(Dez)echilibre

Publicat în Dilema Veche nr. 720 din 7-13 decembrie 2017
(Dez)echilibre jpeg

● Tordre (Torsiune), concept și coregrafie: Rachid Ouramdane. Cu: Annie Hanauer & Lora Juodkaite. Lumini: Stéphane Graillot, decor: Sylvain Giraudeau. Producție delegată CCN2 – Centre chorégraphique national de Grenoble France – Direction Yoann Bourgeois & Rachid Ouramdane. Prezentat în Programul „FranceDanse Orient-Express“ al Institutului Francez în parteneriat cu Teatrul Național București, Centrul Național al Dansului București şi Teatroskop. 

În platforma CDNB, „Sezon de dans contemporan Bucureşti în mişcare 2017“, au fost invitate două spectacole străine, fiecare provocator în felul său. În Tordre (Torsiune), creaţie a coregrafului Rachid Ouramdane, două siluete umane, îmbrăcate în negru, şi două schelete metalice negre (formate din cîte două axe perpendiculare, de diferite mărimi, agăţate de podul scenei) se rotesc într-un spaţiu complet alb, însoţite uneori de confesiuni live ale performerelor. Rotirile diferă ca durată, ritm şi traseu, ba chiar, în cazul uneia dintre performere, nu e vorba de rotire decît tangenţial – de exemplu, un moment are ca fond sonor o înregistrare dintr-un concert în care Nina Simone întrerupe de mai multe ori interpretarea hit-ului Feelings, ceea ce determină o coregrafie în buclă (fraze coregrafice care se repetă). Acest construct performativ ia forma unui poem coregrafic, minimalist şi deloc liricoid, cu o structură aparent simplă şi un discurs de o coerenţă remarcabilă – rotirile sînt materializarea (forma fizică) unor explorări interioare –, bazat pe două performere atipice.

Annie Hanauer are o proteză de braţ, una sofisticată (deşi pare a fi din lemn) căci poate fi manevrată cu graţie (este posibil să fie controlată printr-un dispozitiv implantat în creier). Fluiditatea mişcărilor ei include braţul bionic, care devine un insert neobişnuit, pe o coregrafie aproape „clasică“, rezultatul acestei juxtapuneri de texturi performative fiind ceva complet nou. Partenera sa, Lora Juodkaite, este o maestră a rotirilor, reuşind să se învîrtească minute în şir, ca un titirez, în ritmuri şi pe trasee diferite, şi să se oprească brusc, fără ca inerţia să îi prelungească mişcarea. Mai mult, ea poate vorbi fără nici o greutate în timp ce se roteşte. În confesiunile sale (tot o formă de poezie), performera dezvăluie că acesta era un exerciţiu prin care îşi asigura intimitatea încă din copilărie, era modalitatea ei de retragere în sine. Ea pare să aibă unele aptitudini speciale (este un perpetuum mobile uman), căci capacitatea îndelungată de rotire fără dezechilibrare presupune nu doar abilităţi sportive, ci şi organice (probabil, modificări la nivelul urechii interne). Astfel, ambele dansatoare au devieri fizice de la normă, pe care le exploatează, transformîndu-le în atuuri coregrafice. Alături de performere, care evoluează succesiv şi uneori în paralel, se află dublurile lor, cele două schelete metalice care se rotesc la rîndul lor. Cele patru siluete construiesc astfel o mişcare complexă: rotiri de bază, în jurul axei proprii (torsiuni), pe un traseu, de regulă circular, cu dinamici şi direcţii (inclusiv pe verticală, în cazul scheletelor metalice) diferite. O geometrie poetică şi o explorare coregrafică a intimităţii, emoţionale şi mentale.

rosencrantz delicate instruments foto alina usurelu jpg jpeg

● Delicate Instruments of Engagement, acțiune performativă continuă de Alexandra Pirici. Performată de: Paul Dunca, Paula Gherghe, Farid Fairuz, Maria Mora, Cristian Nanculescu. O producție a Im-pulse Theater Festival și FFT Düsseldorf în coproducție cu Kunsthalle Düsseldorf, Art Association for Rhinelande und Westfalia, CNDB, HAU Hebbel am Ufer și Tanzquartier Wien, 2017. 

