În culise

Publicat în Dilema Veche nr. 695 din 15-21 iunie 2017
În culise jpeg

● Pescăruşul de A.P. Cehov, traducerea: Raluca Rădulescu, regia: Andrei și Andreea Grosu, scenografia: Vladimir Turturica. Cu: Alina Berzunțeanu, Marius Damian, Dan Bădărău, Nicoleta Lefter, Laurențiu Lazăr, Elvira Deatcu, Florina Gleznea, Mihai Smarandache, Gelu Nițu, Cezar Antal. Teatrul Odeon.

Am văzut în primăvară, la Tîrgu Mureş, Pescăruşul de Cehov, în regia lui Attila Keresztes,un spectacol care se petrecea în teatrul lui Treplev şi care exhiba tendinţele spre teatralizare ale personajelor, ce simţeau nevoia „să joace“ sau „să regizeze“ (adică să îi manipuleze pe ceilalţi). În fapt, întregul spectacol era creat în jurul ideii de manipulare care împarte oamenii în „păpuşi“ şi „păpuşari“. La Odeon, regizorii Andreea şi Andrei Grosu merg mai departe cu reconfigurarea Pescăruşului ca teatru în teatru prin prelucrarea postmodernă a textului, într-o viziune care chestionează resorturile valabilităţii piesei astăzi şi posibilele chei de lectură anticanonică.

În Sala Studio a Odeonului tronează teatrul lui Treplev, o structură rudimentară de lemn cu accesorii metalice, prinse de sfori – combinaţie de materiale primordiale – care reprezintă partea principală a decorului, spaţiul propriu-zis al acţiunii şi planul median în geometria spaţiului de joc. Perspectiva publicului asupra construcţiei este inversată, astfel că în prim-plan este fundalul teatrului, iar în al treilea plan, în spatele scenei, stau spectatorii-personaje. Cu alte cuvinte, pare că reflectorul este pus, metaforic, pe dramele din spatele cortinei. Este şi nu este aşa întrucît, deşi „bucătăria internă“ a teatrului tinde să capteze atenţia, o parte din dramediile de aici se mută pe scenă (cea din spectacol), unde sînt expuse teatral, cu „actori“ şi „spectatori“.

Andreea şi Andrei Grosu deschid spectacolul prin stabilirea convenţiei: „actorii“ (toate personajele) şi „regizorul“ (Treplev) se pregătesc pentru show şi fac exerciţii de încălzire a vocii şi corpului. Şi cum vorba cu pistolul care, dacă apare în primul act, trebuie „să joace“ pînă la final, este a lui Cehov, regizorii au respectat-o: exerciţiul pregăteşte nu doar personajele să devină actori, ci şi spectatorii, cei reali, să fie de două ori public (la spectacolul propriu-zis şi la spectacolul din spectacol). Multe scene se joacă în culisele „teatrului“, dramele se desfăşoară printre sau pe sub cortine şi recuzită, uneori direct pe scenă. Se trăieşte intens pe după paravane, la „curte“ şi „grădină“ (dreapta, respectiv stînga scenei, privind din sală), borcanul de murături îşi joacă rolul de pescăruş şi este dezmembrat pătlăgică cu pătlăgică în marea scenă dintre Arkadina şi Trigorin (căruia „i s-a acrit“ de relaţia lor sufocantă şi îşi demonstrează nevoia de libertate cu ajutorul gogoşarilor muraţi – scena mi a amintit de demonstraţia tragediei cu aripioare de pui în piesa lui Rodrigo Garcia, Agamemnon). Textul este tăiat, scurtat, reaşezat, dar apar şi momente inexistente în piesă (nunta Maşei cu Medvedenko).

