Hamlet. Studiu de caz pentru familiile disfuncţionale

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 710 din 28 septembrie ÔÇô 4 octombrie 2017
Hamlet  Studiu de caz pentru familiile disfuncţionale jpeg

ÔŚĆ Wolfgang, adaptare dup─â Yannis Mavritsakis de Radu Afrim, traducerea: Doru Mare┼č. Cu: C─ât─âlina B─âl─âl─âu, Florin Hri┼úcu, Andrei Merchea Zapoto┼úki, Mircea Postelnicu, Loredana Grigoriu, Emanuel Becheru, Cristina Mih─âilescu, Valentin Florea, Sabina Br├óndu┼če. Regia ┼či universul sonor: Radu Afrim. Decor: Romulus Boicu. Costume: Erika M├írton. Versuri c├«ntece: Andrei Merchea Zapoto┼úki. Asistent de regie: Rare┼č Moldoveanu. Teatrul Tineretului, Piatra Neam┼ú. 

Piesa dramaturgului grec Yannis Mavritsakis, Wolfgang (2007), este pus─â ├«n rela┼úie direct─â cu un caz din 2006: ├«n Austria, Natascha Kampusch a fost ┼úinut─â opt ani captiv─â ├«ntr-o pivni┼ú─â de c─âtre Wolfgang Priklopil, care a r─âpit-o c├«nd ea avea zece ani. Cazuri similare au mai fost ├«ns─â, inclusiv unul din 2005, ├«n Suedia, ├«n care victima, b─ârbat, se numea Fabian Bengtsson (├«n textul lui Mavritsakis, victima este femeie ┼či se nume┼čte Fabienne, nume rom├ónizat ├«n spectacol). La un an dup─â apari┼úia piesei a ie┼čit la iveal─â cazul lui Joseph Fritzl, care a abuzat sexual timp de 24 ani de propria fiic─â. Yannis Mavritsakis se folose┼čte de aceste pove┼čti traumatizante pentru a scrie un text despre captivitate, obsesie ┼či sindromul Stockholm (ÔÇ×o interogare a raporturilor dintre dragoste ┼či posesieÔÇť, dup─â cum ├«l caracterizeaz─â ├«nsu┼či autorul), analiz├«nd mecanismele care conduc agresorul spre o ac┼úiune radical─â.

Spectacolul de la Teatrul Tineretului din Piatra Neam┼ú este al doilea realizat de Radu Afrim pe un text de Yannis Mavritsakis, dup─â Punctul orb la Teatrul ÔÇ×Toma CaragiuÔÇť din Ploie┼čti. E un anumit lirism ├«n scriitura dramaturgului grec care ├«i permite lui Afrim evad─âri ├«n universul s─âu suprarealist: povestea feti┼úei r─âpite ┼či sechestrate de t├«n─ârul s─âu vecin ├«i ofer─â premisele unui discurs performativ despre misoginism ┼či patriarhat, posesia iubirii ┼či a femeii, captivitatea ca limit─â a g├«ndirii (mentalit─â┼úii), reiterarea simpatiei regizorului fa┼ú─â de cultura pop ┼či personajele vulnerabile, dar ┼či tu┼čarea marginalilor, a mediilor ┼či comportamentelor care, de┼či r─âsp├«ndite, s├«nt stigmatizate social. Limbajul o ia razna, cuvintele alunec─â la sufixe ├«n forme anormale, dar cu sens (ÔÇ×pr─âjitura cu jelanieÔÇť), barocul afrimian ├«┼či g─âse┼čte, din nou, corespondentul lingvistic. Decorul (Romulus Boicu) este structurat pe cele dou─â planuri specifice regizorului, realitate/irealitate, contur├«nd un univers casnic, cu aparatur─â ┼či mobile de familie, gr─âdini ┼či peluze bine ├«ngrijite, cu ma┼čini ┼či garaje, dar ┼či o sec┼úiune de p─âdure ├«nce┼úo┼čat─â la ├«n─âl┼úime, care trimite la o lume misterioas─â, de afar─â ┼či de deasupra, ├«n care se ghice┼čte libertatea. C─âci mediul familial asupra c─âruia se concentreaz─â spectacolul se dovede┼čte a fi sufocant ┼či restrictiv. Electrocasnicele s├«nt populate cu personaje care ÔÇ×├«┼či congeleaz─âÔÇť mentalit─â┼úile, dezvolt├«nd obsesii ┼či manii. Ma┼čina este un Trabant turcoaz, care satisface simpatia regizorului pentru obiecte vintage, dar are ┼či func┼úie de celul─â de deten┼úie, ├«n interiorul c─âreia se intuie┼čte o ireal─â lume subacvatic─â (├«n contrapunct cu p─âdurea) ├«n care ÔÇ×nimfaÔÇť Fabiana devine o plant─â, adic─â un organism nu doar t─âcut (care nu riposteaz─â), ci ┼či dependent. De altfel, plantele s├«nt peste tot, ca simboluri ale unor fiin┼úe ce pot fi posedate ┼či claustrate, care apar┼úin cuiva. Interesul regizorului pentru epoca pop se manifest─â ┼či prin transformarea tat─âlui lui Wolfgang ├«ntr-un pop star ratat, a c─ârui scurt─â ┼či local─â perioad─â de glorie hr─âne┼čte post-mortem imaginarul familiei sale, dar ┼či al ora┼čului (foarte bun Andrei Merchea Zapoto┼úki, inclusiv ├«ntr-o mostr─â de concert live). Dar aici lucrurile ating ┼či alte sensuri.

