#degenerativ

Publicat în Dilema Veche nr. 613 din 12-18 noiembrie 2015
#degenerativ jpeg

● Variaţiuni pe modelul Kraepelin de Davide Carnevali. Regia: Alexandru Dabija. Scenografia: Dragoş Buhagiar. Cu: Călin Chirilă, Doru Aftanasiu, Ionuţ Cornilă, Radu Homiceanu. Video design: Andrei Cozlac. Teatrul Naţional Iaşi.

Omul într-unul din momentele sale vulnerabile, cînd se pierde pe sine, pare a fi o temă care interesează în ultima vreme mai mulţi creatori de teatru. Festivalul Naţional de Teatru a avut în selecţie cel puţin trei astfel de spectacole, cu formule diferite de investigare a fragilităţii părinţilor – afectaţi de pierderea memoriei şi a identităţii – în raport cu copiii. Tihna lui Radu Afrim, dramatizare după romanul lui Attila Bartis (despre care am scris deja pe larg), are în centru relaţia dintre o mamă dominatoare şi fiul ei, dar focusul este pe cei 15 ani în care femeia s-a închis în casă, suferind un proces de degradare fizică şi mai ales psihică. Practic, se mumifică de vie. Pierderea memoriei şi neputinţa progresivă o fac dependentă de fiul ei, nu însă şi mai blîndă. Boala – autoindusă în cazul ei – îi modifică instrumentele de castrare identitară a fiului (cel puţin în spectacolul lui Afrim), căci mama-mumie torturează prin victimizare, cu scurte ieşiri autoritare. În Variaţiuni pe modelul Kraepelin, situaţia e cam aceeaşi: un tată suferă de Alzheimer şi funcţionează ca un disc zgîriat, cu replici şi acţiuni în buclă, în timp ce memoria destrămată îl îndepărtează tot mai mult de sine, de prezent şi de realitate. Fiul îi suportă destrămarea cît poate. Textul lui Davide Carnevali este linear în raport cu Tihna, urmăreşte strict relaţia tată-fiu, spre deosebire de stufoasa arhitectură narativă a lui Attila Bartis, dar spectacolele lui Afrim şi Dabija se întîlnesc cumva în atmosferă. Spaţiile de trăit/vegetat ale personajelor sînt învechite şi aglomerate: o casă-depozit de decoruri în Tihna şi un interior retro, cu oglindă imensă şi covoare persane roase de molii, în Variaţiuni… Sînt interioare de care personajele se lipesc, morminte pentru cadavre vii. Spectacolul lui Alexandru Dabija este aproape matematic, scriitura – cu repetitivitatea replicilor, din ce în ce mai puţine – îl transformă într-un poem, iar regizorul profită de asta pentru a delimita spaţiul din ce în ce mai restrîns în care memoria tatălui se roteşte. La asta se adaugă un ritm constant, negrăbit, căci timpul personajului este pe moarte. Sînt scurte ieşiri din această dinamică aşezată: înregistrarea nereuşită care să-i amintească de sine, iepurele supradimensionat care se descompune precum memoria etc. Fiul suportă, mai mult sau mai puţin răbdător, degradarea tatălui, supravegheat de un medic, alter ego al lui Emil Kraepelin (psihiatrul care a studiat diferite afecţiuni degenerative ale creierului). Tatăl se pierde, la început puţin, apoi puţinul acesta se amplifică pînă cînd din persoana lui rămîn doar cîteva replici obsesive şi un ton plîngăreţ. Aici îmi amintesc de romanul lui J. Bernlef (Hendrik Jan Marsman) Năluciri, în care la personajul principal, un bărbat de peste 70 ani, se declanşează maladia Alzheimer. Scriitura este puternic emoţionantă pentru că unghiul de vedere inedit, al bolnavului, este păstrat pînă la final şi întregul proces de deteriorare a relaţiilor cu realitatea este înregistrat fără ca personajul să conştientizeze ce se întîmplă, astfel încît ruptura, de neînţeles pentru el, devine dureroasă pentru cititor. În Tihna şi în Variaţiuni…, perspectiva este exterioară, cu o nuanţă în al doilea caz, unde confuzia tot mai adîncă a tatălui alunecă sub formă de iepuri pe tapetul sufrageriei. De altfel, tatăl dezintegrează, odată cu istoria personală, şi istoria omenirii – cel de-al Doilea Război Mondial şi perioada postbelică, în decursul căreia ţările şi oraşele şi-au tot schimbat graniţele şi apartenenţele –, astfel încît haosul din propria memorie pare justificat de realitate. Este aici un amestec de memorii, individuală şi colectivă, care se bruiază reciproc. Cînd amintirile personale se destramă, identitatea omului se modifică pînă la anulare. Cînd amintirile colective, numite istorie, se recalibrează în funcţie de diferite ideologii, identitatea naţiunilor se modifică şi, uneori, se anulează. Sînt procese care se derulează concomitent, unul personal, altul general. Spectacolul ieşean se focusează pe drama individuală, dar fantoma celei istorice ţopăie greoi prin sufragerie sub forma unui iepure uriaş pe care ne facem că nu-l vedem.

