Două povești (nu doar) de dragoste

Publicat în Dilema Veche nr. 980 din 19 ianuarie – 25 ianuarie 2023
DN83 © Denisa Neațu
DN83 © Denisa Neațu

 DN83. Text: Alex Gorghe. Regie și ecleraj: Luiza Mihăilescu. Scenografie: Gabi Albu. Muzica: Alex Bălă. Cu: Katia Pascariu & Vlad Ionuț Popescu. Afiș: Elena Găgeanu. Proiect co-finanțat de AFCN. Centrul de Teatru Educațional Replika. 

Tema abuzurilor în mediul artistic a marcat anul teatral trecut și era de așteptat să apară spectacole care să chestioneze subiectul. Doar că abuzul nu se întîmplă doar în lumea culturală, unde dezvăluirile stîrnesc interesul, ci și în corporații, școli, instituții publice. Creat de o echipă tînără, școlită (și) în străinătate, dramaturgul Alex Gorghe (licențiat în Dramaturgie, Teatru Aplicat și Educație la Royal Central School of Speech and Drama din Londra) și regizoarea Luiza Mihăilescu (master în regie de teatru la Royal Holloway University of London din Egham, Marea Britanie, condus de Katie Mitchell), spectacolul DN83 vorbește despre abuz în universul școlii. Sînt aici cîteva elemente care ies din tiparul abuzului, așa cum e el general definit în spațiul public. Raportul de putere între „agresor” și „victimă” există, dar el nu se suprapune pe standardul de gen: relația are loc între o profesoară și un elev. Implicațiile sexuale, ca și comportamentul abuziv, sînt neclare, referirea la situații specifice este mereu generală, nu este numită nici o acțiune agresivă/neetică/imorală clară. Deși comportamentul problematic incriminat se produce în școală de-a lungul a cîțiva ani, el este investigat (acțiunea scenică are loc) în afara școlii, într-o singură zi, într-o mașină în mișcare. DN83 construiește într-un caz individual o formă insidioasă de abuz, cu perspective diferite ale victimei și agresorului asupra relației lor. Tema este nuanțat abordată, cu vinovății reciproce și cu lucruri care nu se pot tranșa pentru că nu sînt fundamental corecte sau greșite. Este aici o arie nebuloasă în care cea din poziția superioară, profesoara, creează sau tolerează o dependență afectivă a celui vulnerabil, elevul, față de ea. Abuzul este mai degrabă emoțional – folosirea poziției de putere pentru a-l face pe cel influențabil să dezvolte un atașament afectiv nociv. Modelul (profesoara) devine astfel un prădător pentru un adolescent fragil emoțional, dispus să se îndrăgostească de idei imaginare. Ce e interesant aici e că nu știm dacă a existat efectiv o acțiune abuzivă pentru că, de fiecare dată cînd lucrurile par să se clarifice, situația se răstoarnă, perspectiva se schimbă și certitudinea devine dubiu. Katia Pascariu și Vlad Ionuț Popescu drămuiesc cu mare finețe o relație complicată, într-un balans continuu între agresor și victimă, fiecare personaj asumîndu-și alternativ cele două ipostaze. Se vede și un anume mod de a scrie la Alex Gorghe, cu replici care se întretaie în jumătăți de frază: în opoziție cu ideea-standard de cuplu sudat, care „își termină frazele”, cele două personaje își amputează reciproc vorbirea, uneori cu tăceri care suplinesc lucruri dificil de verbalizat. Regizoarea Luiza Mihăilescu a făcut un spectacol mai degrabă cinematografic: static, chiar dacă mașina este „în mișcare”, concentrat, aproape clasic, asupra relației dintre personaje, atentă la aceste continue volute dramaturgice, și oarecum în contra ideii de spectaculozitate. Spectacolul atenționează asupra unei etape care va urma după cea în care abuzurile grave vor fi reglementate și astfel reduse, aceea a abuzului subtil, mai degrabă o proastă influență a modelelor care se impun tinerilor în școală, chiar dacă sînt deviante sau retrograde. Este o interogație despre rolul profesorului, mentorat și sănătatea relației dintre maestru/model/mentor și elev.

