Einstein şi Frankenstein

Publicat în Dilema Veche nr. 629 din 10-16 martie 2016
Einstein şi Frankenstein jpeg

În cuvintele tale, text de Peca Ștefan; regia: Radu Apostol; scenografia: arh. Gabi Albu; muzica: Bobo Burlăcianu; video: Elena Găgeanu; Cu: Katia Pascariu, Mihaela Rădescu. Centrul de Teatru Educațional Replika.

De la înfiinţarea sa în urmă cu cîţiva ani, Asociaţia Culturală Replika are o activitate susţinută care s-a intensificat după deschiderea spaţiului din strada Lînăriei din Bucureşti: producţii, coproducţii, ateliere, găzduire de spectacole. Cea mai recentă producţie este În cuvintele tale (premiera va fi în 23 şi 24 martie), un spectacol în care dramaturgul Peca Ştefan şi regizorul Radu Apostol pun problema modului în care copiii se regăsesc (sau nu) în identitatea naţională, cum se raportează ei la moştenirea culturală autohtonă şi la multiculturalism. Aceasta este tema principală a spectacolului, dar lîngă ea, Peca şi Apostol adună şi alte subiecte: suferinţa copiilor şi incapacitatea adulţilor de a-i înţelege, educaţia rigidă din şcoli, obsesia memorizării şi a uniformizării în sistemul de învăţămînt românesc.

Spectacolul are la bază 900 de povești digitale spuse de români (copii şi adulţi) despre multiculturalism, adunate în proiectul Agora Culturală@Biblioteca Ta şi finanţat prin Granturile norvegiene şi Programul Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european în România. Pare o informaţie tehnică, dar ea este cea care generează atît contextul, cît şi substanţa show-ului.

Există două părţi distincte: una care contextualizează conţinutul prin referirea la programul norvegian hiperbirocratic – oferindu-i Katiei Pascariu un savuros rol de profesoară tipicară, plină de bunăvoinţă şi corectitudine – şi care lansează subiectul (cum vorbim despre moştenirea noastră culturală) şi o a doua care ficţionalizează şi concentrează mai multe poveşti reale.

Proiectul lansează o provocare: adună poveştile şi oferă un punct de reper în analiza lor. Doar prin raportare la ceilalţi ne putem stabili măsura, ne putem vedea limitele sau inadecvarea. Ce gîndim şi cum vorbim despre multiculturalism şi tradiţii? Cît de încorsetate sînt opiniile noastre despre noi înşine, cît de prinse în tipare idealist-bucolice, cît de muzeificată este identitatea naţională – perspectiva noastră asupra ei, de fapt – şi cît de rupţi sîntem de standardele europene – care au clişeele lor – şi de viaţa reală?

Povestea fetiţelor Einstein (Doiniţa) şi Frankenstein (sora ei) concentrează această dihotomie între realitatea crudă, adevărată şi cea cosmetizată, falsa imagine „oficială“ despre noi înşine. Moartea surorii mai mici îi provoacă Doiniţei o suferinţă pe care adulţii – mama şi profesorii – nu ştiu să o aline. Pusă să îşi prezinte viziunea despre „tradiţii“ pentru proiectul norvegian, copila scrie despre ceea ce o doare, despre adevărul şi realitatea ei: pierderea surorii. Atît şcoala, cît şi mama îi refuză povestea şi o forţează să memoreze un text cu viziunea lor despre tradiţii, cu realitatea şi adevărul lor. Doar că acest text nu numai că este străin Doiniţei, dar este şi fals, scris cu toate clişeele pe care şcoala le cultivă, căci învăţămîntul românesc muzeifică materiile predate. Moştenirea culturală este „ucisă“, căci prin predare devine hiperbolizată şi intangibilă, este vidată de vitalitate. Şcoala se autoreproduce în automatismele pe care le propune elevilor, preferînd clişeul în locul sistemelor de gîndire. Autenticitatea povestirii Doiniţei produce o breşă în tiparele şcolii şi demonstrează ruptura între standardele educaţiei – seci, comatoase – şi viaţa reală a copiilor. Două realităţi apar concomitent în spectacol prin inserarea în video, în timp real, a imaginii actorilor, folosind croma (fundal albastru sau verde), astfel încît spectatorul are două perspective simultan: teatrul şi proiecţia. Realitatea frustă şi varianta ei marketizată. Imaginile digitalizate oferă o perspectivă genuină, adăugarea personajelor şi a obiectelor o comentează/interpretează/caricaturizează. Dar imaginile video au şi alte valenţe, exprimă imaginaţia sau visele Doiniţei. Este aici sugestia tiparelor pe care le creează şcoala sau familia şi în care copiii trebuie să se „potrivească“, idee susţinută într-o metaforă cu un set de creioane colorate pe o parte – „intrăm în şcoală aşa“ – şi monocolore pe cealaltă – „şi ieşim aşa“. Uniformizarea ucide nu numai creativitatea, ci şi personalitatea copiilor.

