Identităţile lui Atilla Bartis

Publicat în Dilema Veche nr. 632 din 31 martie - 6 aprilie
Identităţile lui Atilla Bartis jpeg

● Regie, text şi regie: Attila Bartis; cu: Korpos András, P. Béres Ildikó, Kádár Noémi, Kiss Bora, Kilyén László, Barha László Zsolt, Galló Ernö, Csíki Szabolcs, Varga Balázs. Asistent de regie: Kölcze Kata. Regizor tehnic: Vajda György. Sufleur: Ferenczi-Tóth Katalin. Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş – Compania „Tompa Miklós“.

Debutul în regie al lui Attila Bartis a reprezentat pentru acesta asumarea unei a treia identităţi auctoriale, pe lîngă cele de scriitor şi fotograf. Bartis îşi exorcizează prin explorare ipostazele creative, exersînd diferite tipuri de distanţare (această poli-identitate artistică îl apropie de Radu Afrim, regizorul care a montat Tihna, la rîndul său fotograf). Scriitorul este narator în Tihna, fotograful se regăseşte în mai vechea piesă Prăpădul şi în recentul roman Sfîrşitul, regizorul este personajul central din piesa Regie, montată în premieră absolută de Bartis la Tîrgu Mureş.

Din acest scrieri se conturează un univers întunecat, plin de dependenţe şi torturi afective, bîntuit de stafia unui trecut politic, nici curat, nici liniştit. Bartis scormoneşte stăruitor în acest puroi uman, reimaginînd cîteva leitmotive, explorînd pînă la obsesie anumite situaţii sau stări, pasionat cumva de exhibarea lor, de imaginile agresiunii personale şi sociale pe care le inventariază conştiincios, conectînd afecte şi acţiuni, personaje şi istorii, realităţi şi extra-realităţi într-un stil specific, deopotrivă inteligent şi lucid. Sînt texte despre traume şi convulsii personale în care se mixează afectul (eroticul, sentimentele, dependenţele) cu politicul (colaborările cu fosta poliţie politică, moştenire împovărătoare a comunismului care va marca pentru mult timp vieţile oamenilor). La Bartis, recurenţa temelor, personajelor şi situaţiilor are caracter investigativ. Scriitorul confruntă propria biografie (obsesii, nu fapte concrete din istoria personală) cu arta, analizează relaţia dintre adevăr şi reprezentarea sa artistică.

În Regie, el pune această problemă direct, căci se foloseşte de formula „teatru în teatru“: asistăm la repetiţiile unui spectacol, atît la fragmentele teatrale, cît şi la lucrul efectiv, ceea ce permite o permanentă glisare între două realităţi, a teatrului şi a vieţii, care se potenţează reciproc. Un regizor îşi pune în scenă propriul text (exact ceea ce face Bartis) în care explorează ficţional problemele personale, sentimentale/relaţionale (căsnicia, adulterul) şi politice (colaborarea cu fosta poliţie politică). În ce mod ficţiunea poate explora şi exploata realitatea? Cum devine performarea unor elemente de biografie (traume, vicii etc.) o formă de terapie? Ce relaţii se dezvoltă între realitate şi teatralitate?

Unele dintre temele din Regie se regăsesc în Prăpădul, piesă în care personajul principal este un fotograf. Triunghiul relaţional (obsesie a lui Bartis, apare şi în Tihna, într-o variantă specială:  mamă-fiu-iubită) exhibă diferite aspecte: eşuarea căsniciei într-o relaţie torturantă, adulterul repetat, dependenţa afectivă şi fizică, plăcerea sau nevoia de a abuza psihic. În ambele texte, bărbatul umileşte, dar este şi el umilit (în scena de sex din Regie, dominatorul devine abuzat),  generează relaţii bolnăvicioase, în care afecţiunea este îngheţată. La Bartis, personajele îşi refuză constant tandreţea, sînt oameni răniţi, care nu se pot vindeca şi îşi duc durerea la paroxism, dependenţi de suferinţă. O altă temă este relaţia dintre autor şi operă în variile ei forme (literatură, fotografie, teatru), aici fiind, din punctul meu de vedere, şi miza esenţială a acestor demersuri artistice. Apare şi tema politicului care amprentează viaţa personală (cupluri şi familii), distrugînd-o (la fel şi în Tihna, Bartis fiind marcat de perioada comunistă trăită în România şi Ungaria).

