Festivalul Naţional de Teatru de vitrină

Publicat în Dilema Veche nr. 561 din 13-19 noiembrie 2014
Festivalul Naţional de Teatru de vitrină jpeg

● Festivalul Naţional de Teatru (24 octombrie-2 noiembrie 2014). 

Aşteptat cu interes după anunţarea noului director artistic – criticul Marina Constantinescu a primit un al doilea mandat, la şase ani după terminarea primului –, Festivalul Naţional de Teatru a rezolvat cîteva dintre problemele sale cronice. Una este anunţarea selecţiei din timp, la finalul stagiunii trecute. Apoi, festivalul a produs un spectacol (cum fac mai toate evenimentele de gen, nu şi în România, unde singurul care are (co)producţii este Temps D’Images, Cluj). Problemele sistemice au rămas însă şi toate se configurează în jurul identităţii evenimentului, pe care şi selecţionerul o consideră o necesitate căci vorbeşte despre „definirea unui Festival cu identitate, cu o imagine limpede, un Festival brand de ţară.“ Prin urmare, are FNT identitate?

Deocamdată, ceea ce se vede se subsumează ideii de „vitrină a teatrului“ – expresia favorită asociată FNT – sau, în cuvintele selecţionerului, „obiectul analizei acestei ediţii a Festivalului Naţional de Teatru doreşte să arate o plajă largă, vie, care există şi se manifestă, în acelaşi timp, într-o diversitate consistentă în mişcarea noastră teatrală.“ Evenimentul pare a se dori expoziţional, fără a oferi o perspectivă, eventual discutabilă, asupra dinamicii teatrului, fără riscuri, căci a risca presupune a miza pe una sau mai multe tendinţe, direcţii, estetici, tematici sau pe anumiţi artişti. A pune la un loc, de-a valma, „de toate pentru toţi“ - secţiune în ediţiile anterioare ale FNT, a cărei idee este perpetuată de actualul director artistic, cu un conţinut îmbunătăţit în sensul că selecţia a fost eclectică, spre deosebire de anii trecuţi cînd "de toate" se rezuma exclusiv la o estetică metaforizată, asocială, desuetă, inclusiv în cazul artiştilor tineri - nu reprezintă o viziune şi, dacă asta este toată miza, selecţia se poate face şi de board-ul UNITER. Directorul artistic ar trebui să aibă şi să îşi asume o viziune personală şi, implicit, riscuri, acesta fiind şi motivul pentru care primeşte un mandat din partea producătorului. Un festival în găunoasa manieră împăciuitoristă mioritică nu foloseşte nimănui. Prin selecţia sa, FNT ar trebui să valideze tendinţe, să încurajeze estetici, formule şi artişti provocatori, să promoveze limbaje şi practici performative noi pentru că are forţa să o facă. Dacă sub umbrela FNT sînt şi spectacole investigative, şi cele tributare unor tipare, aceasta pare o dovadă mai degrabă de confuzie conceptuală decît de eclectism dilematic. Şi „vitrinele“ au nevoie de un decorator, mai ales cînd se expun în faţa programatorilor străini.

Discutabilă este şi producţia festivalului. Proiectul coordonat de Răzvan Mazilu, West Side Story, minunat ca efort şi intenţie de promovare a actorilor tineri, suferă, din păcate, de două hibe. Una este tehnică: atît timp cît pentru muzical esenţiale sînt aptitudinile vocale, a nu ţine cont de ele este fatal. Diferenţele de voce – am văzut o variantă de cuplu cu o voce feminină foarte bună, nesusţinută însă de calităţi actoriceşti, şi una masculină slabă – fac ca spectacolul să pară neprofesionist. Noul trend cu muzicalurile – pentru care şcoala românească nu pregăteşte artişti – generează astfel de situaţii care fac un deserviciu interpreţilor. Show-ul nu a fost încropit în trei zile şi nici nu este o producţie studenţească, ci un spectacol profesionist care trebuie să arate ca atare.

