Hainele noi ale democraţiei

Publicat în Dilema Veche nr. 521 din 6-12 februarie 2014
Hainele noi ale democraţiei jpeg

● Contra democraţiei de Esteve Soler; regia: Alexandru Dabija; scenografia: Helmut Stürmer; costume: Corina Grămoşteanu; video: Cinty Ionescu; cu: Oana Ştefănescu, Alina Berzunţeanu, Mugur Arvunescu, Mihai Smarandache, Silvian Vîlcu, Richard Bovnoczki, Coca Zibilianu, Dan Năstase. Teatrul Odeon, Sala Studio. 

Trebuie să-i fi plăcut foarte mult regizorului Alexandru Dabija piesa lui Esteve Soler, Contra democraţiei, dacă s-a decis să o monteze a doua oară. În primul spectacol, la Secţia Germană a Teatrului Naţional „Radu Stanca“ Sibiu, a lucrat cu scenograful Dragoş Buhagiar; în cel de acum, de la Odeon, îl are partener pe Helmut Stürmer. Scenograful este important într-un demers repetitiv, căci face diferenţa cea mai vizibilă între cele două montări: un spaţiu închis la Sibiu, unul deschis la Odeon. Dincolo de imagine, cele două spectacole sînt total diferite din punctul de vedere al abordării textului. În spectacolul sibian, regizorul a preferat o atenuare a politicului, chiar o sterilizare a textului de componenta socială, în favoarea accentuării esteticului. La Odeon, critica politică, esenţială în dramaturgia lui Esteve Soler, îşi recapătă vizibilitatea, desigur, drapată în comic absurd, dar perceptibilă ca mesaj şi atitudine.

Trilogia dramaturgului catalan – Contra democraţiei, Contra progresului, Contra iubirii, traducere: Luminiţa Voina-Răuţ – are parte de un succes major. Sînt dese premiere în Europa, cele mai numeroase în partea estică a continentului (cea mai recentă: Contra progresului, la Teatrul Naţional Croat din Split). Asta se datorează, în parte, faptului că, în ţările foste comuniste, dezamăgirea experienţei capitaliste a fost cruntă, după ce oamenii au visat jumătate de secol la beneficiile libertăţii. În plus, predilecţia pentru absurd şi grotesc este mai accentuată în estul european.

Cu o structură fixă – cîte şapte piese scurte în fiecare episod, o scriitură alertă, cinematografică, cu replici scurte, directe –, trilogia (denumită de un critic spaniol „Esteve Soler contra a tot“) aruncă o privire critică asupra societăţii contemporane pe cale să se autodistrugă. În Contra progresului, tehnologia performantă tinde să înlocuiască omul, ordinea naturală este răsturnată (animalele stăpînesc lumea), limitele între real şi ficţiune sînt şterse şi omul este absorbit în propriile fantezii. Contra iubirii înregistrează degradarea afectivă şi utilizarea iubirii ca drog pentru manipularea omenirii. În Contra democraţiei, Soler demască eşecul sistemelor politice şi tranformarea omului în pionul puterii.

Dintre cele şapte piese scurte din Contra democraţiei, Dabija a ales şase, aceleaşi ca la Sibiu. Cea la care a renunţat este ultima, o întîlnire ipotetică între Dick Cheney, vicepreşedintele american din administraţia Bush Jr. şi regele Belgiei, Leopold al II-lea (1835-1909), într-un bar obscur, prilej cu care democraţia se dovedeşte a fi o manipulare istorică a umanităţii în favoarea protipendadei care transcende vremurile. Deşi demonstraţia lui Soler este întunecată ca viziune – omenirea este sclava puterii, care oferă profit unei elite reduse numeric şi lipsite de scrupule –, există şi speranţă: poporul este mai lucid decît cred torţionarii lui şi are capacitate de revoltă (chelneriţa refuză să-i servească pe cei doi, arătîndu-le degetul mijlociu). Eliminarea acestei piese lasă spectacolul, voluntar sau nu, într-o notă pesimistă, căci, din celelalte şase texte, speranţa lipseşte cu desăvîrşire. Nu şi umorul.

Într-un spaţiu deschis, o platformă a lumii, mărginită doar de un perete care foloseşte ca ecran pentru proiecţii şi pentru teatru de umbre, personajele burleşti ale lui Soler se joacă de-a sfîrşitul lumii. Un cuplu (Oana Ştefănescu, Mugur Arvunescu) este devorat de propriul copil (Coca Zibilianu), o creatură ilar-sinistră, care arată că viitorul omenirii nu e nici în ouă şi nici roz, dimpotrivă, umanitatea e capabilă să(-şi) (re)producă arma care o va extermina. Doi corporatişti (Mihai Smarandache, Silvian Vîlcu), abrutizaţi de agresivitatea muncii – corporatismul este o formă de război economic –, explodează într-o bătaie. Violenţa psihică se exorcizează într-una fizică. În al treilea scheci, numerele se termină la şase, fapt ce produce o dezordine universală.  

