#degenerativ

Publicat în Dilema Veche nr. 613 din 12-18 noiembrie 2015
#degenerativ jpeg

● Variaţiuni pe modelul Kraepelin de Davide Carnevali. Regia: Alexandru Dabija. Scenografia: Dragoş Buhagiar. Cu: Călin Chirilă, Doru Aftanasiu, Ionuţ Cornilă, Radu Homiceanu. Video design: Andrei Cozlac. Teatrul Naţional Iaşi.

Omul într-unul din momentele sale vulnerabile, cînd se pierde pe sine, pare a fi o temă care interesează în ultima vreme mai mulţi creatori de teatru. Festivalul Naţional de Teatru a avut în selecţie cel puţin trei astfel de spectacole, cu formule diferite de investigare a fragilităţii părinţilor – afectaţi de pierderea memoriei şi a identităţii – în raport cu copiii. Tihna lui Radu Afrim, dramatizare după romanul lui Attila Bartis (despre care am scris deja pe larg), are în centru relaţia dintre o mamă dominatoare şi fiul ei, dar focusul este pe cei 15 ani în care femeia s-a închis în casă, suferind un proces de degradare fizică şi mai ales psihică. Practic, se mumifică de vie. Pierderea memoriei şi neputinţa progresivă o fac dependentă de fiul ei, nu însă şi mai blîndă. Boala – autoindusă în cazul ei – îi modifică instrumentele de castrare identitară a fiului (cel puţin în spectacolul lui Afrim), căci mama-mumie torturează prin victimizare, cu scurte ieşiri autoritare. În Variaţiuni pe modelul Kraepelin, situaţia e cam aceeaşi: un tată suferă de Alzheimer şi funcţionează ca un disc zgîriat, cu replici şi acţiuni în buclă, în timp ce memoria destrămată îl îndepărtează tot mai mult de sine, de prezent şi de realitate. Fiul îi suportă destrămarea cît poate. Textul lui Davide Carnevali este linear în raport cu Tihna, urmăreşte strict relaţia tată-fiu, spre deosebire de stufoasa arhitectură narativă a lui Attila Bartis, dar spectacolele lui Afrim şi Dabija se întîlnesc cumva în atmosferă. Spaţiile de trăit/vegetat ale personajelor sînt învechite şi aglomerate: o casă-depozit de decoruri în Tihna şi un interior retro, cu oglindă imensă şi covoare persane roase de molii, în Variaţiuni… Sînt interioare de care personajele se lipesc, morminte pentru cadavre vii. Spectacolul lui Alexandru Dabija este aproape matematic, scriitura – cu repetitivitatea replicilor, din ce în ce mai puţine – îl transformă într-un poem, iar regizorul profită de asta pentru a delimita spaţiul din ce în ce mai restrîns în care memoria tatălui se roteşte. La asta se adaugă un ritm constant, negrăbit, căci timpul personajului este pe moarte. Sînt scurte ieşiri din această dinamică aşezată: înregistrarea nereuşită care să-i amintească de sine, iepurele supradimensionat care se descompune precum memoria etc. Fiul suportă, mai mult sau mai puţin răbdător, degradarea tatălui, supravegheat de un medic, alter ego al lui Emil Kraepelin (psihiatrul care a studiat diferite afecţiuni degenerative ale creierului). Tatăl se pierde, la început puţin, apoi puţinul acesta se amplifică pînă cînd din persoana lui rămîn doar cîteva replici obsesive şi un ton plîngăreţ. Aici îmi amintesc de romanul lui J. Bernlef (Hendrik Jan Marsman) Năluciri, în care la personajul principal, un bărbat de peste 70 ani, se declanşează maladia Alzheimer. Scriitura este puternic emoţionantă pentru că unghiul de vedere inedit, al bolnavului, este păstrat pînă la final şi întregul proces de deteriorare a relaţiilor cu realitatea este înregistrat fără ca personajul să conştientizeze ce se întîmplă, astfel încît ruptura, de neînţeles pentru el, devine dureroasă pentru cititor. În Tihna şi în Variaţiuni…, perspectiva este exterioară, cu o nuanţă în al doilea caz, unde confuzia tot mai adîncă a tatălui alunecă sub formă de iepuri pe tapetul sufrageriei. De altfel, tatăl dezintegrează, odată cu istoria personală, şi istoria omenirii – cel de-al Doilea Război Mondial şi perioada postbelică, în decursul căreia ţările şi oraşele şi-au tot schimbat graniţele şi apartenenţele –, astfel încît haosul din propria memorie pare justificat de realitate. Este aici un amestec de memorii, individuală şi colectivă, care se bruiază reciproc. Cînd amintirile personale se destramă, identitatea omului se modifică pînă la anulare. Cînd amintirile colective, numite istorie, se recalibrează în funcţie de diferite ideologii, identitatea naţiunilor se modifică şi, uneori, se anulează. Sînt procese care se derulează concomitent, unul personal, altul general. Spectacolul ieşean se focusează pe drama individuală, dar fantoma celei istorice ţopăie greoi prin sufragerie sub forma unui iepure uriaş pe care ne facem că nu-l vedem.

