Imaginea frîntă a sinelui

Publicat în Dilema Veche nr. 536 din 22-28 mai 2014
Imaginea frîntă a sinelui jpeg

● Romanian Dance Showcase, 28 aprilie – 4 mai, Centrul Naţional al Dansului.

Aflat în plină ofensivă a afirmării identităţii, Centrul Naţional al Dansului – singura instituţie naţională din estul european dedicată dansului contemporan – a organizat Romanian Dance Showcase, o „vitrină“ necosmetizată a scenei autohtone de performance şi dans contemporan la care au privit, timp de o săptămînă, critici şi curatori din centrul şi estul Europei (una dintre dezbaterile evenimentului a vizat rolul şi misiunea unei Case a Dansului – aşa cum este CNDB – în Europa). Fragilitatea dansului contemporan în contextul socio-politic postrevoluţionar – cu referire la continua luptă a dansatorilor pentru fonduri, spaţii, instituţii – a fost tema instalaţiei video Increasing Romanian Dance (prezentată la festivalul de dans contemporan Moving Romania de la Fabrik Potsdam, Berlin, în septembrie 2011), creată de realizatoarea TV Bogdana Pascal, producătoarea unor emisiuni despre artele contemporane, inclusiv dans, la Televiziunea Română. Ecrane pe care curg fragmente din aceste înregistrări sînt amplasate într-un spaţiu minuscul, decorat cu baloane albe. Publicul poate sta oriunde, astfel încît „accidentele“ sînt posibile oricînd. Este o sugestie a efemerităţii care a marcat statutul dansului contemporan pînă acolo încît i-a influenţat esteticile şi tematicile (acel „băi, efemerule!“, sloganul sub care s-a desfăşurat una dintre platformele de dans românesc). Precaritatea financiară şi incertitudinea instituţională, adică fonduri şi spaţii, au determinat pe scena românească de dans nu numai hiperminimalismul, ci şi revolta ca performance.

O expresie a acestei austerităţi hiperconceptualizate este propunerea de studiu asupra publicului făcută de Vlad Basalici. Performance-ul Este ceea ce este testează reacţiile – diferite sau nu – în prezenţa performerului şi a imaginii sale înregistrate. Un subiect real schimbă atitudinea spectatorilor faţă de unul intermediat prin video? Imaginea statică a artistului vizual Vlad Basalici, filmat şi expus pînă cînd publicul cere expres, în orice fel, schimbarea este înlocuită cu prezenţa, statică şi ea, a aceluiaşi performer. Se modifică în vreun fel comunicarea cu publicul? Cum spectatorul român este de regulă, nonludic, nu îi place să interacţioneze (sau este prea inhibat ca să o facă, reminiscenţă a unei pioase şi nesănătoase atitudini faţă de cultură şi a carenţei cronice din învăţămîntul românesc, care nu dezvoltă individualităţi şi nu încurajează atitudini), şi cum invitaţii străini au fost politicoşi, mulţumindu-se să şuşotească între ei, cineva trebuia să intre în jocul lui Basalici. O sugestie a fost să se facă un selfie (cred că a venit din partea Bogdanei Pascal), dar cum autoarea a abandonat-o, am decis împreună cu managerul cultural Ştefania Ferchedău să o punem în practică. Am răspuns astfel chestionării lui Vlad Basalici cu un stereotip, recent intrat în obiceiurile sociale, care cutumizează o formă accesibilă de expresie personală prin care refulează frustrarea anonimatului. Este aceasta o reacţie? Faptul că s-a răspuns unei provocări cu un gest standard reprezintă indiciul unei mase amorfe, al unui public amorţit, nonreactiv? În partea a doua, cu performerul live pe scenă, am repetat selfie-ul. Şi totuşi, nu era acelaşi gest, deşi contextul era neschimbat, cu un public care murmura, dar nu reacţiona (s-a ridicat, totuşi, un spectator nemulţumit, care l-a chestionat, fără succes, pe performer). Două elemente au influenţat selfie-ul: reticenţa noastră de a repeta gestul şi imaginea în sine, care ne arată mai rezervate decît în prezenţa video-ului. Nu ştiu dacă asta îi va fi de folos lui Vlad Basalici în vreun fel, dar mă tem că este una dintre acele puţine reacţii pe care le va primi la propunerea sa.

Probabil cea mai amplă propunere coregrafică din Romanian Dance Showcase îi aparţine lui Florin Fieroiu, care a creat un spectacol de autor la Teatrul German de Stat din Timişoara, unde se află una dintre cele mai bune trupe din ţară, cu actori români şi germani, individualităţi care pot funcţiona impecabil ca grup. Derdiedans este un tablou abstract al feminităţii şi al masculinităţii.