Sfîşieri

Vertij, scenariul şi regia: Mihai Mă­niuţiu. Scenografia: Adrian Damian. Coregrafia: Vava Ştefănescu, An­drea Gavriliu. Cu: Vava Ştefănescu, Andrea Gavriliu, Flavia Giurgiu, Alexandra Duşa, Bianca Pintea Vo­ce: Marcel Iureş. Muzica originală şi remixuri: Şerban Uraschi. Teatrul „Aureliu Manea“ Turda.

Mihai Măniuţiu s-a apropiat de aceeaşi temă, a părintelui afectat de maladia Alzheimer, dintr-o perspectivă personală – experienţa dureroasă a îmbolnăvirii mamei sale –, ceea ce a dus la o abordare stilistică diferită. Măniuţiu a optat pentru un performance în care a condensat atît viziunea sa, exterioară, cu trauma pricinuită de neputinţa în ajutare, cît şi viziunea interioară, a bolnavului, a celui ce se multiplică în suferinţă, se separă de sine. Spectacolul se bazează pe două coregrafe-performere, Vava Ştefănescu şi Andreea Gavriliu, care funcţionează simbiotic. Vava şi Andreea au abordări diferite asupra dansului contemporan şi asta a servit aici, căci mişcarea frîntă şi momentele de nondans ale Vavei au funcţionat bine pe cursivitatea Andreei în ceea ce s‑ar putea numi „curgerea sincopelor“. Împreună cu trei actriţe, cele două performere construiesc un multiplu corp suferind, pulsatil în confuzie şi teamă. Imaginea este susţinută de două panouri în care proiecţiile video induc senzaţia de vertij şi pe care cuvintele, rupte unele de altele, curg haotic. Vocea naratorului (Marcel Iureş) este singura lucidă, coerentă, în contrapunct cu cele două planuri maladive de pe scenă, cel video şi cel uman. Vertij este un spectacol în care confuzia minţii antrenează sfîşierea corpului, dar şi durerea celui de alături.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: M. Marin, A. Gîndac

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

Soldati ucrainieni pe frontul din Herson FOTO profimedia 0675801159 jpg
Separatist pro-rus din Herson, după ce Ucraina a spart linia frontului: Nu intrați în panică VIDEO
Kirill Stremousov, șeful adjunct al autorității impuse de Rusia în Herson, a spus într-o înregistrare video că „totul este sub control în direcția Herson”, confirmând totuși că forțele ucrainene au spart linia frontului.
Ramzan Kadîrov şi Vladimir Putin FOTO AFP
Reacția Kremlinului după ce Kadîrov a cerut utilizarea armelor nucleare în Ucraina
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a afirmat, luni, că motivele pentru utilizarea armelor nucleare tactice de randament redus sunt precizate în doctrina de apărare a Rusiei.
Mangia2 jpg
Devis Mangia, hărțuire sexuală și la Craiova: „Se masturba de față cu fiul meu!“
Ies la iveală detalii șocante despre comportamentul antrenorului italian, aflat în mijlocul unui scandal monstru, în Malta.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia