Fără minte. Fără corp. Mai este acesta un om?

Publicat în Dilema Veche nr. 867 din 19 - 25 noiembrie 2020
Fără minte  Fără corp  Mai este acesta un om? jpeg

● Toate lucrurile pe care mi le-a luat Alois, de Cosmin Stănilă. Cu: Emöke Kató, Lucian Teodor Rus. Regia: Andrei Măjeri, decor: Adrian Balcău, sound design: Adrian Piciorea, light design & sonorizare: Cătălin Filip. Reactor de Creație și experiment, Cluj.

Toamna este o perioadă tradițional aglomerată în cultură. Nu este doar sezonul premierelor și al festivalurilor, dar, pentru zona independentă, este și perioada derulării proiectelor cofinanțate de AFCN. În acest an, cei mai mulți operatori culturali au fost nevoiți să aleagă varianta online pentru difuzarea spectacolelor. Stagiunea de Teatru Politic, Platforma Internațională de Teatru, Stagiunea de Teatru Educațional Participativ – STEP online etc. s-au derulat în format digital. Mai mult, unele teatre și companii (Teatrul „Andrei Mureșanu“ din Sfîntu Gheorghe, unteatru, Teatrul Național din Tîrgu Mureș, Teatrul Național „Radu Stanca“ din Sibiu, Teatrul German de Stat și Teatrul Național din Timișoara etc.) își prezintă online premierele toamnei, care ar fi trebuit să aibă loc în spațiile fizice, și pe cele ale primăverii, care nu au apucat să fie jucate, dar și producții realizate special pentru mediul digital (informații pe site-urile fiecărei instituții).

Două spectacole vizionate online ridică problema a ceea ce definește identitatea umană – ce rămîne din om dacă dispare memoria sau corpul? (De aici, trimiterea din titlu la cartea lui Primo Levi.) În stagiunea online a Reactorului de Creație și Experiment din Cluj, Decalaj. Narațiuni intergeneraționale, spectacolul lui Andrei Măjeri pe textul lui Cosmin Stănilă, Toate lucrurile pe care mi le-a luat Alois, a fost prezentat în varianta filmată la premieră. Disecînd ravagiile pe care le provoacă boala Alzheimer, declanșată timpuriu (amintește de filmul Still Alice, cu Julianne Moore), nu doar asupra bolnavei, o actriță cunoscută în oraș, Eszter Nagy, ci și asupra relației acesteia cu fiul Cristi, spectacolul oferă un spațiu generos de creație actorilor. Emöke Kató, în rolul mamei, este fascinant de precisă în a doza alunecarea personajului în haosul demenței, pierzînd treptat controlul asupra propriei persoane și siguranța de sine. În rolul fiului, Teodor Lucian Rus face un personaj nevoit  să gestioneze administrativ, medical și emoțional o situație care-l împovărează peste puteri. Boala inversează rolurile celor două personaje, scenele în care mama învață copilul să citească ora sau să se spele pe dinți sînt răsturnate, în oglindă, în alte scene în care fiul matur o ajută pe mama bolnavă să facă aceleași lucruri. Coborîrea în negura din sine (cortine transparente bruiază imaginea așa cum maladia dematerializează realitatea în mintea mamei) este precedată de gesturi dramatice precum indicarea locului în care sînt păstrate actele (amintește de baronul Tuzenbach din Trei surori înainte de duel), curățate însă de potențialul lacrimogen. Boala îi întunecă mamei lumea și îi parazitează fiului universul – iubită, serviciu, locuință –, dar miza spectacolului nu este atît ravagiul individual pe care îl face Alzheimerul asupra bolnavului și familiei acestuia, ci privește daunele asupra relației dintre ei. Că e vorba de relația mamă-fiu se vede din pictura lui Max Ernst care tronează în scenă, The Virgin Spanking the Christ Child before Three Witnesses. Considerată blasfemiatoare la vremea ei (1926), imaginea unei viguroase Fecioare Maria care aplică o corecție unui Iisus copil ce își pierde nimbul divin în fața a trei martori, André Breton, Paul Éluard și Max Ernst, are mai puțin de-a face aici cu combaterea Bisericii (ironic, chiar prin ilustrarea ideii că „bătaia e ruptă din rai”, Ernst fiind fiul unui catolic fervent care-l bătea regulat; accepțiunea generală este că tabloul trimite la Evangheliile apocrife care descriu copilăria lui Iisus, neconsemnată în Biblie) și nici nu cred că face trimitere la vreo traumă veche a lui Cristi, nefiind indicii în acest sens în spectacol (nu că familia nu ar avea schelete în dulap, subtil sugerate, dar violența fizică nu pare a fi printre ele). Pictura vizualizează metaforic degradarea violentă a relației mamă-fiu în prezența bolii. Spectacolul poate fi văzut la Reactorul din Cluj, după ridicarea restricțiilor sanitare.

