Ducu

Publicat în Dilema Veche nr. 814 din 26 septembrie – 2 octombrie 2019
Ducu jpeg

In memoriam Alexandru Darie 

Toată lumea îi spunea Ducu: tineri, vîrstnici, oameni de teatru sau din afara breslei, prieteni, studenţi şi colegi, cunoştinţe şi necunoscuţi. Prin felul lui deschis de a fi, regizorul Alexandru Darie, un om luminos, cu o voce caldă, excelent povestitor în viaţă şi pe scenă, anula distanţa dintre el şi ceilalţi. Din bonomia asta au ieşit spectacole de un inefabil legendar (stil care îl făcea discipol al lui Giorgio Strehler, pe care îl admira) precum Visul unei nopţi de vară, Poveste de iarnă sau Iluzia comică. În timp însă, tragicul, violenţa şi răul lumii au fost de neocolit şi meditaţiile sale scenice au devenit tot mai apăsătoare, străbătute de tuşe groase de pesimism. Natura sa solară s-a transformat pe scenă în magie diafană, iar luciditatea sa, în amare meditaţii asupra agresivităţii autodistructive a omenirii.

Unul dintre spectacolele sale, Trei surori, realizat în 1995 la Teatrul Bulandra, o demonstraţie exemplară de lectură inteligentă, a devenit un reper pentru interpretarea ulterioară a textului. Într-un format de teatru clasic actualizat, Ducu deconstruia cu maximă fineţe piesa cehoviană, sondînd în profunzimile dramelor individuale şi descoperind cum personajele se devitalizează pe măsură ce viaţa le erodează visele. Reușise să facă vizibilă comedia umană, să contrapună dramei ridicolul, derizoriul. Actorii erau conduşi cu rafinamentul unui dirijor spre interpretări antologice, în care afectul şi mentalul personajelor se vădeau într-o reţea filigranată de gesturi, priviri şi tonuri (de neuitat scena în care Verşinin o cucereşte pe Maşa la lumina felinarului, gesturile fiind imperceptibile pentru public, doar privirile celor doi fiind în bătaia duioasă a luminii), orchestrată magistral pentru a crea mesaje, perceptibile şi subliminale, despre măreția nefericirii cotidiene. Marian Rîlea a jucat în contradicţie cu rolurile sale de pînă atunci, predominant comice, şi cu imaginea sa publică (era deja Magicianul de la Abracadabra), conturîndu-l pe bunul baron Tuzenbach în luptă cu propria sa irelevanţă. Solionîi al lui Mihai Constantin se detesta cu atîta patos încît ura de sine se transforma în furie nestăpînită împotriva celorlalţi. Ileana Predescu în rolul doicii Anfisa şi Ion Besoiu în Ferapont jucau tandreţea, uşor acidă, a bătrîneţii. Dan Aştilean era nevolnicul Andrei, paralizat de inutilitatea sa socială, iar Emilia Popescu era exuberanta Nataşa, care contamina totul cu gusturile ei proaste. Cele trei surori păreau că îmbătrînesc fizic pînă la sfîrşitul spectacolului: vivacitatea Irinei (Anca Sigartău / Manuela Ciucur) se dilua lent în oboseală, Olga (Luminiţa Gheor­ghiu) se martiriza, încercînd să salveze familia, cu un simţ al datoriei care părea să o sterilizeze afectiv, iar Maşa (Oana Pellea) avea încă vise romantice, din care realitatea o trezeşte brusc, în suferinţă. Urletul ei cînd Verşinin (Marcel Iureş), un fante de provincie superficial şi flecar (îşi ştergea cu un gest ostentativ o aşa-zisă urmă de funingine de pe mantaua militară pentru a-şi demonstra implicarea „eroică“ în stingerea incendiului), o părăseşte făcea spectatorul să sară din fotoliu. Kulîghin (Cornel Scripcaru) era un personaj caraghios, care disimula tragicul în stupiditatea recitării de proverbe în latină. Ducu desena în tuşe suprapuse o lume năclăită de neputinţe, epuizată de drame mici, născută gata plictisită şi predispusă la disoluţie, incapabilă să-şi ia destinul în mîini, complăcîndu-se în paradoxala plăcere pe care o dă nefericirea proprie.

