După 30 de ani

Publicat în Dilema Veche nr. 819 din 31 octombrie – 6 noiembrie 2019
După 30 de ani jpeg

● Festivalul Naţional de Teatru, Ediţia a 29-a (18-27 octombrie 2019). 

Unde sîntem după 30 de ani de libertate? Cum ne-am transformat, ce am acumulat şi ce am pierdut, cum s-a modificat identitatea noastră în acest timp? Cum ne raportăm la trecut şi care este perspectiva de astăzi asupra istoriei recente? Ediţia actuală a Festivalului Naţional de Teatru, a 29-a, s-a racordat şi ea la problematica anului: identitatea noastră la 30 de ani de la Revoluţie. Printre cele 42 de spectacole din selecţia naţională, există mai multe producţii care abordează concret şi direct gestionarea relaţiei complexe cu trecutul (recuperarea istoriei de la istorici). Dintre acestea, cîteva au făcut de-a lungul acestui an subiectul unor cronici în Dilema veche, astfel că nu voi reveni asupra lor.

Nu regret nimic, un text al lui Csaba Székely montat de Lendvai Zoltán la Trupa Harag György a Teatrului de Nord din Satu Mare ridică o problemă care pluteşte în societate, cu acutizări politice în diferite momente (de regulă, electorale): Securitatea şi supravieţuirea profesională a sistemului şi a oamenilor din fosta poliţie politică, ba chiar dominaţia lor în diferite zone ale societăţii. Dincolo de asta însă, textul pune problema conştientizării şi asumării trecutului, ca etapă obligatorie pentru însănătoşirea vieţii publice şi şlefuirea identităţii, personale şi naţionale. Şi aici putem înlocui Securitatea cu alte schelete ascunse în dulapul naţional (pogromul de la Iaşi, genocidul de la Odessa etc.), recunoscute la nivel oficial, ca o condiţie obligatorie pentru aderarea la Uniunea Europeană, dar neasumate public (decît prin excepţie) nici în manualele de istorie, nici în media sau cultură. Personajul din Nu regret nimic, Dominik (Rappert-Vencz Gábor), fost ofiţer de Securitate, trăieşte singur, izolat, cu sentimentul că „am fost trădaţi“ – puţinele condamnări penale ale securiştilor erau, de fapt, urmarea unor conflicte din interiorul reţelei şi a „debarasării“ de membrii inutili sau indezirabili. Cînd un fost coleg (Nagy Csongor Zsolt) apare pe neaşteptate cu o propunere de revenire în reţea, Dominik realizează că fosta Securitate, care s-a adaptat noii realităţi şi operează în continuare, a rămas la fel de periculoasă pentru cetăţeni, dar şi pentru propriii angajaţi sau colaboratori. Dominik este prizonierul unui discurs autovalidant, pseudo-patriotic şi justificativ: are motivaţii pentru toate acţiunile sale trecute şi refuză, cu obstinaţie, măcar să reflecteze asupra lor, dacă nu să le reconsidere cu totul. Spectacular, prizonieratul lui Dominik în trecut se reflectă în universul locativ: un apartament de bloc, conservat – cu mobila, hainele şi electrocasnicele vechi (decor Bátonyi György, costume Szabó Anna) – ca o capsulă a timpului. Personajul este „deţinut“ de bunăvoie aici şi refuză să se elibereze, dar închisoarea sa este mentală, nu fizică. Continuînd să rostogolească discursul despre datoria faţă de ţară ca justificare a acţiunilor Securităţii, Dominik arată, de fapt, că nu face faţă adevărului. Cînd acesta îi intră pe uşă (sub forma Lizei – Keresztes Ágnes), toată armura de argumente se prăbuşeşte. Este interesant că violenţei poliţiei politice comuniste (a statului) îi corespunde aici violenţa domestică (a individului). Dacă violenţa politică putea fi pusă în responsabilitatea unui regim dictatorial, cea casnică (aproape 100 de cazuri de violență domestică au fost reclamate în fiecare zi a anului trecut, potrivit unei statistici a Inspectoratului General al Poliţiei) arată că societatea în ansamblul ei este greşită. Nu regret nimic este un spectacol despre exorcizarea politică prin asumarea trecutului şi, din păcate, despre eşuarea continuă a acestei asumări.

