De-ale absurdului

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 784 din 28 februarie ÔÇô 6 martie 2019
De ale absurdului jpeg

ÔŚĆ Ultima band─â a lui Krapp de Samuel Beckett, traducerea: Toma D─ânil─â ╚Öi Ania Tudoran-D─ânil─â. Cu: Constantin Cojocaru. Regia, scenografia, ilustra╚Ťia muzical─â ╚Öi light design: Toma D─ânil─â. Afi╚Ö: Valentin V├órlan. Unteatru. 

De┼či nu este un text absurd, Ultima band─â a lui Krapp de Samuel Beckett vizeaz─â o deraiere exact ca ├«n piesele absurde, dar nu la nivelul limbajului sau al ac┼úiunilor, ci la cel al memoriei. ├Än stilul lui auster ┼či sumbru, Beckett jongleaz─â aici cu timpul, regretele ┼či amintirile, care func┼úioneaz─â pe sistemul scripe┼úilor. S├«nt mai multe momente temporale la care se raporteaz─â personajul, unul prezent ┼či c├«teva trecute, recuperate prin ├«nregistr─âri pe benzi de magnetofon, fiecare dintre acestea constituindu-se drept comentarii la precedentele. Se expune astfel evolu┼úia perspectivelor ├«n timp asupra unor momente de posibil─â fericire ┼či transformarea regretului ├«n indiferen┼ú─â ÔÇô este o rela┼úie direct─â ├«ntre numele cu tent─â scatologic─â al personajului ┼či dispre┼úul lui fa┼ú─â de aceste capsule de timp. Universul lui Krapp, un b─âtr├«n aproape dizolvat ├«n singur─âtate, este format exclsuiv din aceste amintiri, emo┼úii ┼či reflec┼úii.

Am v─âzut mai multe spectacole cu textul lui Beckett (cu Marcel Iure┼č ├«n regia lui Alexandru Dabija, cu Klaus Maria Brandauer ├«n cea a lui Peter Stein etc.) ┼či viziunile asupra personajului erau diferite. Un Krapp era clovn f─âr─â umor, altul era un soi de ventriloc-p─âpu┼č─â etc., dar to┼úi erau domina┼úi de (hiper)luciditate. ├Än versiunea de la unteatru a lui Toma D─ânil─â, personajul creat de Constantin Cojocaru este insuportabil de trist ┼či asta nu din cauz─â c─â actorul ar juca melodramatic angoasa existen┼úial─â. ├Än primul r├«nd, interpretul pare mai v├«rstnic dec├«t personajul (care are 69 ani, dup─â cum reiese din text), ceea ce accentueaz─â semnificativ tema b─âtr├«ne┼úii. Raportarea la senectute nu ca la o v├«rst─â de aur, ci ca la una marcat─â de neputin┼ú─â, ├«nso┼úit─â deseori de decrepitudine (involuntar─â) ┼či izolare (posibil voluntar─â), genereaz─â o triste┼úe profund─â. Nu e clar dac─â obi┼čnuin┼úa singur─ât─â┼úii este toxic─â sau binecuv├«ntat─â, c─âci Krapp disimuleaz─â mult, chiar dac─â singurul s─âu spectator este el ├«nsu┼či. ├Äncerc├«nd s─â fac─â lumin─â prin nebuloasa amintirilor ÔÇô concretizat─â ├«n spectacol printr-o cea┼ú─â deas─â ÔÇô, Krapp oscileaz─â ├«ntre a rememora cu durere (iubirea ┼či pierderea) ┼či a-┼či nega durerea, compl─âc├«ndu-se ├«ntr-un mizantropism eliberator. Cine se elibereaz─â de regrete, se elibereaz─â de suferin┼ú─â, asta e filosofia lui Krapp, bazat─â pe cinismul c─â via┼úa nu are prea mare valoare (apropo de viziunea dispre┼úuitoare fa┼ú─â de tr─âirile trecutului). Doar c─â exist─â suspiciunea c─â b─âtr├«nul blufeaz─â, c─âci regretele exist─â, m─âcar ├«n momentele ├«n care ├«┼či aminte┼čte de ele. ├Äntr-un balans continuu de st─âri, personajul patineaz─â ├«ntre luciditatea f─âr─â speran┼ú─â ┼či decrepitudinea care preced─â moartea. ├Änconjurat de mobilier ├«mb─âtr├«nit, ca ┼či el, Krapp se prive┼čte ├«n oglind─â, mai degrab─â cu un rictus mortuar dec├«t cu un z├«mbet, con┼čtient c─â acesta este doar un moment intermediar dintr-o pr─âbu┼čire lent─â ├«n mizerie ┼či dizolvare.

