Einstein şi Frankenstein

Publicat în Dilema Veche nr. 629 din 10-16 martie 2016
Einstein şi Frankenstein jpeg

În cuvintele tale, text de Peca Ștefan; regia: Radu Apostol; scenografia: arh. Gabi Albu; muzica: Bobo Burlăcianu; video: Elena Găgeanu; Cu: Katia Pascariu, Mihaela Rădescu. Centrul de Teatru Educațional Replika.

De la înfiinţarea sa în urmă cu cîţiva ani, Asociaţia Culturală Replika are o activitate susţinută care s-a intensificat după deschiderea spaţiului din strada Lînăriei din Bucureşti: producţii, coproducţii, ateliere, găzduire de spectacole. Cea mai recentă producţie este În cuvintele tale (premiera va fi în 23 şi 24 martie), un spectacol în care dramaturgul Peca Ştefan şi regizorul Radu Apostol pun problema modului în care copiii se regăsesc (sau nu) în identitatea naţională, cum se raportează ei la moştenirea culturală autohtonă şi la multiculturalism. Aceasta este tema principală a spectacolului, dar lîngă ea, Peca şi Apostol adună şi alte subiecte: suferinţa copiilor şi incapacitatea adulţilor de a-i înţelege, educaţia rigidă din şcoli, obsesia memorizării şi a uniformizării în sistemul de învăţămînt românesc.

Spectacolul are la bază 900 de povești digitale spuse de români (copii şi adulţi) despre multiculturalism, adunate în proiectul Agora Culturală@Biblioteca Ta şi finanţat prin Granturile norvegiene şi Programul Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european în România. Pare o informaţie tehnică, dar ea este cea care generează atît contextul, cît şi substanţa show-ului.

Există două părţi distincte: una care contextualizează conţinutul prin referirea la programul norvegian hiperbirocratic – oferindu-i Katiei Pascariu un savuros rol de profesoară tipicară, plină de bunăvoinţă şi corectitudine – şi care lansează subiectul (cum vorbim despre moştenirea noastră culturală) şi o a doua care ficţionalizează şi concentrează mai multe poveşti reale.

Proiectul lansează o provocare: adună poveştile şi oferă un punct de reper în analiza lor. Doar prin raportare la ceilalţi ne putem stabili măsura, ne putem vedea limitele sau inadecvarea. Ce gîndim şi cum vorbim despre multiculturalism şi tradiţii? Cît de încorsetate sînt opiniile noastre despre noi înşine, cît de prinse în tipare idealist-bucolice, cît de muzeificată este identitatea naţională – perspectiva noastră asupra ei, de fapt – şi cît de rupţi sîntem de standardele europene – care au clişeele lor – şi de viaţa reală?

Povestea fetiţelor Einstein (Doiniţa) şi Frankenstein (sora ei) concentrează această dihotomie între realitatea crudă, adevărată şi cea cosmetizată, falsa imagine „oficială“ despre noi înşine. Moartea surorii mai mici îi provoacă Doiniţei o suferinţă pe care adulţii – mama şi profesorii – nu ştiu să o aline. Pusă să îşi prezinte viziunea despre „tradiţii“ pentru proiectul norvegian, copila scrie despre ceea ce o doare, despre adevărul şi realitatea ei: pierderea surorii. Atît şcoala, cît şi mama îi refuză povestea şi o forţează să memoreze un text cu viziunea lor despre tradiţii, cu realitatea şi adevărul lor. Doar că acest text nu numai că este străin Doiniţei, dar este şi fals, scris cu toate clişeele pe care şcoala le cultivă, căci învăţămîntul românesc muzeifică materiile predate. Moştenirea culturală este „ucisă“, căci prin predare devine hiperbolizată şi intangibilă, este vidată de vitalitate. Şcoala se autoreproduce în automatismele pe care le propune elevilor, preferînd clişeul în locul sistemelor de gîndire. Autenticitatea povestirii Doiniţei produce o breşă în tiparele şcolii şi demonstrează ruptura între standardele educaţiei – seci, comatoase – şi viaţa reală a copiilor. Două realităţi apar concomitent în spectacol prin inserarea în video, în timp real, a imaginii actorilor, folosind croma (fundal albastru sau verde), astfel încît spectatorul are două perspective simultan: teatrul şi proiecţia. Realitatea frustă şi varianta ei marketizată. Imaginile digitalizate oferă o perspectivă genuină, adăugarea personajelor şi a obiectelor o comentează/interpretează/caricaturizează. Dar imaginile video au şi alte valenţe, exprimă imaginaţia sau visele Doiniţei. Este aici sugestia tiparelor pe care le creează şcoala sau familia şi în care copiii trebuie să se „potrivească“, idee susţinută într-o metaforă cu un set de creioane colorate pe o parte – „intrăm în şcoală aşa“ – şi monocolore pe cealaltă – „şi ieşim aşa“. Uniformizarea ucide nu numai creativitatea, ci şi personalitatea copiilor.

