Hamlet. Studiu de caz pentru familiile disfuncţionale

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 710 din 28 septembrie ÔÇô 4 octombrie 2017
Hamlet  Studiu de caz pentru familiile disfuncţionale jpeg

ÔŚĆ Wolfgang, adaptare dup─â Yannis Mavritsakis de Radu Afrim, traducerea: Doru Mare┼č. Cu: C─ât─âlina B─âl─âl─âu, Florin Hri┼úcu, Andrei Merchea Zapoto┼úki, Mircea Postelnicu, Loredana Grigoriu, Emanuel Becheru, Cristina Mih─âilescu, Valentin Florea, Sabina Br├óndu┼če. Regia ┼či universul sonor: Radu Afrim. Decor: Romulus Boicu. Costume: Erika M├írton. Versuri c├«ntece: Andrei Merchea Zapoto┼úki. Asistent de regie: Rare┼č Moldoveanu. Teatrul Tineretului, Piatra Neam┼ú. 

Piesa dramaturgului grec Yannis Mavritsakis, Wolfgang (2007), este pus─â ├«n rela┼úie direct─â cu un caz din 2006: ├«n Austria, Natascha Kampusch a fost ┼úinut─â opt ani captiv─â ├«ntr-o pivni┼ú─â de c─âtre Wolfgang Priklopil, care a r─âpit-o c├«nd ea avea zece ani. Cazuri similare au mai fost ├«ns─â, inclusiv unul din 2005, ├«n Suedia, ├«n care victima, b─ârbat, se numea Fabian Bengtsson (├«n textul lui Mavritsakis, victima este femeie ┼či se nume┼čte Fabienne, nume rom├ónizat ├«n spectacol). La un an dup─â apari┼úia piesei a ie┼čit la iveal─â cazul lui Joseph Fritzl, care a abuzat sexual timp de 24 ani de propria fiic─â. Yannis Mavritsakis se folose┼čte de aceste pove┼čti traumatizante pentru a scrie un text despre captivitate, obsesie ┼či sindromul Stockholm (ÔÇ×o interogare a raporturilor dintre dragoste ┼či posesieÔÇť, dup─â cum ├«l caracterizeaz─â ├«nsu┼či autorul), analiz├«nd mecanismele care conduc agresorul spre o ac┼úiune radical─â.

Spectacolul de la Teatrul Tineretului din Piatra Neam┼ú este al doilea realizat de Radu Afrim pe un text de Yannis Mavritsakis, dup─â Punctul orb la Teatrul ÔÇ×Toma CaragiuÔÇť din Ploie┼čti. E un anumit lirism ├«n scriitura dramaturgului grec care ├«i permite lui Afrim evad─âri ├«n universul s─âu suprarealist: povestea feti┼úei r─âpite ┼či sechestrate de t├«n─ârul s─âu vecin ├«i ofer─â premisele unui discurs performativ despre misoginism ┼či patriarhat, posesia iubirii ┼či a femeii, captivitatea ca limit─â a g├«ndirii (mentalit─â┼úii), reiterarea simpatiei regizorului fa┼ú─â de cultura pop ┼či personajele vulnerabile, dar ┼či tu┼čarea marginalilor, a mediilor ┼či comportamentelor care, de┼či r─âsp├«ndite, s├«nt stigmatizate social. Limbajul o ia razna, cuvintele alunec─â la sufixe ├«n forme anormale, dar cu sens (ÔÇ×pr─âjitura cu jelanieÔÇť), barocul afrimian ├«┼či g─âse┼čte, din nou, corespondentul lingvistic. Decorul (Romulus Boicu) este structurat pe cele dou─â planuri specifice regizorului, realitate/irealitate, contur├«nd un univers casnic, cu aparatur─â ┼či mobile de familie, gr─âdini ┼či peluze bine ├«ngrijite, cu ma┼čini ┼či garaje, dar ┼či o sec┼úiune de p─âdure ├«nce┼úo┼čat─â la ├«n─âl┼úime, care trimite la o lume misterioas─â, de afar─â ┼či de deasupra, ├«n care se ghice┼čte libertatea. C─âci mediul familial asupra c─âruia se concentreaz─â spectacolul se dovede┼čte a fi sufocant ┼či restrictiv. Electrocasnicele s├«nt populate cu personaje care ÔÇ×├«┼či congeleaz─âÔÇť mentalit─â┼úile, dezvolt├«nd obsesii ┼či manii. Ma┼čina este un Trabant turcoaz, care satisface simpatia regizorului pentru obiecte vintage, dar are ┼či func┼úie de celul─â de deten┼úie, ├«n interiorul c─âreia se intuie┼čte o ireal─â lume subacvatic─â (├«n contrapunct cu p─âdurea) ├«n care ÔÇ×nimfaÔÇť Fabiana devine o plant─â, adic─â un organism nu doar t─âcut (care nu riposteaz─â), ci ┼či dependent. De altfel, plantele s├«nt peste tot, ca simboluri ale unor fiin┼úe ce pot fi posedate ┼či claustrate, care apar┼úin cuiva. Interesul regizorului pentru epoca pop se manifest─â ┼či prin transformarea tat─âlui lui Wolfgang ├«ntr-un pop star ratat, a c─ârui scurt─â ┼či local─â perioad─â de glorie hr─âne┼čte post-mortem imaginarul familiei sale, dar ┼či al ora┼čului (foarte bun Andrei Merchea Zapoto┼úki, inclusiv ├«ntr-o mostr─â de concert live). Dar aici lucrurile ating ┼či alte sensuri.