Pentru acest rol complex, care presupune o economie drastic─â de mijloace ┼či un control draconic asupra lor, Constantin Cojocaru renun┼ú─â la unele dintre elementele sale stilistice recognoscibile (precum sub┼úierea vocii, care d─â replicilor o tent─â comico-absurd─â). Aici, probabil, este ┼či meritul regizorului, Toma D─ânil─â, un actor reconvertit la regie, care a dorit ca Krapp s─â fie mai degrab─â tragic dec├«t grotesc. Spectacolul este o medita┼úie tandr─â, dar lucid─â, despre b─âtr├«ne┼úe. F─âr─â fric─â, dar ┼či f─âr─â iluzie. 

rosencrantz cantareata cheala foto radu arama jpg jpeg

ÔŚĆ C├«nt─ârea┼úa cheal─â de Eug├Ęne Ionesco, traducerea: Vlad Russo ┼či Vlad Zografi. Regia: Radu Iacoban. Scenografia: Tudor Prodan. Light design: Bogdan Gheorghiu. Cu: Ramona G├«ng─â, Valentin Cristian Terente, Corina Bor┼č, Silviu Debu, M─âd─âlina Anea, Adrian ┼×tefan. Teatrul ÔÇ×Maria FilottiÔÇť Br─âila. 

Cu piesa lui Eug├Ęne Ionesco, C├«nt─ârea┼úa cheal─â, un alt actor transformat ├«n regizor, Radu Iacoban, plonjeaz─â ├«n plin absurd. Exact pe dos dec├«t ├«n Ultima band─â a lui Krapp, unde textul nu e absurd, dar trateaz─â mecanisme care se viruseaz─â, precum memoria, aici absurdul domin─â prin degradarea limbajului p├«n─â la nonsens. Miza lui Iacoban este s─â dubleze spectacular absurdul prin structuri logice. Se p─âstreaz─â o aparen┼ú─â de narativitate ┼či coeren┼ú─â, c├«t e posibil ├«n text, suplinit─â ulterior, atunci c├«nd limbajul ├«ncepe s─â se de┼čire, de logica tonurilor ┼či a ac┼úiunilor. Actorii au dou─â planuri de evolu┼úie, unul la nivelul limbajului, care urmeaz─â un text strict, ┼či altul la nivelul tonalit─â┼úilor, care presupune un scenariu f─âr─â cuvinte, dar cu sunete. O logic─â a sonorit─â┼úii atrage una a ac┼úiunilor scenice, dar nu este obligatoriu ca ele s─â fie mereu conectate. De asemenea, planul verbal ┼či cel non-verbal pot fi disjunctive. Logica se ├«ntinde pe pasaje mici sau mari, de la o replic─â la o scen─â. Domnul Smith (Valentin Cristian Terente) ┼či doamna Smith (Ramona G├«ng─â) s├«nt aparent sobri, maturi, ea dominatoare, el cam isteric, au o rela┼úie par┼úial conflictual─â, ca un cuplu cu vechime. Domnul Martin (Silviu Debu) ┼či doamna Martin (Corina Bor┼č) s├«nt tineri, pasiona┼úi de tenis (dup─â haine), oarecum frivoli, ea expansiv─â ┼či aiurit─â, el cu crize de autoritate r─âbufnit─â. Cuplurile seam─ân─â cu cele din piesa lui Edward Albee, Cui i-e fric─â de Virginia Woolf?. Servitoarea Mary (M─âd─âlina Anea), ├«nalt─â, autoritar─â ca o bon─â ┼či blazat─â, ┼či Pompierul (Adrian ┼×tefan), scund, orgolios, caraghios, formeaz─â un cuplu bazat pe complementaritate. Biografiile personajelor, mai precis, caracteristicile lor identitare, s├«nt create pe l├«ng─â text, dar folosind textul ca resurs─â brut─â ├«n sensul c─â ceea ce are sens este sonoritatea cuvintelor, nu sensul lor gramatical. La toate acestea, regizorul adaug─â un filtru comic (supraliciteaz─â comicul ionescian), c─âci dramaturgia tonalit─â┼úilor ┼či ac┼úiunilor con┼úine diferite tu┼če de umor, inclusiv negru. Cum regizorul porne┼čte de la a ÔÇ×demontaÔÇť teatral definirea textului de c─âtre autor drept o ÔÇ×antipies─âÔÇť, cutia alb─â care serve┼čte drept decor este antonimul cutiei negre (scena goal─â) a lui Stanislavski, suger├«nd, ironic, c─â exist─â un spectacol acolo unde, teoretic, nu ar trebui s─â fie. Critica cli┼čeelor, conversa┼úionale ┼či existen┼úiale, a┼ča cum a inten┼úionat-o dramaturgul, r─âm├«ne, dar miza spectacolului este ie┼čirea din absurd. Iacoban neag─â aici negarea logicii de c─âtre Ionescu. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto sus: Toma D─ânil─â, jos: Radu Aram─â

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.