Cele mai puternice piese scurte rămîn celelalte trei. Povestea unui asasinat comis în societatea occidentală de o femeie arabă şi musulmană (Oana Ştefănescu) schimbă perspectiva asupra noţiunii de (in)toleranţă şi reflectă o altă faţă, întunecată, a democraţiei. Privită din perspectiva musulmană, democraţia occidentală are hibe. Ceea ce noi vedem ca o limitare a drepturilor omului – de exemplu, burka, vălul care acoperă faţa femeilor, ascunzîndu-le identitatea (şi forţîndu-le să comunice prin ochi, ceea ce duce la o întreagă poetică a senzualităţii, dar asta e altă poveste) –, pentru musulmani, este parte din cultura lor. A renunţa la burka poate însemna a renunţa la personalitatea proprie. Raţionamentul funcţionează şi în sens invers. Unul dintre „beneficiile“ pieţei libere, creditul ipotecar, este văzut în altă lumină din partea musulmană, ca jefuire a unui drept înnăscut („pămîntul ar trebui să fie proprietatea tuturor“). Problema este aceea a inexistenţei unui singur sistem de valori, dominant şi dominator, şi a abuzului în numele libertăţii, un abuz bazat pe neînţelegere (din păcate, textul este redus în spectacol, şi demonstraţia logică a lui Soler are de suferit). O altă metaforă a falimentului democraţiei este cea în care politicienii îşi aleg poporul, după ce l-au alungat (i-au distrus habitatul pentru a-l obliga să plece). Un politician dement (Richard Bovnoczk foloseşte cu mare atenţie gradaţiile unei schizofrenii care induce o asemănare cu Hitler) distruge un oraş din cauza unei dezamăgiri sentimentale. Lumea devine obiect de joacă, material pentru proiecţia unei suferinţe individuale. Capriciile unui politician duc la exterminarea umanităţii. Este aici o metaforă a conflictelor armate inutile (mai ales cele din ultimii 25 de ani, „războaiele pentru instaurarea păcii“, o aberaţie conceptuală). Ultima piesă scurtă pune accentul pe dezumanizarea cauzată de consumismul extrem, pe egoismul unei lumi pentru care valorile supreme sînt cariera şi profitul. Părinţii (Alina Berzunţeanu, Mihai Samarandache) îşi ucid copilul major (Silvian Vîlcu) pentru că le consumă resursele, ba, mai mult, îl transformă în sursă de venit. Cu acest final, regizorul arborează un pesimism declarat, chiar dacă mascat de umor absurd.  

Spectacolul ţine de preocuparea lui Dabija pentru absurd (în acelaşi teatru a montat Ionesco – Cinci piese scurte) şi face bine Odeonului, de vreme ce Sala Studio începe încet să-şi construiască o identitate, bazată pe dramaturgie şi estetici contemporane.  

La final, omul de serviciu curăţă dejecţiile acestei umanităţi bolnave. Democraţia ajunge la coşul de gunoi al istoriei.  

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: M. Marin

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

Submarinul Cetus  FOTO Guvernul Britanic png
Noul submarin-dronă, mândria armatei Marii Britanii. Cetus va domina spațiul de luptă subacvatic
Noul submarin de 18,7 milioane de dolari al Marinei Britanice va fi gata în 2024 și va contribui la „dominarea spațiului de luptă subacvatic”, transmite presa britanică.
GYORPLUSZ jpg
Presa maghiară, cucerită de fanii Rapidului la meciul cu Gyor. Cum i-a comparat cu fanii Japoniei de la Mondial
Presa maghiară a fost impresionată de comportamentul fanilor giuleșteni din timpul partidei dintre Gyor și Rapid, încheiată cu scorul de 32-30, în grupa B a Ligii Campionilor la handbal feminin.
7538113 jpg
B-21 Raider – bombardierul care lovește oriunde în lume a fost lansat VIDEO
Primul avion de generația a VI-a de serie din lume, noul bombardier intercontinental cu capabilități stealth (invizibil pentru radar) B-21 Raider a fost dezvăluit publicului în urmă cu câteva zile de producătorul Northrop Grumman și beneficiarul US Air Force.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.