Doiniţa ia contact cu satul, arhivă de tradiţii în varianta oficială, dar privirea ei proaspătă detectează contextul social dramatic (populaţia îmbătrînită, săracă) şi revelează laturile ridicol-absurde şi sumbre ale tradiţiilor (Alexandru Dabija a evidenţiat existenţa unui horror românesc în poveştile populare, de exemplu, în „Capra cu trei iezi“). În acelaşi timp, Doiniţa parcurge un drum al vindecării, ­căci, confruntată cu alte morţi (asistă la înmormîntarea unei femei bătrîne, metaforic putînd fi chiar moştenirea culturală), ea reuşeşte să accepte pierderea surorii. Fetiţa cu trupul lui Minnie Mouse se maturizează prin suferinţă.

Cele două actriţe evoluează într-o arhitectură performativă complexă, cu multiple şi rapide schimbări de identitate (succedate ca foile de ceapă, una peste alta, nu una după alta, astfel că un personaj „impersonează“ alt personaj) şi stări (comedie, dramă, emoţie). Mihaela Rădescu este o actriţă experimentată care trece fluid, cu eleganţă, prin sinusoidala de caractere. Katia Pascariu, emoţionantă şi comică, joacă pe sîrmă, jonglînd rafinat cu dramaticul şi comicul, cu maturitatea rigidă şi suferinţele copilăriei, fără exagerări sau clişee. Este o actriţă specială, cu o permanentă candoare, regăsibilă în fiecare rol pe are îl joacă, indiferent de tipologia acestuia sau de estetica spectacolului. Katia Pascariu nu este o ingenuă, dar emploi-ul ei ar putea fi cel de „om bun“.

În cuvintele tale este un spectacol matur şi emoţionant, recomandat copiilor peste 10 ani, dar mai ales adulţilor, părinţi şi profesori, care se pot întreba ce vor să îi înveţe pe cei mici: să reproducă informaţii sau să gîndească?