A doua problemă este legată, din nou, de concept. România suferă istoric de un decalaj, inclusiv cultural, faţă de Occident. Tot facem ce nu au făcut la timpul lor predecesorii noştri. În ritmul ăsta, peste 20 de ani, artiştii vor apela la estetici de azi pe care nu le-a explorat generaţia actuală. Se tot inventează roata, iertat să-mi fie. Mă întreb a suta oară de ce nu se fac show-uri despre temele actuale, în limbaje contemporane. West Side Story a fost un muzical important la vremea lui, în 1961, cînd a apărut filmul (pe Broadway premiera a fost în 1957), dar acum este datat, estetic în primul rînd. Marketizarea spectacolului ca „manifest al unei generaţii“ (cum distribuţia este eminamente tînără, bănuiesc că este vorba despre noua generaţie) este inadecvată. Se regăseşte generaţia tînără în estetica de acum 55 ani? Prin contrast, producţia Festivalului Temps D’Images 2013, Parallel, cîştigătoare a premiului UNITER de debut şi prezentă în FNT, este reprezentativă, prin tematică şi limbaj performativ, pentru generaţia tînără, o generaţie interogativă la adresa tiparelor spectaculare pe care le învaţă în şcoală şi aflată în căutarea unor practici proprii prin care să investigheze temele care o interesează, o generaţie care îşi caută şi afirmă o direcţie artistică proprie.

Scriu iar – am mai făcut-o, şi eu, şi colegii de breaslă, dar fără efect – că e timpul ca FNT, dar şi Gala UNITER să fie reconsiderate fundamental, regîndite în acord cu realitatea teatrală contemporană. Conceptele acestor evenimente, valabile în momentul iniţierii, s-au erodat, au rămas în urma vremurilor care modifică organismele vii precum teatrul. Este timpul pentru noi viziuni şi pentru risc. Altfel, regurgităm aceleaşi formule, cu mai mult sau mai puţin succes, şi obişnuinţa este toxică, şi pentru artist, şi pentru public. Fără provocare, arta nu există.

Ca la fiecare ediţie, în FNT au fost lansate cărţi de teatru, cele mai multe cu textele unor teoreticieni şi practicieni ai secolului trecut (volumul al II-lea din Munca actorului cu sine însuşi a lui Stanislavski, în traducerea Ralucăi Rădulescu, la Editura Nemira fiind una dintre cărţile importante, nu singura), de unde se vede că teatrul contemporan nu este prezent nici în zona teoretică. Doar cartea Cristinei Modreanu, Utopii performative, Humanitas, a punctat la capitolul contemporaneitate.

Au fost, în această ediţie a festivalului, spectacole bune şi mai puţin bune, unele extrem de curajoase (precum De vînzare al Gianinei Cărbunariu), altele cuminţi, fruste, metaforice, de scenă mare, în spaţii intime, diafane (precum Donka, singurul spectacol străin invitat), abrazive, cu trupă mare, one man/woman show-uri. Despre unele dintre ele am scris deja, pe altele le voi analiza în articole viitoare. Ceea ce m-a preocupat acum a fost modul în care selecţia şi evenimentele conexe ale FNT configurează un concept. Din păcate, nu cred în conceptul de „vitrină“.

Oana Stoica este critic de teatru.  

Foto: M Ştefănescu, A. Bulboacă

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Caz șocant în Capitală: femeie închisă în portbagajul unei mașini incendiate. Cum a fost salvată de polițiști și de operatorii 112 VIDEO
Un caz șocant de sechestrare a fost înregistrat luni dimineață în Capitală. O femeie a fost salvată de polițiști din portbagajul unei mașini incendiate.
image
Experiența nefericită trăită de o turistă într-un hotel de 4 stele din Sinaia. „Și un WC public arăta mai bine decât camera”
O româncă s-a plâns de condițiile oferite de un hotel de 4 stele din Sinaia. Femeia susține că a stat într-o cameră care merita cel mult două stele și a postat pe internet fotografii care vin în sprijinul afirmațiilor sale
image
Există legătură între cutremurul din Turcia și cele cinci seisme din România? Ce spun experții
După cutremurul devastator din Turcia, în această dimineață, au avut loc mai multe cutremure și în România. Seismologul Gheorghe Mărmureanu e explicat dacă acestea au legătură.

HIstoria.ro

image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.
image
Apropierea Ungariei revizioniste de Germania nazistă
Propaganda revizionistă maghiară, extrem de activă și de agresivă, a prins în străinătate și pe fondul lipsei de reacție a României.