Cu capul în zid

Publicat în Dilema Veche nr. 816 din 10-16 octombrie 2019
Cu capul în zid jpeg

ÔŚĆ Frontal, o adaptare foarte liber─â dup─â ÔÇ×Povestea unui om lene╚ÖÔÇť de Ion Creang─â. Un spectacol de Gianina C─ârbunariu. Scenografie & video: Mihai P─âcurar. Documentare: Valer Simion Cosma. Mi╚Öcare scenic─â: Ioana Marchidan. Muzic─â: Ciprian Iacob. Light design: Cristian Niculescu. Asistent regie: Vlad Socea. Cu: Emanuel Becheru, Paul-Ovidiu Cosovanu, Nora Covali, Corina Grigora╚Ö, Florin Hri╚Ťcu, Drago╚Ö Ionescu, Lucre╚Ťia Mandric, Ruxandra Maniu, Andrei Merchea Zapoto╚Ťki, Cristina Mih─âilescu, Mircea Postelnicu. Teatrul Tineretului Piatra Neam╚Ť. 

Noul spectacol al Gianinei C─ârbunariu, Frontal, prezentat ├«n premier─â ├«n Festivalul Interna┼úional de Teatru Piatra Neam┼ú, edi┼úia a 31-a (18 septembrie ÔÇô 2 octombrie), intr─â pe un teren minat: stigmatizarea precarit─â╚Ťii ┼či a persoanelor s─ârace, lipsa de interes, ba chiar abuzul statului fa┼ú─â de ace┼čti oameni, ┼či construc┼úia, cu ajutorul mass-media, a unui mental colectiv care le este ostil. Degradarea bugetului de stat pe fondul proastei administra┼úii a avut ca efect reducerea drastic─â a cheltuielilor bugetare, inclusiv a celor pentru asisten┼ú─â social─â. ├Än acest context, discursul public despre sprijinul financiar al persoanelor care beneficiaz─â de ajutoare sociale a ├«nregistrat o radicalizare, sus┼úinut─â de rostogolirea unor informa┼úii de tip fake news (num─ârul asista┼úilor social cre┼čte, ├«n varianta presei, de la cifra real─â, aproximativ 200.000, la ╚Öapte milioane), ceea ce a permis reactivarea intoleran┼úei.

Gianina C─ârbunariu pleac─â de la reportaje despre cazuri sociale, statistici, social media ┼či interviuri cu persoane ├«n nevoie ┼či cu denigratorii acestora. Pretextul ┼či scheletul scenariului provin din Povestea lene┼čului de Ion Creang─â ÔÇô asocierea s─âr─âciei cu lenea (ÔÇ×nemuncaÔÇť, cuv├«nt nou ap─ârut, cu o tu┼č─â acuzatoare) este premisa pe care se dezvolt─â ura fa┼ú─â de s─âraci ÔÇô, deconstruit─â pe c├«teva elemente: personajul colectiv, ┼ú─âranii, care judec─â ┼či condamn─â lene┼čul (criminalizarea precarit─â┼úii), execu┼úia lene┼čului (violen┼úa ┼či abuzul ├«mpotriva s─âracilor), o mentalitate abuziv─â la nivel oficial (cucoana, o ├«ntrupare hiperbolic─â a autorit─â┼úii, aparent binevoitoare, de fapt, o for┼ú─â pasiv-distructiv─â). S├«nt explorate cazul femeii rome de la Zal─âu, oprit─â s─â urce ├«ntr-un microbuz, al unor elevi l─âsa┼úi repeten┼úi pentru ca profesorii s─â aib─â norm─â didactic─â anul urm─âtor (statul transform─â, for┼úat, cet─â┼úenii ├«n abuzatori ai persoanelor vulnerabile), al unui vagabond rom├ón, ucis de ni┼čte adolescen┼úi ├«n Suedia, al primarului care a t─âiat ajutoarele sociale din motive electorale (nu cheltuie┼čte banul public pe ÔÇ×nemunc─âÔÇť) etc. A┼ča c─â lene┼čul moare de mai multe ori, ├«ntr-o serie de ÔÇ×execu┼úiiÔÇť care arat─â, de fapt, c├«t de des discrimin─âm s─âr─âcia, ┼či mut─â reflectorul de pe victim─â pe agresor.