Doiniţa ia contact cu satul, arhivă de tradiţii în varianta oficială, dar privirea ei proaspătă detectează contextul social dramatic (populaţia îmbătrînită, săracă) şi revelează laturile ridicol-absurde şi sumbre ale tradiţiilor (Alexandru Dabija a evidenţiat existenţa unui horror românesc în poveştile populare, de exemplu, în „Capra cu trei iezi“). În acelaşi timp, Doiniţa parcurge un drum al vindecării, ­căci, confruntată cu alte morţi (asistă la înmormîntarea unei femei bătrîne, metaforic putînd fi chiar moştenirea culturală), ea reuşeşte să accepte pierderea surorii. Fetiţa cu trupul lui Minnie Mouse se maturizează prin suferinţă.

Cele două actriţe evoluează într-o arhitectură performativă complexă, cu multiple şi rapide schimbări de identitate (succedate ca foile de ceapă, una peste alta, nu una după alta, astfel că un personaj „impersonează“ alt personaj) şi stări (comedie, dramă, emoţie). Mihaela Rădescu este o actriţă experimentată care trece fluid, cu eleganţă, prin sinusoidala de caractere. Katia Pascariu, emoţionantă şi comică, joacă pe sîrmă, jonglînd rafinat cu dramaticul şi comicul, cu maturitatea rigidă şi suferinţele copilăriei, fără exagerări sau clişee. Este o actriţă specială, cu o permanentă candoare, regăsibilă în fiecare rol pe are îl joacă, indiferent de tipologia acestuia sau de estetica spectacolului. Katia Pascariu nu este o ingenuă, dar emploi-ul ei ar putea fi cel de „om bun“.

În cuvintele tale este un spectacol matur şi emoţionant, recomandat copiilor peste 10 ani, dar mai ales adulţilor, părinţi şi profesori, care se pot întreba ce vor să îi înveţe pe cei mici: să reproducă informaţii sau să gîndească?

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: V. Cojanu

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cea mai coruptă țară din UE. România, în top 3
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte.
image
Un ieşean, obligat să plătească facturile unei case în care nu mai locuieşte de 8 ani
Un bărbat din Iaşi s-a trezit cu o surpriză neplăcută, când a aflat că trebuie să plătească facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieşte de opt anI. Acest lucru s-a întâmplat pentru că noii locatari nu au transferaT contractul pe numele lor.
image
Vietnamez filmat la Cluj cum jupoaie un șobolan. „Capturează ilegal și mănâncă tot ce mișcă” VIDEO
Un vietnamez a fost filmat în incinta unei fabrici din Cluj-Napoca pe când jupoaie șobolani. Clujeanul care a făcut publică filmarea susține că acesta face parte dintr-un grup de vietnamezi care vânează și mănâncă tot ce prinde: șobolani, păsări, iepuri.

HIstoria.ro

image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.