867 17 rosencrantz2 to be a machine foto jason booher jpg jpeg

● To Be a Machine (Version 1.0) Adaptare după volumul cu același titlu de Mark O’Connell, regia: Bush Moukarzel și Ben Kidd. Cu: Jack Gleeson și Mark O’Connell în propriul rol. Director tehnic și video design: Jack Phelan, scenografie: Andrew Clancy, lumini: Stephen Dodd, sound design: Kevin Gleeson, costume: Saileóg O’Halloran. Prezentat la Théâtre de Liège în programul #impact20, în limba engleză cu subtitrare în franceză. Transmisiune directă pe 25-28 noiembrie. Biletele se găsesc pe site-ul https://theatredeliege.be/Dead Centre & Dublin Theatre Festival.

Irlandezii de la Dead Centre au adaptat cartea lui Mark O’Connell, To Be A Machine, care investighează transumanismul, modul în care corpurile s-ar putea „actualiza” prin tehnologie, prelungind viața. Corpul ca obstacol nu este o idee nouă, iar cochetarea cu înlocuirea lui cu tehnologia și „încărcarea” minții umane într-un computer apare des (amintesc cartea lui Ian McEwan, Mașinării ca mine și miniseria Years and Years), dar interesant la spectacolul irlandezilor este faptul că folosesc această temă ca reflecție asupra teatrului în pandemie, într-o vreme în care corpul uman este pericol biologic, deci chiar devine un obstacol concret. Cum teatrul e o artă care moare – în sensul că spectacolul „trăiește” doar cît durează reprezentația, este dependent de spațiu și de timp pentru a fi viu –, iar criza sanitară l-a forțat să se mute online, un mediu impropriu pentru specificul său, se pune întrebarea în ce mod poate fi folosită tehnologia pentru a ține teatrul în viață. Jucat de un singur actor, Jack Gleeson (Joffrey Baratheon din Game of Thrones), care performează live în fața unor spectatori aflați la distanță, fiecare acasă, dar ale căror avataruri apar pe iPad-uri (la achiziționarea biletului, publicul este invitat să se filmeze), To Be a Machine ia forma unei conferințe TED în care Mark O’Connell ridică probleme filosofice privind transumanismul, povestește vizita la o companie din deșertul Arizonei care criogenează capete umane, ba chiar face publicului testul Turing (prin care se diferențiază omul de robot). Și totuși, Gleeson îmbrățișînd o tabletă este probabil imaginea-cheie a întregului spectacol, căci multe poate face tehnologia, dar nu și să înlocuiască emoția.

Oana Stoica este critic de teatru.

Credit foto: Bogdan Botaș - Toate lucrurile pe care mi le-a luat Alois (sus), Jason Booher - To Be a Machine (jos) 

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cea mai coruptă țară din UE. România, în top 3
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte.
image
Un ieşean, obligat să plătească facturile unei case în care nu mai locuieşte de 8 ani
Un bărbat din Iaşi s-a trezit cu o surpriză neplăcută, când a aflat că trebuie să plătească facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieşte de opt anI. Acest lucru s-a întâmplat pentru că noii locatari nu au transferaT contractul pe numele lor.
image
Vietnamez filmat la Cluj cum jupoaie un șobolan. „Capturează ilegal și mănâncă tot ce mișcă” VIDEO
Un vietnamez a fost filmat în incinta unei fabrici din Cluj-Napoca pe când jupoaie șobolani. Clujeanul care a făcut publică filmarea susține că acesta face parte dintr-un grup de vietnamezi care vânează și mănâncă tot ce prinde: șobolani, păsări, iepuri.

HIstoria.ro

image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.