Cuminţeniile lui Manuel Pelmuş

Publicat în Dilema Veche nr. 668 din 8-16 decembrie 2016
Cuminţeniile lui Manuel Pelmuş jpeg

Temps D’Images #9, 7-13 noiembrie, Cluj. 

Înşurubat bine în actualitatea so­cial po­litică şi cea performativă, Festivalul Temps D’Images de la Cluj, organizat de Colectiv A, curatoriat de Miki Branişte şi Iulia Popovici şi avînd ca artist asociat, la ediţia din acest an, a noua, pe coregraful şi performer-ul Farid Fairuz, are marea calitate de nu fi intrat în rutină. De regulă, după cîteva ediţii reuşite, festivalurile creează un tipar şi efortul lor se reduce la a reproduce, an de an, aceeaşi reţetă. Ca şi formatele performative pe care le promovează, Temps D’Images este în permanentă căutare de formule noi. Artist asociat, producţii şi coproducţii, conferinţe şi ateliere – Temps D’Images îşi îmbogăţeşte conţinutul de la an la an şi îl adaptează diferitelor structuri pe care le încearcă. Este o dovadă de vivacitate şi de refuz al anchilozării care dau festivalului prospeţime, dar generează şi o stare de inconfort pentru spectatorii care vor să ştie dinainte „ce vor vedea“.

În ediţia din acest an, prezenţa lui Manuel Pelmuş a creat o legătură între arta clasică şi spaţiile ei şi perspectivele contemporane asupra acestora. Concret, coregraful a prezentat performance-ul Cuminţenia Pămîntului, o acţiune performativă continuă timp de două ore zilnic la Muzeul de Artă Cluj. În acelaşi spaţiu muzeal, el a susţinut şi un atelier pentru liceeni cu tema „Patrimoniu imaterial“. Ambele acţiuni combină conservatorismul spaţiului muzeal – o expoziţie permanentă durează „cel puţin douăzeci de ani“, după cum a aflat Pelmuş şi a mărturisit într-un interviu pentru revista Capital Cultural – cu o privire proaspătă asupra artei prin care se investighează relaţia operei cu publicul, autorităţile şi mediul de expunere, se analizează rolul ei în societate, i se studiază impactul şi i se testează veridicitatea.

În cadrul atelierului, Pelmuş a deschis pentru publicul tînăr perspective noi asupra artei, depăşind sfera „nemişcării“ şi a „imaginii“. Coregraful a mutat în mod practic accentul de la expozitiv – care stă la baza oricărui muzeu – la performativ – care include interogaţie şi analiză. Deşi este o acţiune de mici dimensiuni, atelierul este binevenit pentru că suplineşte, în educaţia generală a tinerilor, aria arte contemporane. Din păcate, obsesia culturii clasice care domină învăţămîntul din România duce la un handicap al viitorilor consumatori de cultură: nu doar că actualii elevi –– viitorii adulţi – nu înţeleg noile limbaje artistice, dar nici nu sînt pregătiţi să accepte că există şi altceva în afara narativului şi a figurativului. Aceasta este una dintre marile lacune ale şcolii, care, în loc să deschidă mintea şi să stîrnească interesul pentru cultură, impune tipare rigide de receptare. Un atelier precum cel susţinut de Manuel Pelmuş se constituie astfel în educaţie complementară, ajutînd adolescentul să navigheze printre limbajele artistice contemporane. Din păcate, astfel de iniţiative sînt puţine.

rosencrantz2 foto roland vaczi jpg jpeg

Performance-ul propriu-zis, susţinut de actriţa Cristina Toma, pune la rîndul său publicul în ipostaze neaşteptate pentru un spectator educat clasic. Cuminţenia Pămîntului a avut loc în două săli întunecate ale Muzeului de Artă din Cluj, separate prin cortine negre. În prima sală există o uşoară penumbră care permite adaptarea spectatorului la spaţiu şi păstrarea unui oarecare sentiment de siguranţă. În a doua sală, unde se află performer-ul, întunericul este total. Se produce astfel desprinderea spectatorului de mediul cunoscut şi de ipostaza clasică, de martor, şi punerea lui într-o poziţie nouă în raport cu performance-ul.

