Hamlet. Studiu de caz pentru familiile disfuncţionale

Publicat în Dilema Veche nr. 710 din 28 septembrie – 4 octombrie 2017
Hamlet  Studiu de caz pentru familiile disfuncţionale jpeg

● Wolfgang, adaptare după Yannis Mavritsakis de Radu Afrim, traducerea: Doru Mareş. Cu: Cătălina Bălălău, Florin Hriţcu, Andrei Merchea Zapotoţki, Mircea Postelnicu, Loredana Grigoriu, Emanuel Becheru, Cristina Mihăilescu, Valentin Florea, Sabina Brânduşe. Regia şi universul sonor: Radu Afrim. Decor: Romulus Boicu. Costume: Erika Márton. Versuri cîntece: Andrei Merchea Zapotoţki. Asistent de regie: Rareş Moldoveanu. Teatrul Tineretului, Piatra Neamţ. 

Piesa dramaturgului grec Yannis Mavritsakis, Wolfgang (2007), este pusă în relaţie directă cu un caz din 2006: în Austria, Natascha Kampusch a fost ţinută opt ani captivă într-o pivniţă de către Wolfgang Priklopil, care a răpit-o cînd ea avea zece ani. Cazuri similare au mai fost însă, inclusiv unul din 2005, în Suedia, în care victima, bărbat, se numea Fabian Bengtsson (în textul lui Mavritsakis, victima este femeie şi se numeşte Fabienne, nume românizat în spectacol). La un an după apariţia piesei a ieşit la iveală cazul lui Joseph Fritzl, care a abuzat sexual timp de 24 ani de propria fiică. Yannis Mavritsakis se foloseşte de aceste poveşti traumatizante pentru a scrie un text despre captivitate, obsesie şi sindromul Stockholm („o interogare a raporturilor dintre dragoste şi posesie“, după cum îl caracterizează însuşi autorul), analizînd mecanismele care conduc agresorul spre o acţiune radicală.

Spectacolul de la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ este al doilea realizat de Radu Afrim pe un text de Yannis Mavritsakis, după Punctul orb la Teatrul „Toma Caragiu“ din Ploieşti. E un anumit lirism în scriitura dramaturgului grec care îi permite lui Afrim evadări în universul său suprarealist: povestea fetiţei răpite şi sechestrate de tînărul său vecin îi oferă premisele unui discurs performativ despre misoginism şi patriarhat, posesia iubirii şi a femeii, captivitatea ca limită a gîndirii (mentalităţii), reiterarea simpatiei regizorului faţă de cultura pop şi personajele vulnerabile, dar şi tuşarea marginalilor, a mediilor şi comportamentelor care, deşi răspîndite, sînt stigmatizate social. Limbajul o ia razna, cuvintele alunecă la sufixe în forme anormale, dar cu sens („prăjitura cu jelanie“), barocul afrimian îşi găseşte, din nou, corespondentul lingvistic. Decorul (Romulus Boicu) este structurat pe cele două planuri specifice regizorului, realitate/irealitate, conturînd un univers casnic, cu aparatură şi mobile de familie, grădini şi peluze bine îngrijite, cu maşini şi garaje, dar şi o secţiune de pădure înceţoşată la înălţime, care trimite la o lume misterioasă, de afară şi de deasupra, în care se ghiceşte libertatea. Căci mediul familial asupra căruia se concentrează spectacolul se dovedeşte a fi sufocant şi restrictiv. Electrocasnicele sînt populate cu personaje care „îşi congelează“ mentalităţile, dezvoltînd obsesii şi manii. Maşina este un Trabant turcoaz, care satisface simpatia regizorului pentru obiecte vintage, dar are şi funcţie de celulă de detenţie, în interiorul căreia se intuieşte o ireală lume subacvatică (în contrapunct cu pădurea) în care „nimfa“ Fabiana devine o plantă, adică un organism nu doar tăcut (care nu ripostează), ci şi dependent. De altfel, plantele sînt peste tot, ca simboluri ale unor fiinţe ce pot fi posedate şi claustrate, care aparţin cuiva. Interesul regizorului pentru epoca pop se manifestă şi prin transformarea tatălui lui Wolfgang într-un pop star ratat, a cărui scurtă şi locală perioadă de glorie hrăneşte post-mortem imaginarul familiei sale, dar şi al oraşului (foarte bun Andrei Merchea Zapotoţki, inclusiv într-o mostră de concert live). Dar aici lucrurile ating şi alte sensuri.