Documentarea ÔÇô realizat─â de Valer Simion Cosma, creatorul ┼×colii de la Telciu, dar ┼či de actori ÔÇô este redat─â prin fic┼úionalizare, situa┼úiile reale s├«nt explorate performativ pentru a releva poten┼úialit─â┼úi diferite. De exemplu, scena cu femeia rom─â se joac─â ├«n contre jour ┼či slow motion, cu victima ├«n ├«ntuneric ╚Öi cu separarea sunetului de mi┼čcare pentru a releva inten┼úiile personajelor (ridicarea unui b─â┼ú poate fi o mi┼čcare mecanic─â, utilitar─â sau agresiv─â). Pasajele fic┼úionale din textul lui Creang─â ÔÇô ├«n special scena cu statul-cucoan─â (excelent─â Ruxandra Maniu ├«ntr-o versiune supradimensionat─â de div─â de oper─â mixat─â cu coana Chiri┼úa) ÔÇô reprezint─â cadre pentru cazurile reale. Simbioza real-fic┼úional devine organic─â.

De┼či este o investigare a cazurilor reale de asista┼úi sociali, spectacolul nu prezint─â aproape nici un personaj marginal. O excep┼úie, actorul nou venit ├«n teatru (situa┼úia real─â a performerului, Paul Ovidiu Cosovanu), pus s─â care cabluri, s─â fac─â ├«nlocuiri etc., adic─â invizibilizat. ┼×i deja amintita femeie rom─â, c─âreia i se vede doar silueta ├«ntunecat─â, ├«n timp ce naratorii afirm─â r─âspicat c─â a fost o reconstituire (ÔÇ×aceasta nu este o femeie rom─âÔÇť). Arhitectura scenic─â a lui Mihai P─âcurar se bazeaz─â pe dou─â ziduri perpendiculare, care separ─â clasele sociale, mentalit─â┼úile ┼či atitudinile, ┼či pe film─âri live, ├«n care ÔÇ×noiÔÇť s├«ntem mereu ├«n prim-plan, iar ÔÇ×eiÔÇť s├«nt mereu ├«n afara cadrului. Planurile narative s├«nt multiple ÔÇô povestea lui Creang─â, realitatea contemporan─â ┼či cea specific─â, a teatrului ÔÇô, dar ├«n lumina reflectorului intr─â societatea solvabil─â, ├«n timp ce obiectul dispre┼úului, asistatul social, r─âm├«ne ├«n umbr─â, nev─âzut. Ur├«m, dar ┼čtim ce ur├«m? Comentariile viscerale din mediul online la adresa unor persoane s─ârace arat─â c─â nici nu vrem s─â ┼čtim. Ura este de ajuns, ne demonstreaz─â superioritatea statutului social.

Ceea ce prezint─â Frontal, ca portrete individuale sau de grup, este o panoram─â a acuzatorilor, autoimpu┼či ca judec─âtori morali, o demontare a autovalid─ârii pe care o practic─âm cu to┼úii, a mul┼úumirii de sine ┼či de statutul social. Nu este un spectacol al empatiei ┼či melodramei, nu inten┼úioneaz─â s─â st├«rneasc─â mil─â, ci reflec┼úii, ├«ndoieli, con┼čtientizarea propriilor noastre intoleran┼úe. Frontal ilustreaz─â, pragmatic ┼či contemporan, scopul teatrului, ├«n variant─â shakespearian─â, ÔÇ×de a ┼úine lumii oglinda ├«n fa┼ú─âÔÇť.

Finalul incendiar este singurul moment ├«n care luciditatea analitic─â (bazat─â pe umor, c─âci comicul sus┼úine distan┼úarea) cedeaz─â ├«n fa┼úa emo┼úiei: un song punk, sus┼úinut furibund de Emanuel Becheru (├«ntreaga echip─â de actori joac─â excelent ├«ntr-o structur─â performativ─â de mare precizie), ├«n care portretizarea unui marginal ame┼úit de etnobotanice, cu un discurs incoerent, este subtil altoit─â pe acuza┼úia de pasivitate ├«n fa┼úa extinderii s─âr─âciei la adresa societ─â┼úii. Sus┼úinut de sensurile multiple ale cuv├«ntului ÔÇ×asista┼úiÔÇť ÔÇô substantiv comun nearticulat plural ┼či verb la persoana a doua plural ÔÇô, acest rechizitoriu virulent biciuie┼čte spectatorul. Un ultim gest, aprinderea chibritului cu care un personaj d─â foc ÔÇô capitalismului? politicienilor? cet─â┼úenilor ÔÇ×de bun─â credin┼ú─âÔÇť? ÔÇô, pare un avertisment serios: lumea st─â pe un butoi de pulbere.

Cu acest spectacol bine g├«ndit, Gianina C─ârbunariu ├«┼či reconfirm─â un diagnostic pus ├«ntr-un interviu din 2011: ÔÇ×Statul rom├ón ┼či-a abandonat cet─â┼úeniiÔÇť. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Eli Driu

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.