Manuel Pelmuş are antecedente în crearea performance-urilor invizibile. Unul dintre spectacolele sale anterioare, Preview, se derula tot în întuneric şi chestiona modul în care spectatorul percepe dansul contemporan, iar pentru asta, forţa convenţia performativă, anulînd imaginea: spectatorul venea în sală, spectacolul începea după stingerea luminii şi se termina înainte de aprinderea ei. În lipsa vizibilului, publicul era nevoit să caute alte modalităţi de receptare a spectacolului. Şi de data aceasta, neputînd privi în întuneric, spectatorul îşi foloseşte alte simţuri, auzul în primul rînd – Cuminţenia Pămîntului constă într-un text rostit in loop de către Cristina Toma. Neputînd fi privită, statuia poate fi în schimb auzită; din imagine, ea devine sunet. „Cuminţenia“ vie este resimţită şi la nivel energetic – prezenţa sa fizică este percepută senzorial în lipsa luminii –, iar „riscul“ de a o atinge pe nevăzute este asumat (sau nu – publicul poate rămîne în prima încăpere) de fiecare spectator. Publicul nu este aici vizitator, ca în orice muzeu, ci parte integrantă dintr-un univers de întrebări, afirmaţii şi negaţii, adesea contradictorii, legate de statuia lui Brâncuşi, pentru că Manuel Pelmuş creează o alternativă la obiectul material: un conglomerat imaterial închegat din ce s-a spus sau s-a scris în spaţiul public despre Cuminţenie. Campania de subscripţie publică – eşuată acum din motive juridice/legale, punînd achiziţia statuii sub semnul întrebării – a determinat o împărţire a societăţii între susţinătorii demersului şi contestatarii săi. În dispută s-au activat fricile şi obsesiile din mentalul colectiv (naţionalism, confuzii legate de rolul autorităţilor, poziţionarea artei ca element marginal în societate etc.) şi discursul public i-a oferit lui Pelmuş un material consistent pentru crearea unei Cuminţenii care să capteze percepţiile contradictorii despre ea. Cuminţenia devine astfel depozitar de umori, dar şi arhivă despre relaţia statului şi a individului cu arta pe care Pelmuş o chestionează din mai multe perspective: care e rolul statului în cultură, ce oferă statul ca artă individului şi de ce statul trebuie (sau nu) să ofere arta, care este relaţia între comercial şi artă, ce este un bun public şi cum se exercită posesiunea colectivă etc. Perfomance-ul conţine astfel multiple Cuminţenii, dar şi ceea ce statuia nu este. Sînt posibile Cuminţenii şi refuzul arhetipului creat de mentalul colectiv.

Şi dacă toate acestea spun cîte ceva despre opera de artă şi rolul ei social, despre stat şi menirea sa culturală, ele arată şi eclectismul sau confuzia societăţii. Poate părea un sofism, dar nu este: Cuminţenia lui Manuel Pelmuş e mai mult despre umorile noastre decît despre statuia lui Brâncuşi. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: R. Vaczi

317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.
969 15 Banu1 jpg
„Eu, eu, eu… ce plictis” (Cioran)
Eul e pernicios cînd se constituie în focar prioritar al artei, dar el nu intervine monoton, căci manifestările îi sînt multiple și ele reclamă evaluări diverse.
969 16 sus coperta Romila jpg
Bacovia, prima „viață”
Cîteva lucruri evită să facă autorul cu subiectul său și cred că ele sînt esențiale pentru o reușită a genului.
969 16 jos coperta Marius jpg
Riscul de a citi
Citind Lolita în Teheran rămîne prima carte care dezvăluia riscurile de a citi literatură occidentală într-o țară fundamental islamică.
p 17 jpg
Dubla doi
Regizorul Michel Hazanavicius și-a făcut o reputație (pompată, trebuie spus) din voluptatea cu care pastișează mituri ale cinema-ului.

Adevarul.ro

Cameră de hotel - bagaj FOTO Shutterstock
Locul în care ar trebui să ținem geanta de voiaj când ne cazăm la un hotel
Maroritatea turiștilor care intră în camera de hotel după un zbor lung, își aruncă valiza pe pat și intră oficial în modul vacanță. Ei bine, se pare că există un lucru în această ecuație care este total greșit, potrivit experților.
ronaldo bucurie jpg
Contract faraonic pentru Cristiano Ronaldo. Va câștiga o sumă inimaginabilă la noua echipă
După despărțirea de Manchester United, atacanul portughez primește oferte explozive.
Mohammed bin Salman FOTO EPA-EFE
„Nașul, varianta saudită”. Culisele loviturii de stat prin care bin Salman și-a eliminat rivalul de la tronul Arabiei Saudite
Nu cu mult timp în urmă, fostul prinț moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Nayef, era pregătit să preia controlul țării, dar vărul său mai mic a conceput un plan tiranic prin care să îi ia locul. Așa a început ascensiunea violentă la putere a lui Mohammed bin Salman.

HIstoria.ro

image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