„Cu ce mă ajută să îi zic unui om ţigan?“

Publicat în Dilema Veche nr. 759 din 6-12 septembrie 2018
„Cu ce mă ajută să îi zic unui om ţigan?“ jpeg

● Vi me som rom / Și eu sînt rom, de Madălina Brândușe, Mișa Dumitriu, Irina Gâdiuță, Alex Horghidan, Alfredo Minea, Raj-Alexandru Udrea, Andrei Șerban. 

„Nu e pentru teatru“, zice Andrei Şerban (actorul, aici regizor, nu regizorul) despre noul lui spectacol, Vi me som rom / Şi eu sînt rom, prezentat într-o vizionare la Macaz. „Ne dorim să îl jucăm în licee, să avem discuţii cu liceenii, să facem o platformă unde tinerii romi pot să ne cunoască, să ne scrie şi să îşi facă coming out-ul. Ar fi un semn de încurajare pentru romii invizibili, pentru că mulţi sînt încurajaţi de părinţi să nu zică lucrul ăsta. Aş vrea să ne întîlnim cu ei şi să vedem cum luptăm din interior. Am ţinut un atelier de teatru în liceu şi i-am întrebat pe copii dacă au probleme cu vreo etnie. Au zis că cu romii. Le-am zis că eu sînt de etnie romă. Am făcut glume, am zis: Staţi liniştiţi, că nu vă fur eu portofelul, mi-l furaţi voi mie. Asta e adevărat. Pe mine m-au cam furat prietenii mei care nu erau romi, aşa că ar trebui, conform teoriei că, dacă te-au furat ţiganii, ţi-e frică de ei, ca şi mie să-mi fie frică de albi. Am ascuns portofelul, copiii au rîs. Şi după două zile au venit două fetiţe care participau la atelier şi au zis că ele sînt de etnie romă. Asta vrem, să vedem cum tinerii îşi negociază afirmarea identităţii rome cu părinţii. Nu vrem să punem presiune pe ei. Să o facă atunci cînd simt ei, dacă vor, dacă nu, măcar să conştientizeze situaţia.“

Vi me som rom / Şi eu sînt rom este un construct performativ despre identitatea romă, prejudecăţile care o vizează şi consecinţele lor, bazat pe o serie de interviuri, pe experienţele personale ale actanţilor (Mădălina Brândușe, Alfredo Minea, Raj-Alexandru Udrea) şi ale regizorului (Andrei Şerban), parţial ficţionalizate şi intersectate de informaţii – „Explicăm ce înseamnă cuvîntul ţigan, de exemplu. Cu ce mă ajută pe mine să îi spun unui om ţigan? E o chestie agresivă“, crede Raj-Alexandru Udrea, a cărui origine – „pe jumătate indian şi mai închis la culoare“ – l-a adus în situaţia de „a fi tratat ca fiind de etnie romă, deşi nu e. Alfredo şi cu mine, care sîntem mai deschişi la culoare, am fost trataţi ca nefiind de etnie romă şi chiar a trebuit să ducem muncă de convingere cu oamenii care zic: Cum să fii? N-are cum“, explică Andrei Şerban. „Mi s-a părut important de văzut cum funcţionează mentalitatea rasistă, cum pun oamenii etichete.“ Spectacolul explorează dramatic-comic-parodic trei identităţi diferite în relaţie cu etnia romă: romul invizibil (cu pielea de culoare deschisă), romul aparent (nu este rom, dar arată ca un rom) şi cel care nu este rom, dar relaţionează cu romii (să-i zicem albul binevoitor). „Toată copilăria am fost minţit de părinţi că nu avem nici o treabă cu etnia romă. Bunica îmi zicea însă tot timpul: Ba da, mamaie, sîntem romi. Pe la 16 ani, am auzit-o pe mama certîndu-se cu bunica în limba rromani. Atunci am zis OK, nu mă mai minţiţi. Şi de atunci am început să îmi asum etnia. M-am lovit de multe ori de chestia asta cu taci şi stai în banca ta, că o să-ţi fie mai bine, şi nu mai fi cu gura mare, să spui cine eşti, că o să ai numai de pierdut. Cu orice ocazie am spus public că sînt de etnie romă şi nu am avut nimic de pierdut pînă acum“, povesteşte, la prima asumare pe scenă a identităţii etnice, Alfredo Minea.