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: V. Cojanu

Catre mine afiș spectacol jpg
Spectacolul „Către mine” de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” închide ediția a șasea a atelierelor de scris pentru adolescenți organizate de Control N
Asociația Culturală Control N și elevii Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” (Trupa As) vă invită la spectacolul de teatru „Către mine“.
featured image (5) jpg
Povestea ascunsă a Palatului Versailles: De la o cabană de vînătoare la un obiectiv turistic impresionant
Pornind de la o cabană de vînătoare, Palatul Versailles s-a transformat în unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Franța.
poster Dry Cleaning 31 05 jpg
Curățătoria punk
Post-punkerii britanici Dry Cleaning (left-field art rockers sau spoken-word punkers, cum au fost ei descriși de presa muzicală) vor concerta în premieră la București, miercuri, 31 mai, după ora 20:00, la Control Club.
998 16 coperta 1 jpeg
Nebănuite sînt căile prozatorului – de la experimentul burlesc la policier –
Dacă şi-a propus să angajeze energii cinegetic-detectivistice, atunci Femeia de marţipan e un roman detectivistic ratat, în opinia mea.
p 17 jpg
Pîntecul lumii
Cu un ochi la spiritualitate și celălalt la cinema
998 17 audio cover jpg
Levant la Gărîna
Ibrahim Maalouf, cîndva un promițător talent în jazz, e pe cale să devină un superstar world music după nominalizarea Grammy
comunicat institutul cervantes omagiu mircea cartarescu jpg
Mircea Cărtărescu, omagiat la Institutul Cervantes din București
Cu prilejul decernării Premiului FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, ediția 2022, în cadrul celei de-a 36-a ediții a celui mai mare tîrg de limbă spaniolă.
Apa lacului nu e niciodata dulce jpg
Apa lacului nu e niciodată dulce - fragment
Acel împreună mă înghite ca o închisoare, e un noi în care nimeni nu m-a întrebat dacă vreau să locuiesc.
2nd NEW draft poster FINAL med jpg
Ultimele zile de înscrieri la New Draft, rezidența în care îți scrii propriul scenariu de lungmetraj și lucrezi cu producătorii Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana
”Prezența producătorilor Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana este cadoul nostru de mijloc de drum pentru participanți.
997 16 Bilete de sinucigas jpg
Groaznica sinucidere din strada Micsandrelor
Aș fi preferat ca Bilete de sinucigaș să fi avut pur și simplu paginile albe
p 17 2 jpg
Puncte de vedere
Între David Cronenberg și Michael Mann, acest thriller turcesc sună prea adevărat
997 17 Breazu jpg
După 29 de ani
Fuse, noul album al duo-ului britanic, merită o inimioară roșie – „What is left to lose? / Nothing left to lose”.
997 21 Iamandi jpg
Evadările de la Auschwitz
Jonathan Freedland sugerează că Rudolf Vrba și Alfréd Wetzler au fost primii evrei care au reușit să evadeze de la Auschwitz.
Book cover jpg
copertă Murmur jpg
Dincolo de bine și de rău
Bun, în tot cazul, ușor melancolic, ușor retro, noul roman al lui Mircea Pricăjan e o meditație la sensurile încurcate ale istoriei.
996 17 Eroine jpg
Cîteva ipostaze feminine în teatrul recent
O mutație subtilă s-a produs în teatrul românesc în ultima vreme: perspectiva feminină este integrată tot mai des în spectacole și recunoscută subliminal ca parte din standardul scenic.
p 23 2 jpg
Daniel Spoerri – Noul Realism, EAT ART și „tablourile-capcană“
În acest an, între 19 și 28 mai, are loc la Romaero Băneasa un nou tîrg internațional de artă contemporană, MoBU.
GR Headshot   Credit Andrew Macpherson jpg
Actorul Geoffrey Rush vine la TIFF.22
Strălucire va avea o proiecție specială la TIFF, în prezența actorului.
Mostenitorii 13mai landscape 1080 jpg
“Moștenitorii României muzicale”: recital-eveniment susținut de pianistul George Todică, laureat al Concursului internațional “George Enescu”
George Todică va interpreta un program cu opusuri celebre semnate de Enescu, Ravel, Rahmaninov și Chopin.
995 16 coperta1 jpg
Kituri de supraviețuire
Toate cele trei poete înțeleg poezia ca pe o formă subtilă de diversiune.
p 17 2 jpg
Post-traumă
În definitiv, totul e filmabil.
995 17 Biro coperta1 jpg
Live în Control
Mai interesant decît limbajul sărac al versurilor, care ar fi familiare unui psihoterapeut de liceu.
995 21 Iamandi jpg
Ordinea închisorilor
În cele mai multe situații, acești intelectuali au făcut mai întîi o închisoare fascistă și apoi una comunistă.
Vizual general Conferințele Despre lumea în care trăim jpg

Adevarul.ro

image
Preotul care a jignit iubitorii de animale primește replica unui călugăr: „Ele nu l-au izgonit pe Iisus“
Mesajele publicate de preotul Matei Vulcănescu despre iubitorii de animale au stârnit controverse. Un călugăr de la Schitul Straja din Hunedoara arată de ce animalele trebuie iubite și nu disprețuite.
image
Fetiță lăsată de părinți în apă fierbinte, moartă în chinuri. Soții criminali au contestat arestarea
Doi soți din Călărași au fost trimiși în judecată pentru omor calificat, pentru că și-au lăsat fiica de 2 ani și 10 luni să moară în chinuri. În rechizitoriul procurorilor se menționează că fetița s-a aflat în agonie timp de mai multe ore.
image
Cum sunt relațiile în care femeia e mai în vârstă decât bărbatul
Într-o lume încărcată de prejudecăţi, rolul bărbatului într-o relație de cuplu este văzut ca fiind acela de a oferi protecție și stabilitate familiei și partenerei.

HIstoria.ro

image
De ce se urau de moarte Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Duşmănia lor apare într-un document de la Vatican!
Vlad Ţepeş, domn al Munteniei în trei rânduri, şi Ştefan cel Mare, voievodul care a condus Moldova timp de aproape jumătate de secol, au avut relaţii sinuoase, în funcţie de conjunctura politică a vremii şi de interesele administrative.
image
Château La Coste, în Provence: ce descoperire!
Ce e, până la urmă, Château La Coste? Un spaţiu magic, construit în jurul unei îndeletniciri cu tradiţie: facerea vinului.
image
Crucificarea lui Hristos i-a apărut în vis lui Salvador Dalí
Dalí a precizat că a avut un vis în care i-a fost dezvăluită importanța înfățișării lui Hristos astfel.