Sfîşieri

Vertij, scenariul şi regia: Mihai Mă­niuţiu. Scenografia: Adrian Damian. Coregrafia: Vava Ştefănescu, An­drea Gavriliu. Cu: Vava Ştefănescu, Andrea Gavriliu, Flavia Giurgiu, Alexandra Duşa, Bianca Pintea Vo­ce: Marcel Iureş. Muzica originală şi remixuri: Şerban Uraschi. Teatrul „Aureliu Manea“ Turda.

Mihai Măniuţiu s-a apropiat de aceeaşi temă, a părintelui afectat de maladia Alzheimer, dintr-o perspectivă personală – experienţa dureroasă a îmbolnăvirii mamei sale –, ceea ce a dus la o abordare stilistică diferită. Măniuţiu a optat pentru un performance în care a condensat atît viziunea sa, exterioară, cu trauma pricinuită de neputinţa în ajutare, cît şi viziunea interioară, a bolnavului, a celui ce se multiplică în suferinţă, se separă de sine. Spectacolul se bazează pe două coregrafe-performere, Vava Ştefănescu şi Andreea Gavriliu, care funcţionează simbiotic. Vava şi Andreea au abordări diferite asupra dansului contemporan şi asta a servit aici, căci mişcarea frîntă şi momentele de nondans ale Vavei au funcţionat bine pe cursivitatea Andreei în ceea ce s‑ar putea numi „curgerea sincopelor“. Împreună cu trei actriţe, cele două performere construiesc un multiplu corp suferind, pulsatil în confuzie şi teamă. Imaginea este susţinută de două panouri în care proiecţiile video induc senzaţia de vertij şi pe care cuvintele, rupte unele de altele, curg haotic. Vocea naratorului (Marcel Iureş) este singura lucidă, coerentă, în contrapunct cu cele două planuri maladive de pe scenă, cel video şi cel uman. Vertij este un spectacol în care confuzia minţii antrenează sfîşierea corpului, dar şi durerea celui de alături.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: M. Marin, A. Gîndac

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Răzvan Lucescu, „îngropat“ în bani: suma primită de la magnatul grec, patron la PAOK Salonic
La 55 de ani, fiul legendarului „Il Luce“ și-a câștigat reputația de tehnician de elită prin rezultate impresionante. Titlul pe care l-a cucerit cu PAOK, pentru a doua oară, confirmă această realitate.
image
Experiența copleșitoare a doi români printre tătarii din Rusia. „România? Fantastică țară!” VIDEO
Cristi și Ralu, doi cunoscuți vloggeri români, au ales să meargă în Rusia, dar nu oriunde. Cei doi au ajuns la Kazan, capitala Tatarstanului, iar experiența lor a fost una copleșitoare
image
Vârsta de pensionare se va modifica la fiecare 3 ani. Cum pot ieși femeile mai devreme la pensie
Un articol din noua lege a pensiilor, care intră în vigoare de la 1 septembrie 2024, prevede că vârsta de pensionare se va modifica la fiecare 3 ani.

HIstoria.ro

image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.
image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.