Delicate Instruments of Engagement / Instrumente delicate cu care se poate acţiona a fost creat de Alexandra Pirici la Berlin. De fapt, cum precizează autoarea, nu este vorba de un spectacol, ci de o acţiune performativă continuă, timp de patru ore, în care mai multe discursuri publice, evenimente şi imagini sînt recreate de cinci performeri (Paul Dunca, Paula Gherghe, Farid Fairuz, Maria Mora, Cristian Nanculescu) în serii (o sumă de episoade) al căror început poate fi ales de public din trei variante posibile indicate de artişti. Se creează astfel un inventar de reconstituiri subiective din care perfomerii selectează cîteva pentru conţinutul fiecărei serii: ultimul discurs al lui Salvador Allende, cel al lui Michelle Obama plagiat de Melania Trump (dispuse în paralel, aşa cum au apărut pe Internet), al lui Colin Powell cînd anunţă invazia din Irak sau al lui Bill Clinton despre scandalul Monica Lewinsky, hit-uri pop, meme-ul cu John Travolta, reclame sau un fragment din Lacul lebedelor, cîntat de Paula Gherghe şi dansat, deloc întîmplător, de Farid Fairuz (care are o educaţie coregrafică clasică, pe care a „contrazis o“ prin cariera sa de performer). Sînt şi momente conectate direct cu România, de la celebra proclamare a Revoluţiei la televizor de către Ion Caramitru („Mircea, arată că lucrezi“) la unul dintre discursurile haotice ale ministrului Agriculturii, Petre Daea. Sînt create jocuri precum un motor de căutare uman – publicul alege un cuvînt care este definit subiectiv de către performeri – sau Zidul Plîngerii din Israel – în care spectatorii se pot confesa unui performer; obsesia selfie-urilor sau mişcările de revoltă, unele înăbuşite sîngeros, sînt şi ele reprezentate. Avem de-a face cu evenimente obiective, dar şi cu perspectiva subiectivă asupra lor sau cu modul în care ele sînt transformate de memorie, căci din toate acestea, obiectiv şi subiectiv, „se fabrică“ realitatea.

Acest tip de performativitate este destinat unui public implicat, care se simte liber să participe, să fie parte din „realitatea“ obiectivă, cea de toate zilele, dar şi din cea a performance-ul, care se desfăşoară printre spectatori şi în jurul lor. În schimb, publicul român se poziţionează ca spectator în afara performance-ului care se derulează în faţa lui. Este aici o analogie, poate un pic forţată şi în afara conceptului performativ, despre modul în care se poziţionează un occidental şi un est-european în viaţa cetăţii, despre activ şi pasiv, despre ce „facem să se întîmple“ şi ce „ni se întîmplă“. Şi, cumva, cheia asta de citire a demersului Alexandrei Pirici mi s-a părut cea mai importantă. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Patrick Imbert, Alina Uşurelu

afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.
event seara de film 28 August Bucuresti 02 jpg
ZILELE SOFIA NĂDEJDE 2022 - SCURTMETRAJE REALIZATE DE FEMEI Proiecție la București – 28 august ora 19.00 MNLR
Duminică, 28 august, în cadrul evenimentului Zilele Sofia Nădejde – ediția a V-a, în Sala Iosif Naghiu a MNLR (Calea Griviței 64), va avea loc o proiecție de scurtmetraje românești regizate de femei.
958 16 Avanpremiera jpg
Librarul din Florența
Vespasiano n-a făcut el toate cele 200 de manuscrise pentru biblioteca abației din Fiesole, așa cum avea să susțină. Cosimo a cumpărat 20 dintre ele printr-un alt librar florentin, Zanobi di Mariano.
p 17 jpg
O dispariție
Însă această fetiță nu reprezintă, în film, doar tropul copilașului gingaș care e de ajuns să respire pentru a emoționa durabil.

Adevarul.ro

termoficare bucuresti
Părerea unui expert despre soluția lui Nicușor Dan pentru ca bucureştenii să aibă căldură la iarnă
Primarul Capitalei a anunţat că a identificat unele soluţii pentru îmbunătăţirea calităţii serviciului de termoficare și, în acest sens, a fost demarat un proiect prin care se propune instalarea a 20 de minicentrale.
reactor nuclear jpg
Franţa vrea să înceapă construcţia primului reactor nuclear de ultimă generaţie înainte de 2027
Franţa este în proces de elaborare a unui act legislativ destinat diminuării procedurilor birocratice cu privire la construirea de centrale nucleare.
Masini la granita dintre Finlanda si Rusia FOTO EPA EFE jpg
Rușii care au fugit nu vor fi extrădați, dă asigurări Ministerul rus al Apărării
Ministerul rus al Apărării a declarat marţi că nu va solicita guvernelor străine extrădarea miilor de ruşi care au fugit din ţară pentru a scăpa de mobilizarea desfăşurată în prezent în Rusia în vederea suplimentării efectivelor ruse pe frontul din Ucraina, relatează AFP.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.