rosencrantz nu regret nimic foto andrei gindac 5 jpg jpeg

Cu Jurnal de România. Timişoara, al treilea episod (după Sfîntu Gheorghe şi Constanţa) dintr-o serie de spectacole multidisciplinare despre oameni, locuri şi istoria dintre ei, Carmen Lidia Vidu face o radiografie a oraşului de pe Bega, viitoare Capitală Culturală Europeană în 2021, promotoare a unui discurs autoflatant: o comunitate urbană multietnică şi multiculturală, cu iz occidental, mai avansată civilizaţional decît restul ţării etc. Mixînd biografiile, autoperformate discursiv, ale actriţelor cu imagini (fotografii şi înregistrări video) şi sunete (muzică, fragmente audio din timpul Revoluţiei etc.), regizoarea obţine un portret 3D al Timişoarei contemporane, dincolo de retorica publică. Istoriile personale, mai toate dominate de eclectismul etnic şi de nevoia de redefinire identitară în noua realitate, unele marcate de traume, trecute sau prezente, care se conectează cu fenomene sociale (exemplu: alcoolism, abuz fizic), se dezvoltă în raport direct cu oraşul, fie prin acceptarea reciprocă, ce aduce uneori a resemnare, a unui drum comun sau a unei despărţiri, fie prin asumarea confuziei, existenţiale şi comunitare. Ceea ce produce spectacolul este conştientizarea relaţiei directe dintre om şi oraş, dintre trecutul personal şi viitorul metropolei. Şi mai produce şi o distanţare, o sterilizare a patetismului (nu a emoţiei), care permite ochiului şi minţii să fie lucide. Cele șase actriţe de la Teatrul German de Stat din Timişoara (Ida Jarcsek-Gaza, Tatiana Sessler-Toami, Daniela Török, Ioana Iacob, Olga Török, Silvia Török) problematizează subsecvent/parţial şi prezenţa instituţiei în viaţa culturală a oraşului, şi impasurile din carieră, şi rostul/rolul teatrului azi. Autoreprezentarea nu face spectacolul subiectiv, prin asta înţelegînd nereprezentativ pentru comunitate, ci dimpotrivă, veridic, adică asociază experienţele şi trăirile personale unor fenomene generale şi extrage, din acest colaj, caracteristici specifice.

Seria Jurnal de România a regizoarei Carmen Lidia Vidu vine în continuarea altor două programe performative seriale, Despre România, numai de bine şi Trilogia anilor dispăruţi, create de echipa Ana Mărgineanu – Peca Ştefan, care au cartografiat România postdecembristă în încercarea de a revela, dacă nu identitatea noastră de astăzi, măcar nesiguranţa sau confuzia identitară în care ne zbatem, personal, comunitar şi naţional. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto sus: Jurnal de România. Timișoara, Cristian Munteanu. Foto jos: Nu regret nimic, A. Gîndac

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Semnul că ai putea fi alcoolic funcțional care te dă de gol în cârciumă: „Vei găsi inevitabil o scuză”
Un expert în dependență a dezvăluit care este semnul că cineva ar putea fi un alcoolic funcțional și poate fi observat cu ușurință.
image
Medicamentul foarte ieftin care poate să provoace o scădere în greutate de 14 kilograme într-o lună. Avertismentul specialiștilor
Un nou „medicament-minune” pare să fi intrat în atenția oamenilor care vor să slăbească. Este vorba de un produs de mai puțin cinci euro care ar putea provoace o scădere în greutate de aproape 14 kilograme într-o lună.
image
Nou cutremur în industria IT. Gameloft a concediat toți angajații din Cluj-Napoca
Gameloft, unul dintre cei mai mari producători de jocuri video din lume, a anunțat că renunță la filiala din Cluj. Criza internațională din domeniul IT se simte din ce în ce mai mult și în România. în contextul în care lunile trecute, NTT Data a fost nevoită să recurgă la concedieri.

HIstoria.ro

image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.
image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.