Fabuloasa viaţă a femeilor în Epoca de Aur

Publicat în Dilema Veche nr. 758 din 30 august – 5 septembrie 2018
Fabuloasa viaţă a femeilor în Epoca de Aur jpeg

 În umbra marelui plan, regia & dramaturgia: Catinca Drăgănescu. Scenografie: Anda Pop. Asistență creativă: Catrinel Bejenariu. Distribuție: Raluca Mara, Oana Mardare, Paula Rotar, Doru Mihai Taloș. Reactor de creație și experiment, Cluj. Program cultural co-finanțat de AFCN, Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca și UNITER. 

Reactor de creaţie şi experiment din Cluj este unul dintre cei mai activi actanţi din teatrul independent. Producător de spectacole, posesor de spaţiu de joc, organizator de programe teatrale şi de educaţie culturală, Reactor a fost creat de actori clujeni imediat după absolvirea facultăţii (Oana Mardare şi Doru Taloş conduc, muncesc şi răspund de existenţa sa) ca un loc în care tinerii artişti să-şi poată exprima, experimenta, dezvolta şi cizela interesele şi aptitudinile artistice. În timp, datorită unei prezenţe active – generată de un efort uriaş pentru obţinerea fondurilor, provenite din finanţări nerambursabile, majoritar de la AFCN, şi pentru gestionarea administrativă a proiectelor finanţate –, sesizabilă la nivel naţional, Reactor a devenit un jucător important pe scena independentă, reuşind să se dezvolte artistic, atît la nivelul construcţiei spectacolelor (datorită regizorilor invitaţi, tineri, dar cu experienţă de scenă), cît şi la nivel actoricesc.

Unul dintre spectacolele lor recente, În umbra marelui plan (selecţionat în Festivalul Naţional de Teatru 2018), este un exemplu de show care arată maturizarea artistică a Reactorului. Creat de regizoarea Catinca Drăgănescu, spectacolul investighează perioada comunistă din perspectiva generaţiilor care nu au cunoscut-o direct, dar care simt nevoia de a explora trecutul pentru a înţelege prezentul. Spectacolul este o saga de familie întinsă pe trei generaţii, prezentată din punctul de vedere al femeilor, dar în continuă relaţie cu bărbaţii, ai familiei şi ai istoriei. Căci spectacolul (în contrast cu documentarele, care alcătuiesc majoritatea producţiilor de la Reactor, acesta are un scenariu ficţional) vizează două direcţii: pe de o parte, discrepanţa între retorica oficială comunistă şi realitatea individuală, pe de altă parte, o perspectivă feminină asupra istoriei recente.

Analiza perioadei comuniste, de la instalare la cădere, se realizează printr-o ironică înşiruire de sloganuri, cuvîntări (precum cea din 1968 a lui Nicolae Ceauşescu, excelent impersonat de Doru Taloş), retorică stereotipă pozitivist-revoluţionară şi concepte utopic-aberante (precum „omul nou“), ba chiar şi şlagărele vremii (cu versurile adaptate, mai mult sau mai puţin inspirat, pentru a ilustra/explica o idee sau un moment istoric), toate caricaturizate prin prelucrarea lor, dramaturgică şi ludică, iar uneori, doar prin simpla lor enunţare sau punere în contrast cu o naraţiune, astfel încît să devină vizibile atît absurdul şi falsitatea acestui discurs oficial, cît şi capacitatea lui de contaminare. O a doua linie dramaturgică vizează poveşti personale (ficţionale), în speţă, cea unei familii lărgite, ai cărei membri au origini (şi viziuni politice) diferite, dar ajung să urmeze aproximativ acelaşi traseu în timpul comunismului (uniformizarea existenţială presupunea şi un model de acceptare şi nemulţumire) pentru a se separa din nou, în preajma anului 1989. Apar aici şi cei care îşi pierd idealurile revoluţionare şi se resemnează sau îmbrăţişează ideologia reală (ceea ce mi-a amintit de eseul documentar al lui Mihail Şişkin, Campanila San Marco, despre Lidia Kocetkova, o doctoriţă participantă la Revoluţia din 1918, condamnată şi ucisă chiar de ideologia pe care a propovăduit-o, dar şi de hitul literar al vietnamezului Viet Thanh Nguyen, Simpatizantul), şi cei care sînt „duşmanii poporului“ din start şi încearcă să se adapteze unui regim care le este ostil. Spectacolul scanează modul în care omniprezenţa Securităţii a dus la instaurarea unei neîncrederi generalizate, în condiţiile în care pactul cu poliţia politică putea fi făcut de oricine, iar valorile morale (onestitate, loialitate etc.) dispăruseră. Sigur, şi în capitalism asistăm la un faliment al moralităţii, dar numai idealiştii pot crede că oponentul răului este obligatoriu binele.

A doua direcţie pe care o urmăreşte aici Catinca Drăgănescu, perspectiva feminină asupra comunismului, se bazează pe diferenţa dintre rolul alocat femeii în discursul public şi realitatea socială. De la transformarea egalităţii de gen în uniformizare existenţială (munci dure, brute, o viaţă standard, urmînd aceiaşi paşi: serviciu, căsătorie, copii) pînă la latura ascunsă şi agresivă a Puterii („egalitatea“ presupunea existenţa unei ierarhii în care cei din vîrf aveau privilegii, iar puterea lor devenea, uneori, violentă) sau la cea explicit abuzivă (interzicerea avortului a avut o serie de consecinţe dramatice: decese, condamnări, trădări etc.), între varianta oficială a identităţii feminine în comunism şi realitatea din teren se cască o prăpastie. Şi spectacolul o arată printr un slalom continuu între sterilitatea caricaturizată a discursului public şi dramele personale, uneori enunţate scurt şi sec, ca tăişul unui cuţit, alteori explicitate în (prea) lungi pasaje lirice (poeme urbane). Personalităţi captive într-un model existenţial strict şi abuziv, agresate „legal“, femeile au trăit vieţi rudimentare, la limita supravieţuirii. Trei actriţe (Raluca Mara, Oana Mardare, Paula Rotar) au multiple identităţi scenice şi profiluri psihologice, iar singurul actor (Doru Taloş) joacă un prototip masculin, prin definiţie abuziv, chiar şi cînd este nevolnic. Şi aici aş reveni la ideea de dezvoltare artistică a actorilor care joacă la Reactor (fără a fi o trupă angajată): În umbra marelui plan este o excelentă demonstraţie de abilităţi ludice. Căci a trece rapid dintr-o identitate într-alta, din personaj în narator, schimbînd registrele din expozitiv în implicat, din dramatic în muzical etc., păstrînd veridicitatea fiecărei stări şi dinamica spectacolului, presupune o maturitate a mijloacelor de expresie şi o siguranţă în folosirea lor. Iar actorii clujeni exact asta dovedesc în acest spectacol. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Andrei Niculescu

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.