Don Quijote şi legile în vînt

Publicat în Dilema Veche nr. 635 din 21-27 aprilie 2016
Don Quijote şi legile în vînt jpeg

Oameni obişnuiţi, un spectacol de Gianina Cărbunariu; scenografie şi video: Mihai Păcurar; muzică: Bobo Burlăcianu; documentare video: Veioza Arte – Tania Cucoreanu & Andrei Ioniță. Cu: Florin Coşuleţ, Mariana Mihu, Ioan Paraschiv, Ofelia Popii, Dana Taloș, Marius Turdeanu. Mulţumiri speciale avertizorilor de integritate Ornella Piredda, Ciro Rinaldi, Sharmilla Chowdhury, Eileen Chubb, Ian Foxley, Alin Goga, Claudiu Ţuţulan, Liviu Costache. Spectacol realizat în cadrul proiectului Be SpectACTive!, proiect co-finanțat prin programul „Europa Creativă“. Teatrul Naţional „Radu Stanca“, Sibiu.

Recentul scandal mondial creat de documentele panameze a adus în prim-plan o fraudă gigantică, impresionantă ca dimensiuni şi implicaţii. Nu mai puţin nocivă este însă corupţia la nivel micro, cea de toate zilele, din instituţii publice, multinaţionale sau cămine de bătrîni.

În recentul său spectacol de la Sibiu, Oameni obişnuiţi, Gianina Cărbunariu s-a preocupat de un nou tip de funcţionar: avertizorul de integritate/whistleblower (într-o traducere aproximativă: cel care suflă în fluier). Wikipedia îl defineşte drept „un informator, o persoană care aduce la cunoștința publicului sau autorităților activități imorale sau ilegale petrecute într-un departament guvernamental, o organizație publică sau privată, ori o firmă“. În România, Legea nr. 571 din 2004 restrînge cadrul de acţiune la sectorul public. Oricare ar fi aria de intervenţie, la nivel european se înregistrează puţine cazuri de avertizori de integritate. Raportul Comisiei Europene asupra Justiţiei arăta că, în 2008, doar nouă plîngeri au fost făcute de whistleblowers. De atunci, lucrurile au mai evoluat, dar nu neapărat în bine. Experţii anticorupţie susţin că legea nu funcţionează „pentru că avertizorii de integritate au de suferit dacă semnalează cazuri de corupţie, deşi formal sînt protejaţi prin lege“ (Laura Ştefan). Practic, percepuţi drept „turnători“, avertizorii de integritate riscă, în principal, pierderea locului de muncă.

De la această realitate generală porneşte spectacolul Gianinei Cărbunariu, focusîndu-se pe cazuri concrete din Marea Britanie, Italia şi România, documentate temeinic şi interconectate într-o poveste care dă imaginea generală a unei Europe falimentare moral. Structura scenariului împleteşte cazurile unor avertizori de integritate din medii publice şi private, a căror similaritate este dezarmantă. Pentru fiecare în parte, a existat acelaşi traseu: observarea delictului, denunţarea lui, şicanarea la serviciu, concedierea, cîştigarea procesului cu angajatorul în instanţă, dar fără posibilitatea practică de a-şi recăpăta locul de muncă sau de a găsi altul (nimeni nu angajează „trădători“), declinul financiar, deteriorarea drastică a stării de sănătate pe fondul stresului. Pe scurt, se înregistrează eşecul tentativelor de moralitate (reducerea – căci eradicarea este o utopie – corupţiei, mitei, risipirii fondurilor publice) în sistemul european de astăzi.

În Oameni obişnuiţi, Gianina Cărbunariu foloseşte o structură narativă matematică, similară cu cea a filmelor documentare, fără însă a crea un spectacol de teatru documentar stricto sensu, ci mai degrabă o investigaţie jurnalistică performativă în care realitatea (interviurile înregistrate cu personajele reale şi informaţiile prezentate live de actori) este întretăiată de ficţionalizarea unor fragmente din cazurile reale. Spectacolul vizează o anume relaţie între realitate şi teatralitate: interferenţa lor potenţează autenticul, îl valorizează.

Decorul este o cortină de fier, aparent opacă, ce are tot felul de spaţii secrete din care apar blaturi metalice ce compartimentează inteligent birourile funcţionarilor şi care serveşte, în acelaşi timp, drept ecran pentru proiecţii. În faţa acestui perete se află actanţii, șase actori îmbrăcaţi office care joacă alternativ personaje din toate poveştile. Decorul şi costumele cenuşii, dar şi zgomotul metalic, tăios al blaturilor trase din perete dau senzaţia unei lumi robotice, un mecanism steril, un sistem închis, dominator, restrictiv. Personajele capătă ­mici accente de culoare (o eşarfă, un tricou etc.) doar cînd se poziţionează conflictual faţă de sistem sau îl părăsesc, voluntar sau nu. Actorii joacă frontal, fiecare cu spaţiul lui, folosind un conglomerat de semne – acţiuni scurte, simbolice, gesturi seci, o rostire autoritară – care generează o corporalitate mecanică. Regizoarea foloseşte actorul-grup nu ca pe o formaţiune compactă, ci ca summum de indivi­dua­li­tăţi. Gianina Cărbunariu şi-a dezvoltat acest stil, folosit şi în Tipografic majuscul, De vînzare sau Solitaritate: o pseudo-austeritate teatrală. Dramaturgic şi vizual, spectacolele sale au structuri logice, precise, care nu permit explozii ale imaginarului, dar care mizează pe o pluralitate de abordări ale subiectului, inclusiv unele care ficţionalizează realitatea. Din acest motiv, austeritarea lor artistică este doar aparentă.

Actorii sibieni funcţionează excelent în această matrice, reuşind să dea consistenţă personajelor fără hiperteatralizare, evitînd şi capcana căderii în uniformizare pe care ar putea-o genera scenografia şi structura dramaturgică. În acest context, precizia este o calitate esenţială, căci textul (vocile), mişcarea sau nemişcarea (corpul) şi decorul (vizual şi auditiv) converg într-un construct performativ. Ofelia Popii, Mariana Mihu, Marius Turdeanu, Florin Coşuleţ, Dana Taloş şi Ioan Paraschiv găsesc balansul potrivit între geometria arhitecturii spectacolului şi teatralitate, fără să exagereze nici în zona aridităţii ludice, nici în cea a excesului.

Oameni obişnuiţi susţine demitizarea Uniunii Europene şi prevede o apocalipsă a sistemului funcţionăresc european, doar că aici groaza nu vine din posibila lui extincţie, ci din probabilul său triumf în actuala formulă alterată. Singurii distruşi de acest mecanism viciat sînt Don Quijoţii integrităţii.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: A. Bulboacă

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.