaba asta, dar vă rog mult, cînd chemaţi poliţia, rugaţi-i să nu-mi scoată burka. Vreau să rămîn eu însămi.“ Marea hibă a democraţiei identificată de ochiul străinului este impunerea sa cu forţa (expresia „jandarm al lumii“, cu privire la America, are ironie, libertatea nu poate fi instaurată forţat). Soluţia este comunicarea. „Poate că într-o bună zi, cînd o să ies din închisoare, o să pot vorbi cu voi în limba voastră, o să întreţin conversaţie cu voi. O conversaţie plăcută.“

A doua poveste fundamentală încheie spectacolul. Doi părinţi îşi ucid copilul, pe care nu şi l-au dorit, în ziua în care acesta devine major. La prima vedere, odioasa faptă voioasă (Happy Birthday!) este consecinţa egoismului cultivat ca stil de viaţă (care propovăduieşte dezvoltarea personală, socială, profesională). Ideea este însă aceea că orice părinte îşi poate „ucide“ copilul, îi poate distruge/anihila personalitatea. În stilul „Grand Guignol“, părinţii se fotografiază cu cadavrul din care vor face hamburgeri. În fond, consumismul ăsta democratic ne înghite pe toţi.

Vizual, spectacolul pare un tablou suprarealist în mişcare. Dabija a atenuat şocul unora dintre scheciurile horror, le-a îmblînzit, a patinat absurdul altora, a potolit oroarea voioasă a textului. Pe de-o parte, asta a omogenizat spectacolul, i-a dat personalitate. Pe de altă parte, l-a grevat de culoare, l-a făcut mai „şters“. Ceea ce lipseşte este cheia de citire, senzaţia fiind aceea că fiecare poate înţelege ce vrea.

Concluzia lui Esteve Soler este că politicul se radicalizează, devine independent de naţiune, prin urmare nedemocratic. Soler se mulţumeşte să avertizeze asupra acestui lucru. Soluţia poate veni doar din partea cetăţenilor.

Oana Stoica este critic de teatru.

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

Antonescu si sotul jpg
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
Coronavirus covid virus FOTO Shutterstock
Cele mai răspândite mituri despre COVID-19 și cum sunt ele combătute de experți
La aproape trei ani de la declanșarea pandemiei, miturile și dezinformările rămân larg răspândite. Simon Nicholas Williams, virusolog, și Stephen Griffin, un cercetăzator în domeniul sănătății publice, demontează câteva mituri comune despre COVID-19.
remus grigorescu a murit FOTO Facebook Raducanu B  jpg
A murit un celebru traducător de filme piratate. Ce meserie avea în realitate Avocatul 31
Devenit celebru ca traducător de filme piratate, cunoscut sub pseudonimul Avocatul 31, Remus Cătălin Grigorescu a murit după o grea suferință, la 50 de ani. Puțină lume știe că bărbatul era în viața reală chiar avocat.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.