Romeo și Julieta © Mariagrazia Proietto
Romeo și Julieta © Mariagrazia Proietto

 Romeo și Julieta. Adaptare de Michelangelo Campanale după W. Shakespeare. Cu: Catia Caramia, Dan Pughineanu, Maria Pascale, Camelia Pintilie, Salvatore Marci, Ovidiu Ușvat, Mircea Alexandru Băluță, Mihai Mitrea, Alex Popa, Andreea Hristu, Annarita De Michele, Andrea Bettaglio, Domenico Piscopo. Regie și scenografie: Michelangelo Campanale. Lumini: Michelangelo Volpe și Michelangelo Campanale. Mișcare scenică și coregrafie: Vito Cassano. Dramaturgie: Katia Scarimbolo. Costume: Maria Pascale. Asistent de regie: Annarita De Michele. Coordonare proiect: Maria Rotar. Co-producție Teatrul Excelsior, Compagnia La Luna nel Letto și Emilia Romagna Teatro ERT / Teatro Nazionale.

Dacă DN83 este un spectacol minimalist despre un caz individual, reprezentativ pentru un simptom, Romeo și Julieta este un construct coregrafico-vizual despre influențe de grup și transgeneraționale. Coproducție româno-italiană, spectacolul plasează acțiunea în Italia contemporană, cu o familie de italieni (Capulet), în care doica Julietei (Andreea Hristu) este româncă, și una de români (Montague). Actorii sînt italieni și români, se vorbește în ambele limbi, ba chiar și în engleză, căci se citește din piesa lui Shakespeare în original. Regizorul Michelangelo Campanale propune o poveste despre etnicitate și discriminare (afișarea superiorității etnice) în context european, pe fundalul migrațiilor economice. Fundalul e îndepărtat, mai degrabă sugerat decît conturat clar pentru că el doar contextualizează tema spectacolului, care implică dinamica grupurilor în comunitate (ca spațiu) și în timp. Ideea este că în spatele individului și al acțiunilor sale stă întotdeauna comunitatea ca ansamblu de norme sociale, idei și perspective asupra existenței. Individul este produsul societății și acționează conform normelor sociale din comunitatea în care a fost crescut, este condiționat de acestea. Foarte important, ura este cea care se construiește cel mai ușor într-un grup și se transmite transgenerațional, întreținînd astfel violența și războiul. Așa că în spatele Julietei (Catia Caramia) și al lui Romeo (Dan Pughineanu) se află originile familiilor lor, mentalitatea acestora și a comunității din care fac parte. Și aici spectacolul apelează la vizual și coregrafie (Vito Cassano): personajele se mișcă în grup, cu cei doi îndrăgostiți în alb, însoțiți și manevrați permanent fiecare de grupul său, niște umbre întunecate. Este o atmosferă sumbră, în care corpurile în penumbră realizează o combinație picturală cu imaginea unui Iisus răstignit, aflată în fundal. O a treia ramă apare aici: textul lui Shakespeare devine o Biblie, teatrul are funcția bisericii, iar Shakespeare este creatorul lumii de pe scenă – o idee viabilă scenic, dar pe care o cred depășită în teatrul contemporan. Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.

Oana Stoica este critic de teatru.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Ce îi distrează la culme pe americani în România. „Nu eram pregătit pentru asta, dar n-a fost așa rea pe cât aș fi crezut” VIDEO
Americanii de la Lifey au realizat pe Youtube un top cu 22 de lucruri pe care ei le consideră amuzante și despre care spun că sunt specifice României. Este vorba, spun ei, despre „șocuri culturale românești”, povești haioase sau tradiții fascinante
image
Băiatul unei românce a fost aruncat de colegi sub tren, în Italia. Imagini cu puternic impact emoțional VIDEO
Un băiat în vârstă de 15 ani, fiul unei românce, a fost atacat de câțiva colegi în Italia. Tânărul a fost victima unei tentative de omor la care a supraviețuit în mod miraculos după ce a fost aruncat sub un tren.
image
Cum și-a pierdut Florina Cercel marea iubire. Artista și bărbatul care a cucerit-o au murit de aceeași boală, la jumătate de veac distanță VIDEO
Artista Florina Cercel a povestit într-un interviu drama trăită la vârsta de 29 de ani, când a pierdut o sarcină iar, la scurt timp, iubirea vieții ei s-a îmbolnăvit și a murit.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.