rosencrantz1 foto a bulboaca jpg jpeg

Personajele evoluează în general în formula cehoviană, dar distribuţia provoacă, în cîteva cazuri, spargerea tiparelor binecunoscute. Marius Damian schimbă complet imaginea de geniu romantic, suferind şi anemic, a lui Treplev, dîndu i nu doar o siluetă rubicondă, ci şi un caracter coleric. Treplev este furios şi grotesc în furia sa, gelos fără graţie şi îndrăgostit posesiv, atît faţă de Nina, cît şi faţă de mama sa. La Trigorin operează, de asemenea, o mutaţie de paradigmă, Mihai Smarandache fiind semnificativ mai tînăr decît e îndeobşte creditat personajul. Prin urmare, în relaţia cu Arkadina – Alina Berzunţeanu – este esenţială calitatea lui de bărbat-trofeu care corespunde nevoii ei de validare personală. Nina este o fată stîngace şi nu tocmai pasionată de teatru: e obsedată să nu întîrzie acasă, uită replicile (în piesa lui Treplev, ea este încapsulată într-un ou care nu a eclozat, e un pescăruş nenăscut), iar singura ei motivaţie pentru teatru pare a fi amorul cu Trigorin. Nicoleta Lefter face o Nina mai degrabă simplă decît fragilă, o femeie nesofisticată, dar şi neprefăcută. Asistentă de regie a lui Treplev, Maşa îşi manifestă dragostea pentru el prin susţinerea, în special profesională (ei alcătuiesc un cuplu groupie-star, care are o anume doză de ridicol). Nici ea nu este vulnerabilă şi Florina Gleznea îi conferă forţa cu care îi dislocă pe ceilalţi din jurul lui Treplev, ca să îl protejeze. Singurul personaj feminin fragil este Polina – pentru care Elvira Deatcu a trebuit să-şi ţină în frîu frumuseţea –, o femeie abuzată de ambii bărbaţi din viaţa ei, strivită de ridicolul lor şi secată de dezinteresul lor faţă de ea: maestrul gafelor Dorn (Gelu Niţu) şi agresivul Şamraev (Laurenţiu Lazăr). Sorin este şi el mai tînăr decît prevede textul, prin urmare Dan Bădărău îi dă o atitudine boemă, de tip cu capul în nori, în locul sclerozei. De altfel, moartea sa este „sărită“ în spectacol. Medvedenko este locvace şi stupid, Cezar Antal îi atribuie un aer de permanentă umilinţă (la antipodul personajului tăios construit de Henn János la Tîrgu Mureş).

„Viaţa ca teatru“ pare a fi sloganul spectacolului, căci personajele se joacă de-a improvizaţia, oferindu-şi un divertisment prin expunerea teatralizată a propriilor drame în faţa celorlalţi, fără a fi clar dacă în aceste mini-spectacole este vorba despre „realitate“ sau „ficţiune“ (care funcţionează ca un canal pentru realitate). Confuzia poate fi intenţionată, dar fragilizează demersul regizoral. Şi asta pentru că se pune problema modului în care sînt resemantizate replicile la nivel minor (îşi modifică sensurile în raport cu spaţiul, decorul sau celelalte personaje). Un text universal(izat) poate susţine diferite interpretări şi contextualizări. Andreea şi Andrei Grosu au o idee bună pentru lectura Pescăruşului, atît de viziune, cît și de poziţionare anticanonică. Dar materializarea propriu-zisă a ideii pluteşte pe deasupra sensurilor, rămîne superficială, la nivelul jocului de cuvinte şi al comicului imediat.

Iar deconstrucţia postmodernă a textelor clasice – aici finalul chiar anulează textul, care este proiectat ca o supratitrare, în timp ce actorii performează non-verbal scena ce se transformă astfel într un divorţ simbolic între text şi spectacol – a devenit şi ea un tip de lectură în curs de canonizare. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: A. Bulboacă

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Iarna se dezlănțuie. Viscol puternic în România: harta celor mai afectate zone. Anunțurile meteorologilor
Iara se dezlănțuie în următoarele ore. Meteorologii au emis sâmbătă mai multe avertizări cod galben şi portocaliu de ninsori şi de vânt puternic pentru cea mai mare parte a ţării. Vremea rea pune stăpânire pe România.
image
Cât pot să ceară meseriașii pentru o casă simplă, la roșu. „Nu te mai droga, frățică!”
Un român a postat un anunț în care s-a interesat cât ar putea să-l coste o casă de 80 de metri pătrați, pe un singur nivel. Printre răspunsuri, au fost și unele cu totul surprinzătoare.
image
Prima autostradă din România, construită la dorința lui Ceaușescu. În cât timp a fost gata și care era viteza maximă de deplasare
Autostrada Bucureşti-Piteşti, cea mai veche din România, a fost finalizată în doar cinci ani, între 1967 şi 1972, din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Astăzi se împlinesc 56 de ani de la începerea lucrărilor de construire.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.