credit andrei sever jpg jpeg

Cînd rasismul antirom explodează, termenii – rasistul şi victima – sînt, de regulă, egali şi adulţi. Agresiunea poate veni din partea paznicului unui magazin care „identifică“ un potenţial infractor după culoarea pielii („Cum întoarcem situaţia asta? Căci vrem să oferim şi soluţii“, chestionează Andrei Şerban un caz întîmplat într-un magazin cu ştaif din Capitală), părinţii („A fost complicat după ce m-am combinat cu Marian, că el e rom vizibil şi s-a creat panică acasă din cauză că unchiul meu e rasist şi naţionalist. Atunci a fost prima oară cînd m-am gîndit ce o să facem: unchiul meu nu îl va cunoaşte niciodată, nici bunica mea, adică mama lui“, explică Mădălina Brânduşe) sau profesorii (tot Mădălina: „Am lucrat în şcoli şi profesorii erau rasişti. Am avut o discuţie cu o profesoară de istorie, i-am spus: Cum puteţi gîndi aşa? Şi ea zicea că nu sînt toţi la fel, doar ăştia care au venit cu tot neamul, am avut elevi toate generaţiile dintr-o familie, nu se mai termină). Însă dur este atunci cînd rasismul este îndreptat de către adulţi împotriva copiilor. „Aşa ne dăm seama de ce copiii sînt rasişti, pentru că asta vine şi de la părinţi, şi de la profesori“, argumentează Andrei Şerban. „Mai există o discriminare mascată, am trăit-o în liceu. Erau doi copii în ultima bancă. Eu abia acum am realizat că ei nu erau mai înalţi, ei erau, pur şi simplu, trimişi în ultima bancă din cauza culorii pielii. Mi-aş fi dorit ca situaţia asta să fi fost ficţiune. De asta e important să jucăm în şcoli, să vină profesorii să vadă.“ Rasismul se manifestă şi între copii, fără a fi mai puţin agresiv. „Cînd eram mic“, povesteşte Raj, „aveam o poreclă pe care mi-o puseseră copiii de la bloc. Mi se zicea negrotei. Mi se părea cool că am o poreclă, dar cînd am crescut, mi-am dat seama ce înseamnă. A fost greu să scap de porecla aia. După asta, m-am apucat de canto clasic şi mi s-a zis Guţă, altă trimitere la etnia romă.“ Toate astea fac ca asumarea publică a identităţii etnice să fie dificilă. „Jucam într-un spectacol, Nu ne-am născut la locul potrivit, a început discuţia cu spectatorii şi o fată din public a zis: Piesa e faină, felicitări actorilor, dar par ţigani în text, nu puteţi să scoateţi ţiganii din text? Înţeleg că o să duceţi spectacolul în Germania, să nu mai arătăm imaginea asta şi în Germania. Am lăsat capul în pămînt de ruşine pentru că în perioada aia nu îmi asumam public etnia (era presiunea familiei în sensul ăsta). S-a ridicat un bărbat şi a zis: Eu sînt de etnie romă şi mă jigneşte chestia asta. S-a lăsat liniştea, tipa a roşit. După spectacol, l-am luat pe tip deoparte şi i-am spus: E foarte tare ce ai făcut, eu sînt de etnie romă, dar nu mi-am asumat asta, şi el a zis: Eu nu sînt de etnie romă, dar m-a enervat ce a zis. Şi de la ruşinea aia am zis că nu mai pot să tac. A fost un moment declanşator. Cînd aud acum o chestie rasistă, reacţionez.“ 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Andrei Sever

Afis 14 dec Sala Radio jpg
Violonistul francez DAVID GRIMAL, invitat special la Sala Radio
Concertul va fi dedicat în exclusivitate muzicii unuia dintre mari compozitori germani: FELIX MENDELSSOHN, considerat un geniu al muzicii sec. XIX, așa cum fusese Mozart un secol mai devreme.
974 16 Iamandi coperta jpeg
Pledoarie pentru revalorizarea arhaicului
Sîntem destul de receptivi la astfel de influențe, de care uneori nici nu mai sîntem conștienți.
p 17 2 jpg
Puzzle
Pe urmele ei, Serre-moi fort se dovedește un veritabil film de laborator, de joacă cu posibilitățile mediului
974 17 Breazu jpeg
Anatolia neopsihedelică
Iar peste toate astea stă vocea lui Gaye Su Akyol, versatilă și stăpînă pe situație.
p 23 Omul ideal, 1943 jpg
Victor Brauner – Alfa și Omega. Pictura în ceară și „desenul cu lumînarea“
În creația brauneriană a anilor 1943-1945, desenul incizat în ceară devine o imagine magică adecvată timpurilor moderne.
Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?

Adevarul.ro

image
Dieta care o ajută pe Loredana Groza să fie wow. „E o muncă foarte grea să arăți bine!”
Loredana Groza, una dintre cele mai îndrăgite artiste, are un secret atunci când vine vorba despre talie trasă ca prin inel. Vedeta ține o dietă-minune de câte ori dorește să topească din kilogramele acumulate.
image
Supraviețuitoarea tragediei de pe DN1 a murit. Familia de spanioli se afla în vizită la fiica studentă în România
Patru membri ai unei familii din Spania au murit în urma unui accident produs pe o șosea din România. Șoferul a fost arestat preventiv, iar organele victimelor au fost donate cu acceptul rudelor.
image
Tempest, avionul de luptă care citește gândurile. Trei țări colaborează pentru dezvoltarea unei arme invincibile | FOTO VIDEO
Rishi Sunak a anunțat o colaborare între Marea Britanie, Italia și Japonia pentru dezvoltarea unui nou avion de luptă care utilizează inteligența artificială.

HIstoria.ro

image
Arestarea Mariei Tănase: Reținută și anchetată de germani
Arhiva M.A.I. ne spune că în 1940 Maria Tănase a fost reținută și anchetată de germani pentru că avea o relație „fierbinte” cu Maurice Nègre
image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.