814 rosencrantz coriolanus foto livia visanescu 1 jpg jpeg

În acelaşi an, 1995, şi tot la Teatrul Bulandra, Ducu creează un spectacol de cu totul altă factură, Iulius Cezar, care face parte dintr-o serie de producţii cu teme politice (Marat-Sade, 1794, Anatomie. Titus. Căderea Romei, Coriolanus). E antologică scena discursului lui Cezar (Dan Aştilean întruchipa, de fapt, strigoiul împăratului, iar spectacolul era coşmaresc), căruia i se aude doar vocea astfel încît, în timp ce ascultau fanfaronada politicianistă prin care Cezar controla/subjuga masele, spectatorii vedeau cum Brutus (Cornel Scripcaru) pregăteşte asasinarea acestuia: violenţă şi manipulare de ambele părţi, nici un erou, doar nesfîrşite umbre, intrigi şi obsesii pentru putere. Perspectiva pesimistă asupra lumii la nivel macro, pe care Ducu o arăta în Iulius Cezar, se va adînci în timp şi creaţiile sale politice vor deveni din ce în ce mai întunecate, pînă la negurosul Coriolanus, a cărui premieră a avut loc toamna trecută. Creată în decurs de doi ani, Coriolanus este opera finală a unui mare regizor, decepţionat de lumea în care trăia, fără ca această dezamăgire să îi altereze însă structura sa umană luminoasă. De-a lungul carierei, Ducu s-a dovedit un gînditor profund, fin observator al detaliilor vieţii şi al panoramelor politice, conştient de amploarea dezastrului pe care omenirea şi-l provoacă. Coriolanus este materializarea performativă a violenţei, al cărei puls îl percepea cu acuitate în fibra umanităţii: un grup de 60 de actori funcţionează uneori compact, ca un imens organism ameninţător, alteori ca o gloată de nestăpînit, înfometată de ură, rudimentară în gîndire şi afect, agresivă în acţiune.

Este acest ultim spectacol o radiografie a politicii urii în faţa căreia individul este neputincios, o demonstraţie a monstruozităţii omului împotriva omului într-o lume în care nu mai există bine şi rău, ci doar un nesfîrşit şir de orori. Antieroul Coriolanus (Şerban Pavlu) împrumută ceva din aura războinică a supereroilor de ficţiune, dar eşuează în a fi o figură pozitivă, nici salvatoare, nici morală, iar ratarea lui este şi a lumii întregi. Lumea nu mai are eroi. Nu există nici o lumină aici, moartea lui Coriolanus nu îndreaptă lucrurile, vremurile nu reintră în matcă.

Este acest ultim spectacol, poate imperfect, poate neşlefuit stilistic (probabil intenţionat, ca să mărească abrazivitatea agresivităţii), o dovadă de remarcabilă luciditate a artistului. Însă, chiar dacă aici tandreţea regizorului faţă de personaje nu există (aşa cum exista în Trei surori), nu există nici aversiune faţă de ele. Ducu nu este un răzbunător, nu răspunde cu ură unor atrocităţi, ci doar le arată lumii în măreţia lor găunoasă. În ciuda acestei sumbre meditaţii teatrale, Ducu a rămas pînă la final un un copil senin, pregătit de joacă, chiar şi cînd jocurile erau deja făcute. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: sus – Teatrul Bulandra, jos – Livia Vișinescu, spectacolul Coriolanus

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Uimirea unui german care a vizitat Bucureștiul: „Nu-mi vine să cred cât e de subestimat!”. Ce spune despre micii din Obor VIDEO
Thomas Wiede, un turist german pasionat de călătorii, a petrecut în această primăvară un weekend la București. Iar impresiile sale la superlativ despre capitala României au fost împărtășite și pe canalul său de YouTube, care are peste 11.000 de abonați.
image
De ce vor tot mai mulți români să revină acasă, după mulți ani de Germania. „Aici nici nu am unde să cheltuiesc banii”
O conațională care locuiește în Germania a transmis un mesaj devenit viral pe Tik Tok pentru românii care muncesc în străinătate. Românca îi sfătuiește să ia spontan hotărârea de a reveni în România, dacă în țară se simt cel mai bine, pentru că altfel se vor amăgi singuri la nesfârșit.
image
Rețeta lui Ceaușescu pentru a pune mâna pe putere în România. Cum a reușit un copil sărac să ajungă stăpânul țării
Nicolae Ceaușescu a fost modelul perfect de politruc oportunist. Așa cum arată biografia fostului dictator acesta și-a făcut culoar către putere prin șiretenie, exploatând momentele prielnice, făcându-și loc cu coatele atunci când a fost nevoie.

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.