Întunecat şi cinic, Regie are o anume sobrietate, nu scorţoasă, ci austeră. Este o austeritate a penumbrei, spaţiul este luminat doar pe un culoar lateral, destinat ieşirilor (şi intrărilor) din (în) scene (a spectacolului şi a „spectacolului“ din spectacol), un culoar al morţii aşa cum se poate imagina din mărturiile celor reveniţi la viaţă după moartea clinică. În umbra spectacolului este, aşadar, un purgatoriu. În spaţiul mic, cu public pe două laturi şi o scenografie minimalistă (un pat, un scaun, o masă), „spectacolul“ este jucat cu o minimă teatralitate şi deconstruit apoi în spectacolul real, ai cărui protagonişti (personajele „regizor“ şi „actori“) sînt plasaţi în public. De la un firesc teatral la un firesc pur şi simplu, spectacolul trece prin deteatralizare. Bartis aplică acest concept simplu pe care îl duce pînă la capăt, fără artificii sau sincope. Personajul-regizor János (Korpos András) îşi pune în scenă posteritatea, făcînd un exerciţiu de imaginare a haosului care va exploda după moartea sa, privit din perspectiva soţiei (în „spectacol“, o femeie îşi pierde soţul, regizor şi fost colaborator al poliţiei politice). Soţia din „spectacol“ (Béres Ildikó) are şi ipostazele „reale“ de actriţă şi fostă iubită a lui János, iar colega ei de scenă (Kádár Noémi), actuală atracţie pentru regizor, o joacă pe „fiica“ lor. Identităţile reale şi ficţionale ale personajelor permit celor două actriţe compoziţii rafinate, cu subtilităţi de interpretare. Korpos András (János) evoluează atent pe o singură identitate şi o singură tonalitate, iar momentul de criză îi aduce o bună variaţie în joc. Actorii mureşeni se descurcă bine cu un joc filmic, care nu le este specific, demonstrîndu-şi încă o dată, după Tihna, adaptabilitatea la cerinţele regizorale.

Prezenţa lui Attila Bartis la reprezentaţie a permis o perspectivă multiplicată: personajul-regizor îşi privea „spectacolul“ sub privirea regizorului real, aflat în spatele său. O veghe dublă, o tortură triplă.

Am văzut Regie la aniversarea a 70 ani de la înfiinţarea teatrului (pe atunci secuiesc) din Tîrgu Mureş. Mă bucur să constat revenirea în atenţia naţională a instituţiei mureşene, recuperarea publicului local şi colaborarea între companiile română şi maghiară (teatrul mureşean este compus din două trupe autonome), toate vizibile în ultimii ani. Este revigorant să asişti la o renaştere.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Z. Rab

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cea mai coruptă țară din UE. România, în top 3
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte.
image
Un ieşean, obligat să plătească facturile unei case în care nu mai locuieşte de 8 ani
Un bărbat din Iaşi s-a trezit cu o surpriză neplăcută, când a aflat că trebuie să plătească facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieşte de opt anI. Acest lucru s-a întâmplat pentru că noii locatari nu au transferaT contractul pe numele lor.
image
Vietnamez filmat la Cluj cum jupoaie un șobolan. „Capturează ilegal și mănâncă tot ce mișcă” VIDEO
Un vietnamez a fost filmat în incinta unei fabrici din Cluj-Napoca pe când jupoaie șobolani. Clujeanul care a făcut publică filmarea susține că acesta face parte dintr-un grup de vietnamezi care vânează și mănâncă tot ce prinde: șobolani, păsări, iepuri.

HIstoria.ro

image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.