710 19 rosencrantz1 foto mihaela jipa jpg jpeg

Prima jum─âtate a spectacolului se prezint─â ca o versiune a lui Hamlet, modern─â ┼či nu mai pu┼úin dramatic─â dec├«t orginalul. Iar Afrim accentueaz─â, inclusiv textual, conexiunile cu piesa lui Shakespeare (ÔÇ×s─â probeze doamna / nu e doamn─â. ├«nc─â.ÔÇť e o tu┼č─â la dialogul groparilor: ÔÇ×e o femeie? / nu. o fost─â femeieÔÇť; Ofelia/Fabiana ├«ng├«n─â un c├«ntec despre rozmarin etc.). Un fiu revoltat (excelent Florin Hri┼úcu), o mam─â acuzat─â de infidelitate (Loredana Grigoriu ├«ntr-un personaj ÔÇ×mumificatÔÇť ├«n frigider, depersonalizat de gelozia so┼úului ┼či de agresivitatea fiului, dar suficient de lucid ├«nc├«t s─â-┼či prevad─â moartea), un tat─â mort a c─ârui fantom─â ├«┼či b├«ntuie fiul, o poten┼úial─â iubit─â (C─ât─âlina B─âl─âl─âu construie┼čte personajul ├«n jurul inocen┼úei, dar nu ┼či al sl─âbiciunii, c─âci Fabiana supravie┼úuie┼čte unei traume ├«ndelungate), ├«nchis─â pentru a i se men┼úine puritatea. Wolfgang-Hamlet poart─â ├«n el frustrarea fa┼ú─â de ceea ce familia ┼či societatea nu ├«i ofer─â: ceva care s─â ├«i apar┼úin─â (Wolfgang tr─âie┼čte ├«n precaritate). Prin urmare, ├«┼či ia singur. De aici obsesia fa┼ú─â de ma┼čina veche a tat─âlui, similar─â cu cea fa┼ú─â de feti┼úa din vecini. Pe ambele le conserv─â, prima devenind ├«nchisoarea celei de-a doua.

Ceea ce reclam─â spectacolul este e┼čecul standardelor, nu doar pentru familii ÔÇô ├«n conexiune indirect─â cu realitatea extra-scenic─â ├«n care se ├«ncearc─â redefinirea restrictiv─â a familiei ÔÇô, ci ┼či pentru rela┼úiile b─ârba┼úi-femei (Wolfgang este agresiv cu mama lui, care accept─â, c─âci ┼či c─âsnicia ei a fost toxic─â, ┼či cu o iubit─â ocazional─â ÔÇô Cristina Mih─âilescu; p─ârin┼úii Fabianei au o c─âsnicie ratat─â, pe care mama o ├«ndur─â cu alcool etc.). Bijutierul (kinky-senzual, Valentin Florea) ├«┼či consider─â c├«inele (├«mp─âiat, amintind de menajeria din Herr Paul, legendarul spectacol realizat de Afrim, ├«n 2009, tot la Piatra Neam┼ú) a-i fi so┼úie pentru c─â are control absolut asupra lui ┼či acesta nu ├«l poate r─âni (ÔÇ×Pentru acest c├«ine, numai eu exist. Nu m─â va tr─âda niciodat─âÔÇť). ├Än schimb, prietenul (un personaj spumos creat de Emanuel Becheru) are o traiectorie invers─â, de la libertate la o via┼ú─â banal─â de familie.

Utiliz├«nd bogatul imaginar afrimian, Wolfgang vorbe┼čte despre nevoia de a poseda ┼či suprema┼úia masculinit─â┼úii. ├Änc─â o dat─â, Afrim intuie┼čte vulnerabilitatea feminin─â, dar exploreaz─â ┼či un mental masculin fragil, care cedeaz─â sub presiunile sociale. Nu ┼čtiu dac─â este un spectacol optimist, ├«n fond, speran┼úa din final dezam─âge┼čte: puterea de a ierta a Fabianei pare, mai degrab─â, expresia sindromului Stockholm dec├«t o ├«mp─âcare cu trecutul, o continuare a captivit─â┼úii, nu o eliberare. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Mihaela Jipa

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.