Frumuseţea ca uniformă

Publicat în Dilema Veche nr. 442 din 2-8 august 2012
Frumuseţea ca uniformă jpeg

● Urîtul, de Marius von Mayenburg, regia Theodor-Cristian Popescu, Teatrul German de Stat din Timişoara 

Un cub zăbrelit de metal cu leduri ca o celulă de interogatoriu. Lumină rece, chiar şi atunci cînd ţipă în culori tari, portocaliu sau galben. Cîteva siluete androgine, îmbrăcate în uniforme cenuşii ca salopetele de cosmonaut. Mai multe personaje poartă aceleaşi nume şi sînt jucate de aceiaşi actori. E destul de dificil de înţeles care-i cine. Succesiunea scenelor e rapidă, fără avertizare. Doar lumina se modifică, uneori e neutră, alteori devine obositoare şi scormonitoare, chirurgicală sau colorată, ca de discotecă. În acest decor pop & SF (scenografia Velica Panduru), personaje descărnate, caractere scheletice se mişcă într-un ritm constant, robotic (una dintre sursele de inspiraţie a fost Odiseea spaţială 2001 a lui Stanley Kubrick). Spectacolul lui Theodor-Cristian Popescu Urîtul se articulează exclusiv din lumini şi din muzica abrazivă a lui Vlaicu Golcea care marchează schimbările de loc şi de personaje. Senzaţia este de spectacol-puzzle mai mult decît de spectacol-videoclip, căci jocul de-a ghicitul personajelor captivează în primă fază, pentru ca apoi să capete un sens neaşteptat. În fapt, spectacolul prefigurează lipsa de individualitate ca element esenţial (şi coşmaresc) al viitorului.

Teatrul German din Timişoara se află la al doilea spectacol pe un text de Marius von Mayenburg. În urmă cu cîţiva ani, regizorul Radu-Alexandru Nica a montat cea mai cunoscută piesă a dramaturgului german, Chip de foc. Von Mayenburg identifica acolo dezintegrarea familiei contemporane ca generator de violenţă. Disecţia pe psihicul adolescentin, care reacţionează visceral la traume familiale, se subsumează unei teme vehiculate în scriitura contemporană (Ian McEwan – Grădina de ciment). Partenerul lui Thomas Ostermeier la Schaubühne, Berlin, pentru care traduce şi rescrie texte clasice sau contemporane în scenarii ingenios-logice (antologic rămîne scenariul său la Hamlet în care a redus personajele la şase, a scuturat volutele metaforelor shakespeariene, a tăiat draconic textul urmărind strict funcţionalitatea poveştii), Marius von Mayenburg este foarte atent la dramele/tragediile contemporane. Lumea se schimbă şi fiinţa umană trebuie să răspundă unor cerinţe care îi modifică personalitatea şi, uneori, chiar persoana.

Urîtul porneşte aparent de la un concept clasic: frumuseţea ca ideal al umanităţii. Laudă celui frumos! Conceptul este însă deformat. Frumuseţea este necesară astăzi pentru că vinde. Marketingul contemporan îl foloseşte pe om ca accesoriu pentru publicitate. O maşină nu se vinde fără imaginea unei fete aproape nude, pe capotă. Cumperi maşina şi ai fata, asta este sugestia care transformă omul în bonus. Depersonalizare majoră: omul ca anexă a unui obiect. În Urîtul, situaţia este împinsă pînă la absurd. Lette, inventatorul unui ştecăr, îşi face o operaţie estetică pentru a-şi putea prezenta produsul la o conferinţă. Firma pentru care lucrează decisese să trimită un alt angajat în locul lui, întrucît Lette este urît şi asta afectează şansele de a vinde produsul. De la acest enunţ, von Mayenburg ridică mai multe probleme. În primul rînd, care este prototipul frumuseţii? Care sînt standardele, cine decide ce e frumos şi ce nu, care este reperul estetic absolut? Au fost făcute studii despre proporţiile perfecte ale feţei, artiştii plastici au produs, de-a lungul timpului, prototipuri de frumuseţe, dar receptarea ca „frumos“ sau „urît“ rămîne, în esenţă, subiectivă. Conceptul asupra frumuseţii diferă în timp, de la o cultură la alta (Venus din Millo sau Kate Moss). Regizorul Theodor-Cristian Popescu a avut inteligenţa de a alege o figură neutră pentru acest rol (Alex Halka), tocmai pentru a demonstra că percepţia e relativă. Mai mult, după operaţie, figura actorului nu se schimbă. Nu e vorba de un efect placebo – îl „vedem“ frumos pentru că ştim că a fost „îmbunătăţit“ –, ci despre anularea categoriilor estetice. Căci în momentul în care Lette devine frumos, ceilalţi îi copiază chipul şi îi anulează astfel unicitatea. El nu mai este nici frumos, nici urît. Este un oarecare. Un om fără chip. Diferenţa este cea care individualizează, personalizează, valorizează.