710 19 rosencrantz1 foto mihaela jipa jpg jpeg

Prima jum─âtate a spectacolului se prezint─â ca o versiune a lui Hamlet, modern─â ┼či nu mai pu┼úin dramatic─â dec├«t orginalul. Iar Afrim accentueaz─â, inclusiv textual, conexiunile cu piesa lui Shakespeare (ÔÇ×s─â probeze doamna / nu e doamn─â. ├«nc─â.ÔÇť e o tu┼č─â la dialogul groparilor: ÔÇ×e o femeie? / nu. o fost─â femeieÔÇť; Ofelia/Fabiana ├«ng├«n─â un c├«ntec despre rozmarin etc.). Un fiu revoltat (excelent Florin Hri┼úcu), o mam─â acuzat─â de infidelitate (Loredana Grigoriu ├«ntr-un personaj ÔÇ×mumificatÔÇť ├«n frigider, depersonalizat de gelozia so┼úului ┼či de agresivitatea fiului, dar suficient de lucid ├«nc├«t s─â-┼či prevad─â moartea), un tat─â mort a c─ârui fantom─â ├«┼či b├«ntuie fiul, o poten┼úial─â iubit─â (C─ât─âlina B─âl─âl─âu construie┼čte personajul ├«n jurul inocen┼úei, dar nu ┼či al sl─âbiciunii, c─âci Fabiana supravie┼úuie┼čte unei traume ├«ndelungate), ├«nchis─â pentru a i se men┼úine puritatea. Wolfgang-Hamlet poart─â ├«n el frustrarea fa┼ú─â de ceea ce familia ┼či societatea nu ├«i ofer─â: ceva care s─â ├«i apar┼úin─â (Wolfgang tr─âie┼čte ├«n precaritate). Prin urmare, ├«┼či ia singur. De aici obsesia fa┼ú─â de ma┼čina veche a tat─âlui, similar─â cu cea fa┼ú─â de feti┼úa din vecini. Pe ambele le conserv─â, prima devenind ├«nchisoarea celei de-a doua.

Ceea ce reclam─â spectacolul este e┼čecul standardelor, nu doar pentru familii ÔÇô ├«n conexiune indirect─â cu realitatea extra-scenic─â ├«n care se ├«ncearc─â redefinirea restrictiv─â a familiei ÔÇô, ci ┼či pentru rela┼úiile b─ârba┼úi-femei (Wolfgang este agresiv cu mama lui, care accept─â, c─âci ┼či c─âsnicia ei a fost toxic─â, ┼či cu o iubit─â ocazional─â ÔÇô Cristina Mih─âilescu; p─ârin┼úii Fabianei au o c─âsnicie ratat─â, pe care mama o ├«ndur─â cu alcool etc.). Bijutierul (kinky-senzual, Valentin Florea) ├«┼či consider─â c├«inele (├«mp─âiat, amintind de menajeria din Herr Paul, legendarul spectacol realizat de Afrim, ├«n 2009, tot la Piatra Neam┼ú) a-i fi so┼úie pentru c─â are control absolut asupra lui ┼či acesta nu ├«l poate r─âni (ÔÇ×Pentru acest c├«ine, numai eu exist. Nu m─â va tr─âda niciodat─âÔÇť). ├Än schimb, prietenul (un personaj spumos creat de Emanuel Becheru) are o traiectorie invers─â, de la libertate la o via┼ú─â banal─â de familie.

Utiliz├«nd bogatul imaginar afrimian, Wolfgang vorbe┼čte despre nevoia de a poseda ┼či suprema┼úia masculinit─â┼úii. ├Änc─â o dat─â, Afrim intuie┼čte vulnerabilitatea feminin─â, dar exploreaz─â ┼či un mental masculin fragil, care cedeaz─â sub presiunile sociale. Nu ┼čtiu dac─â este un spectacol optimist, ├«n fond, speran┼úa din final dezam─âge┼čte: puterea de a ierta a Fabianei pare, mai degrab─â, expresia sindromului Stockholm dec├«t o ├«mp─âcare cu trecutul, o continuare a captivit─â┼úii, nu o eliberare. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Mihaela Jipa

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase cu uria┼čul pod de la Br─âila dup─â montarea tablierului metalic de 22.000 de tone FOTO
Mar┼úi, 28 iunie, a fost montat ultimul dintre cele 86 de segmente de tablier metalic la podul suspendat de la Br─âila, informeaz─â┬á CNAIR. Podul peste Dun─âre de la Br─âila va fi cel mai mare pod suspendat din Rom├ónia ┼či al treilea din Europa.
image
Primele imagini cu racheta ruseasc─â┬á X-22 care love┼čte centrul comercial din Kremenciuk - VIDEO
Au ap─ârut primele imagini cu racheta care love┼čte centrul comercial din Kremenciuk. Este vorba despre o rachet─â ruseasc─â X-22. ├Än urma atacului de luni, cel pu┼úin 18 persoane ┼či-au pierdut via┼úa.
image
Sentinţă în cazul lui Andrei, băiatul de 13 ani omorât în bătaie pentru o fată, în centrul Mangaliei
În urmă cu doi ani, Andrei (13 ani) a fost bătut pe o stradă din Mangalia de un alt tânăr. La scurt timp, victima a murit.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.