710 19 rosencrantz1 foto mihaela jipa jpg jpeg

Prima jumătate a spectacolului se prezintă ca o versiune a lui Hamlet, modernă şi nu mai puţin dramatică decît orginalul. Iar Afrim accentuează, inclusiv textual, conexiunile cu piesa lui Shakespeare („să probeze doamna / nu e doamnă. încă.“ e o tuşă la dialogul groparilor: „e o femeie? / nu. o fostă femeie“; Ofelia/Fabiana îngînă un cîntec despre rozmarin etc.). Un fiu revoltat (excelent Florin Hriţcu), o mamă acuzată de infidelitate (Loredana Grigoriu într-un personaj „mumificat“ în frigider, depersonalizat de gelozia soţului şi de agresivitatea fiului, dar suficient de lucid încît să-şi prevadă moartea), un tată mort a cărui fantomă îşi bîntuie fiul, o potenţială iubită (Cătălina Bălălău construieşte personajul în jurul inocenţei, dar nu şi al slăbiciunii, căci Fabiana supravieţuieşte unei traume îndelungate), închisă pentru a i se menţine puritatea. Wolfgang-Hamlet poartă în el frustrarea faţă de ceea ce familia şi societatea nu îi oferă: ceva care să îi aparţină (Wolfgang trăieşte în precaritate). Prin urmare, îşi ia singur. De aici obsesia faţă de maşina veche a tatălui, similară cu cea faţă de fetiţa din vecini. Pe ambele le conservă, prima devenind închisoarea celei de-a doua.

Ceea ce reclamă spectacolul este eşecul standardelor, nu doar pentru familii – în conexiune indirectă cu realitatea extra-scenică în care se încearcă redefinirea restrictivă a familiei –, ci şi pentru relaţiile bărbaţi-femei (Wolfgang este agresiv cu mama lui, care acceptă, căci şi căsnicia ei a fost toxică, şi cu o iubită ocazională – Cristina Mihăilescu; părinţii Fabianei au o căsnicie ratată, pe care mama o îndură cu alcool etc.). Bijutierul (kinky-senzual, Valentin Florea) îşi consideră cîinele (împăiat, amintind de menajeria din Herr Paul, legendarul spectacol realizat de Afrim, în 2009, tot la Piatra Neamţ) a-i fi soţie pentru că are control absolut asupra lui şi acesta nu îl poate răni („Pentru acest cîine, numai eu exist. Nu mă va trăda niciodată“). În schimb, prietenul (un personaj spumos creat de Emanuel Becheru) are o traiectorie inversă, de la libertate la o viaţă banală de familie.

Utilizînd bogatul imaginar afrimian, Wolfgang vorbeşte despre nevoia de a poseda şi supremaţia masculinităţii. Încă o dată, Afrim intuieşte vulnerabilitatea feminină, dar explorează şi un mental masculin fragil, care cedează sub presiunile sociale. Nu ştiu dacă este un spectacol optimist, în fond, speranţa din final dezamăgeşte: puterea de a ierta a Fabianei pare, mai degrabă, expresia sindromului Stockholm decît o împăcare cu trecutul, o continuare a captivităţii, nu o eliberare. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Mihaela Jipa

p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase cu uriaşul pod de la Brăila după montarea tablierului metalic de 22.000 de tone FOTO
Marţi, 28 iunie, a fost montat ultimul dintre cele 86 de segmente de tablier metalic la podul suspendat de la Brăila, informează  CNAIR. Podul peste Dunăre de la Brăila va fi cel mai mare pod suspendat din România şi al treilea din Europa.
image
Primele imagini cu racheta rusească  X-22 care loveşte centrul comercial din Kremenciuk - VIDEO
Au apărut primele imagini cu racheta care loveşte centrul comercial din Kremenciuk. Este vorba despre o rachetă rusească X-22. În urma atacului de luni, cel puţin 18 persoane şi-au pierdut viaţa.
image
Sentinţă în cazul lui Andrei, băiatul de 13 ani omorât în bătaie pentru o fată, în centrul Mangaliei
În urmă cu doi ani, Andrei (13 ani) a fost bătut pe o stradă din Mangalia de un alt tânăr. La scurt timp, victima a murit.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.