Ceea ce face Fieroiu e să deseneze, cu linii, triunghiuri, dreptunghiuri şi vise, fizionomia interioară a femeilor şi bărbaţilor, indivizi cu personalitate, blocaţi în stereotipuri sociale. Fetele (Ioana Iacob, Daniela Török, Olga Török, Silvia Török, Anne-Marie Waldeck) se construiesc şi deconstruiesc în linii, cu răbdare, sondînd, în elementele definitorii ale feminităţii lor, senzualitate sau maternitate. Personalităţile lor se devoalează în raport cu standardele sociale, asumate ca o uniformă, nu ca o epidermă, prin urmare – contestabile, susceptibile de falsitate. Corpurile se individualizează, se „trezesc“ din solitudine într-un concert corporal. Băieţii (Franz Kattesch, Konstantin Keidel, Georg Peetz, Horia Săvescu şi Radu Vulpe) preferă un moment de improvizaţie, în care jonglează cu limbaje diferite – cifrele şi săruturile sînt cuvinte, un „cimpanzeu“ ţine un discurs (excelent Georg Peetz), iar moartea este o formă de afirmare a teatralităţii. Derdiedans este un spectacol despre corpul care se dezidentifică – finalul aparţine unor costume golite de trup, în timp ce corpurile se anonimizează prin costume neutre. Cine pe cine personalizează, corpul pe costum, sau invers?

În Derdiedans, Florin Fieroiu explorează, fără reguli, omul în raport cu standardele şi convenţiile sociale, care nu îl definesc, ci îl anulează. Aneantizarea sinelui. Afirmarea corpului. Asumarea costumului ca identitate socială. Această instalaţie cu actori şi obiecte casnice (scenografia: Cristina Milea), înăbuşită într-un univers sonor straniu, ca o inimă care bate în ureche (muzica orginală: Vlaicu Golcea), este un mixaj între om şi angoasele sale, o negociere performativă între sinele depersonalizat, forţat să încapă în tipare şi sarcinile sociale. Un performance ca un sistem de pîrghii, în căutarea echilibrului între ceea ce sîntem şi ceea ce societatea pretinde să fim.

Romanian Dance Showcase a fost un succes. Sala „Stere Popescu“ a fost plină pînă la refuz (Parallel a avut o a doua reprezentaţie, neprevăzută, la cererea spectatorilor rămaşi pe-afară la primul spectacol). Publicul a umplut sala la toate spectacolele din Showcase, inclusiv la Derdiedans, prezentat la Teatrul Odeon, într-o seară în care ploaia curgea prin tavan între scenă şi primul rînd, fără ca asta să alunge spectatorii. E semn de sănătate, a dansului contemporan, a CNDB, a artelor performative în general şi a publicului. Centrul continuă ofensiva evenimentelor cu proiectul „Mai CNDB“ (18-29 mai), care conţine o serie de spectacole, inclusiv premiera The Institute of Change.

Oana Stoica este critic de teatru.

