Cum a petrecut Chirița pandemia

● Chiritza în carantină după Matei Millo. Scenariul dramatic: Ada Milea, Anca Hanu, Cosmin Stănilă. Regia: Ada Milea, Andrea Gavriliu. Muzica: Ada Milea, Anca Hanu. Coregrafia: Andrea Gavriliu. Decorul: Alexandra Constantin. Adaptarea decorului și costume: Zsófia Gábor. Adaptare electronică: Radu Dogaru. Maestru de lumini: Jenel Moldovan. Cu: Anca Hanu, Sînziana Tarța, Matei Rotaru, Radu Dogaru, Cornel Răileanu, Mihnea Blidariu, Cristian Rigman, Miron Maxim. Teatrul Național din Cluj-Napoca.

„Carantina e făcută pentru voi, proștilor, dar nu pentru noi, boierii. Boierii trec și merg pe unde vor”, zice Chirița în Cucoana Chirița la carantină în vagoanele de tren de la Vîrciorova, o piesă a lui Matei Millo după Vasile Alecsandri, de la care obținuse franciza personajului Chirița pentru a scrie „prostioare” cu care să distreze publicul în turnee. Textul a fost rescris de Cătălin Ștefănescu pentru un spectacol regizat de Alexandru Dabija în 2014 la Teatrul Municipal „Bacovia“, Vîrciorova. Carantină, „o prostie mare cu cîntece răgușite și coruri zbierate [n.a. – definiția dată de Millo piesei originale], de Matei Millo și Vasile Alecsandri, prelucrată și mai prostește de Cătălin Ștefănescu, cu ajutorul substanțial al lui Doru Mareș”. Muzica era compusă de Ada Milea și cuprindea cîteva cîntece antologice – Dăm din („Dăm din cap și dăm din gură / Că poporu-i plin de ură / Hai să-l înecăm în băutură”), Hoit („Hoit, hoit, hoit / Stăm cu toții la rînd”), Rugăciunea bărbaților („Doamne, dă-ne băutură / Și femeie fără gură”), Cînepa („Din cînepă am făcut niște plăcinte / Din cînepă am făcut ciorbă fiebinte”).

Ada Milea a revenit în 2019 la personajul alecsandrian cu Chiritza în concert la Teatrul Național din Cluj (Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol) și nu putea rata să investigheze obiceiurile de pandemie ale Cucoanei Bîrzoi, resuscitate cu succes în ultimul an, într-un nou spectacol care pornește de la textul lui Millo, Chiritza în carantină. Căci Chirița nu se dezminte nici în vremuri de criză și are  aceleași apucături: pretenția a de fi tratată preferențial, recursul la mită, o (in)voluntară afinitate față de afaceri necurate, vulnerabilitatea în fața escrocilor sentimentali. Aventurile ei panoramează ironic realitățile ultimului an – claustrare, corupție, piața neagră (să ne amintim de afacerile cu măști și dezinfectanți), conspiraționism, stres familial, un univers în care vulnerabilitatea, boala și frica sînt monetizate. În noul concert performativ, Ada Milea folosește actorii și personajele (adaptate la situația actuală) din precedenta creație clujeană. Cum Internetul, digitalizarea și tehnologiile de comunicare au fost esențiale în timpul pandemiei, în spectacol apare un Programator (Radu Dogaru), iar Leonaș și Luluța sînt reconvertiți dramaturgic în roboți, MeMe (Matei Rotaru) și LuLu (Sînziana Tarța). Relația dintre om și tehnologie și cea dintre individ și restricțiile sanitare impuse de autorități au lăsat urme asupra psihicului uman, iar Ada Milea semnalizează asta prin fuzionarea acestor situații într-una singură, hipertoxică: carantina este asigurată de o firmă de roboți, a căror prezență, chiar dacă mediată de umor, este intimidantă, amplificînd senzația de spațiu concentraționar. Aristitza (Mihnea Blidariu), Calipsitza (Cristi Rigman) și Bîrzoi (Cornel Răileanu) sînt carantinați în spațiul familial, de unde jinduiesc după bucuriile libertății de mișcare. Gulitză (Miron Maxim) are legături cu mafia rusă și oscilează între demonstrații de forță și ieșiri emoționale. Peste tot și toate tronează impunătoarea, la propriu și la figurat, Chiritza (Anca Hanu), cu aceeași coafură prețios-elegantă, asortată, de data aceasta, la o ținută lejeră de carantină, cu aceeași obișnuință de a se crede deasupra regulilor și aceeași indisciplină cetățenească, dublate acum și de aplecarea spre conspiraționism. Chiritza este chintesența nefardată a națiunii și nu doar în latura sa negativă, ci și în fragilitățile ei – este victima unei înșelăciuni realizate prin explotarea nevoii sale de afecțiune, nevoie acutizată de restricționarea apropierii. Pandemia i-a afectat mediul în care evoluează – relațiile de familie și amorurile clandestine s-au degradat, coruperea autorităților nu o mai ajută să-și împlinească dorințele, are de-a face cu aripa periculoasă a interlopilor. Apropierea de aceste zone întunecate ale existenței, dramatice și unele potențial violente, reclamă o muzică aspră; așa că în concert domină sonoritățile dure, pline de forță, oarecum masculine, în contrast cu feminitatea fizică voluptuoasă a Chiritzei, dar în acord cu emoționalitatea ei fracturată. Chiritza susține arii rock, uneori în duet cu Gulitză, iar Programatorul, roboata LuLu și robotul MeMe evoluează într-un univers sonor electronic. Și, apropo de formele Chiritzei, corpul ei, supradimensionat caricatural în atributele sale feminine (a mai cîștigat în greutate în timpul pandemiei), este un corp emoțional, ea acționează și reacționează umoral și asta o face profund vulnerabilă. Aristitza și Calipsitza rămîn travestiuri, ca și în precedentul spectacol, corpuri în dezacord cu identitatea. Cei doi roboți se mișcă mecanizat (se simte amprenta coregrafică a Andreei Gavriliu). Corpurile din spectacol sînt expresii ale disconfortului emoțional pandemic. În același timp, accentuarea dramatismului nu înseamnă că umorul lipsește, dimpotrivă. De exemplu, graiul moldovenesc al personajelor și limbajul digital sînt o combinație aproape pervers de comică.

E interesant modul în care Ada Milea abordează subiectele contemporane, folosindu-se de narațiuni de tip basm, farsă, vodevil, forme populare de povestire, cu tușe fantastice sau suprarealiste țesute peste un realism abraziv, cu un umor pieziș care oprește rîsul în colțul gurii, cu o lipsă totală de deferență, dar și fără răutate, o ireverențiozitate malițioasă care funcționează ca supapă pentru tensiunile pe care vremurile le pun pe umerii noștri (e unul dintre puținele spectacole autohtone care a tratat explicit pandemia). E interesant și faptul că ea formează echipe cu care lucrează constant și pe care le dezvoltă în timp – mare parte din spectacol e creată împreună cu ceilalți artiști.

Chiritza în carantină a avut premiera online în aprilie și a redeschis recent teatrul clujean, în spațiul fizic. Spectacolul poate fi urmărit și online pe 30 mai, bilete și informații aici: www.teatrulnationalcluj.ro.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: © Nicu Cherciu