Von Mayenburg emite o ipoteză pesimistă: în goana după frumuseţe, oamenii ajung să semene între ei pînă la identificare. Frumuseţea se banalizează. Concluzia este aceeaşi ca în Povestea porcuşorului verde, din piesa lui Martin McDonagh, Omul pernă: fii fericit pentru că eşti diferit! Şi aici, von Mayenburg atrage atenţia asupra demenţei generalizate pe care a generat-o chirurgia plastică. Tabloidele sînt pline de chipuri fără expresie, serii de păpuşi gonflabile însufleţite. Apare însă şi reversul frumuseţii de bisturiu. După cîţiva ani de la operaţii, cînd pacientul îmbătrîneşte, îi „cade“ faţa. Aceleaşi tabloide, care glorifică perfecţiuni umane obţinute cu cuţitul, prezintă cu satisfacţie fotografii sinistre cu foştii clienţi ai plasticienilor. Poate e pedeapsa biblică pentru omul care modifică creaţia divină. Este incitant însă, dacă ne gîndim că frumuseţea obţinută în laborator se sfîrşeşte în urîţenie. Pactul cu diavolul nu ţine mult, asta ştim de la Faust.

Premisa de la care pleacă piesa lui von Mayenburg mai are un aspect provocator: frumuseţea ca element esenţial în orice CV, chiar dacă e vorba de produs ştecăre. Doar cei frumoşi vor supravieţui. Se pune astfel baza unei discriminări absurde care trimite la nebunia nazistă cu rasa ariană. Realitatea dă însă o replică hilară: în China, au apărut anunţuri de angajare în care se cere ca potenţialul candidat să fie născut într-o anumită zodie. Corporaţia uniformizează, anulează personalitatea, robotizează, fură vieţi şi chipuri, e stăpînul absolut, noul demiurg malefic.

Marius von Mayenburg spunea că regretă că nu s-a gîndit să transforme şi femeile din text în Lette (declaraţie făcută într-un interviu prezentat în „Programul“ de sală, prilej cu care remarc consistenţa caietelor-program de la Teatrul German din Timişoara). Theodor-Cristian Popescu a făcut însă acest lucru în spectacol prin androginizarea tuturor personajelor. Parcursul lor nu este de la urît la frumos, ci de la individual la uniform. Şi asta este oarecum înfricoşător.

Urîtul este un spectacol-concept: într-un decor Matrix, umanoizi cenuşii caută frumuseţea. Un posibil răspuns se găseşte într-o imagine cu o textură inedită: un corp seminud întins în cuşca de metal cu leduri. Unica sursă de căldură vine din pielea aurie a actorului.

Oana Stoica este critic de teatru.

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

Multe localități din Siberia nu au căldură FOTO SHUTTERSTOCK
Rușii din Siberia îngheață în case: „Ucraina supraviețuiește fără încălzire, iar aici, în Hakasia, viața este îngrozitor de grea”
Rușii din regiunile cele mai izolate ale Rusiei sunt lăsați să înghețe, în timp ce președintele țării Vladimir Putin cheltuiește zeci de miliarde de dolari purtând un război de cucerire în Ucraina.
iulian juncanaru, stomatolog mort FOTO Faceb jpg
Medicul Iulian Juncănaru, fost concurent la Chefi la cuțite, a murit la doar 39 de ani. Cum a fost găsit
Un stomatolog, fost concurent al sezonului 8 Chefi la cuțite, a murit la numai 39 de ani. Clinica unde el a lucrat ca stomatolog, precum și apropiații au făcut anunțul trist. Tânărul a murit subit acasă.
lemne de foc shutterstock
Cea mai eficientă metodă de încălzire a locuinței. Centrala pe lemne versus centrala pe peleți
Pentru o casă de 100 de metri pătrați bine izolată, în care locuiesc patru persoane, costurile pentru încălzirea cu lemne sunt de 7.000-9.000 lei/sezon de încălzire. La peleți vorbim de un plus de 2.000 de lei.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.