Poster Orizontal   29 Martie 2023   Cimarosa si Salieri jpg
Baritonul italian RICCARDO NOVARO, aplaudat la Théître des Champs-Elysées – Paris, invitat la Sala Radio
Miercuri, 29 martie 2023 (19:00), îl veți asculta alături de ORCHESTRA DE CAMERĂ RADIO, sub bagheta dirijorului de origine libaneză TOUFIC MAATOUK.
989 16 coperta jpg
Imprevizibila ușurătate a vieții și a morții
Definitiv. O trilogie chiar marchează un punct notabil în proza românească de azi.
p 17 1 jpg
Burta balenei
Luat mai cu seamă în contextul particular al cinema-ului românesc, Spre Nord constituie o mare ocazie ratată.
989 17 Breazu jpg
Despre mizeria din dulceață
Să fie cam opt ani de cînd Laura Les și Dylan Brady și-au numit duo-ul după o întîmplare involuntar amuzantă.
989 23 Iamandi jpg
Un exercițiu de imaginație
Prima știre dintre cele douăzeci incluse în acest top este greva generală din 1926.
copertă Murmur jpg
988 16 coperta2 jpg
Retractilități incisive
Atît Cristina Alexandrescu, cît și Mihnea Bâlici sînt două voci deja recognoscibile în poezia românească extrem contemporană.
988 17 Vrabia foto Tudor Neacsu1 jpg
Să cazi la pace cu trecutul
Perioada postcomunistă în România, în special pînă la aderarea țării la Uniunea Europeană, a fost tumultuoasă din multe punctele de vedere.
Matrix fisa cartii jpg
Lauren Groff, Matrix, traducere din engleză de Brîndușa Cotea, Curtea Veche Publishing, 2023 - fragment -
Cu o privire arzătoare, se apleacă peste masa pe care Asta, entuziasmată, a început deja să schițeze planuri.
Giuliano da Empoli Magul de la Kremlin cop1 APROBATA (1) jpg
Magul de la Kremlin de Giuliano da Empoli - fragment-
Acest roman este inspirat din fapte și personaje reale, cărora autorul le-a împrumutat viață particular și replici imaginare.
Afis Sala Radio 17 martie 2023 (2) jpg
Dirijoarea Orchestrei Simfonice din Canberra - JESSICA COTTIS - invitată la Sala Radio
JESSICA COTTIS – o prezență specială pe scena muzicală internațională, unul dintre cei mai remarcabili dirijori britanico-australieni, dirijor-șef și director artistic al Orchestrei Simfonice din Canberra, este invitată pe scenă Sălii Radio!
RRM Iasi 1920x1080 jpg
Din 22 martie, ora 19.00: Radio România Muzical la Iași, pe frecvența 95.4 FM
Radio România Muzical poate fi ascultat la București pe frecvența 104.8 FM, regional pe frecvența Coștila 97.6 FM, iar din 22 martie 2023, pe frecvența locală 95.4 FM la Iași.
p 16 YouTube jpg
Extemporal la erotică
Noul diagnostic îl răstoarnă sau îl echilibrează pe cel vechi: multă gingăşie şi un dram de forţă.
p 17 jpg
Fami(g)lia
A Chiara rulează în cadrul Festivalului „Visuali Italiane – Noua Cinematografie Italiană în România”.
987 17 coperta1 jpg
Focus JazzX
Timișoara și Clujul s-au sincronizat, inclusiv în interes politic, în ambiția de a consacra două festivaluri jazz de centru de capitală regională – JazzX și Jazz in the Park
987 15 foto BogdanDincă jpg
987 21 coperta Iamandi jpeg
Economie și psihologie
Una dintre explicațiile referitoare la căderea comunismului acordă factorului economic un rol preponderent.
(1) Beethoven Skizze Eugène Louis Lami FotoJean Marc Anglès Collection Cité de la musique jpg
Ce face muzica clasică cu mintea noastră? Ipoteze și demonstrații – conferință NEC
Colegiul Noua Europă are deosebita plăcere de a vă invita la conferința „Ce face muzica clasică cu mintea noastră? Ipoteze și demonstrații”, pe care compozitorul Dan Dediu o va susține joi, 9 martie 2023, la ora 17.00.
José Gallegos y Arnosa, El zapatero jpg
IIC BUC VISUALI ITALIANE AFFICHE 230222 jpg
Festivalul „Visuali Italiane - Noua Cinematografie Italiană în România”
Cinematografia italiană are o istorie lungă și prestigioasă, cu capodopere care au cucerit publicul din întreaga lume.
986 16sus coperta jpg
Călătoria fluturelui monarh
Într-un restaurant li se strigă „Go back to Russia!”, iar viața le e punctată de atacurile de panică legate de identitatea lor fluctuantă.
986 16jos coperta jpg
Avataruri ale iubirii
Amestec de Pascal Bruckner, Julian Barnes și David Lodge, pasional, ironic și simultan intelectual, noul roman al lui François-Henri Désérable e o bijuterie literară care merită admirată.
p 17 2 jpg
Cu ușile închise
E vorba, în definitiv, despre caractere. Adică despre lucruri care nu se confundă niciodată cu viața, care e mult mai flexibilă și mai nuanțată.
986 17 coperta audio jpeg
„Lumea asta nătîngă / E tot ce avem”
Acum vreo trei ani, într-un interviu pentru publicația engleză Uncut, Georgia Hubley, una dintre treimile artistice din interiorul Yo La Tengo

Adevarul.ro

image
Augustin Viziru a dezvăluit cu cine l-a înșelat Oana Mareș: „Tu ai putea să ai ceva sexual cu el?”
Augustin Viziru a mărturisit că nu a fost „ușă de biserică” în timpul mariajului cu Oana Mareș alături de care a fost vreme de 11 ani.
image
A murit tânărul aflat în comă de două luni de la o durere de măsea
Ionuț Marian Călărău, care a stat în comă aproape două luni după ce a ajuns la spital cu o durere de măsea, a murit în spital. Anunțul a fost făcut pe rețelele sociale de familie și prieteni.
image
Fetiță de 11 ani, filmată în timp ce întreținea relații sexuale cu un elev de liceu. Imaginile au ajuns la colegi
O minoră de 11 ani, elevă în clasa a V-a la o școală din Cluj, a fost filmată în timp ce întreținea relații sexuale cu un elev de liceu. Filmările realizate în vacanța școlară au fost distribuite colegilor.

HIstoria.ro

image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.
image
Aventurile lui Landolfo Rufolo, un bancher medieval imaginat de Boccaccio
Deşi Landolfo este un personaj fictiv, numele familiei este cât se poate de real, Rufolo fiind, pe la 1280, una dintre cele mai bogate familii din sudul Italiei.