Corpul marelui război

Publicat în Dilema Veche nr. 772 din 6-12 decembrie 2018
Corpul marelui război jpeg

 Scrisori de pe front. Cu: Mihaela Rădescu, Ilinca Manolache, Silvana Mihai, Vitalie Bantaş, Cuzin Toma, Viorel Cojanu, Bogdan Talaşman, Gabriel Costin; regia: Vlad Massaci; scenografia: Ioana Pashca; coregrafia: Florin Fieroiu; light design: Daniel Klinger; muzică şi sound design: Vlaicu Golcea. Producător delegat: Veronica Marinoiu. Teatrul Mic.

Cu un spaţiu aflat în renovare şi un altul (Teatrul Foarte Mic) închis din cauza riscului seismic, Teatrul Mic din Bucureşti a deschis o nouă sală, Studio. Spaţiul se află în Centrul Vechi, pe strada Gabroveni, la numărul 57, într-o clădire de secol XIX, care a aparţinut familiei Juvara, ai cărei moştenitori au închiriat-o teatrului, după ce au renovat-o. O expoziţie cu obiecte şi fotografii parcurge istoricul acestei familii burgheze, traversînd, în acelaşi timp, 150 de ani de istorie românească şi europeană. Şi poate nu este întîmplător că una dintre premierele care au celebrat deschiderea noii săli a fost chiar un spectacol prilejuit de Centenar.

În Scrisori de pe front, regizorul Vlad Massaci combină texte din două volume, cartea cu acelaşi titlu, îngrijită de Mirela Florian, şi Notele de război ale sublocotententului Ioan R. Marinescu, publicate de nepoata acestuia, Irina Nelson. Ambele volume reprezintă recuperări ale unor documente personale epistolare ale combatanţilor din Primul Război Mondial, -atît din partea română, cît şi din cea maghiară. Sînt mărturii ale simplilor soldaţi, preoţilor, comandanţilor, prizonierilor de război, culese din scrisori, cărţi poştale şi jurnale, dar şi fotografii de epocă. Toate alcătuiesc un tablou al războiului văzut la nivel personal, al omului simplu, dînd măsura modului în care evenimentul istoric s-a materializat pentru actanţii săi şi a relaţiei dintre individ şi istorie, dintre realitatea îngrozitoare a luptelor şi discursul oficial glorificator. Istoria mare s-a făcut prin istorii mici, personale, iar mărturiile recuperate din prima conflagraţie mondială diferă, măcar parţial, faţă de perspectiva eroizantă pe care o livrează manualele şcolare. Violenţa, oroarea, chinul marşurilor şi al trăitului în tranşee, foamea, rănile sînt „detalii” care scapă acestei perspective, dar reprezintă sugestiv felul cum marele eveniment a fost resimţit la scara individului. În cartea Mirelei Florian, aceste mărturii individuale sînt contextualizate şi fie integrate în discursul oficial, fie prezentate în contrast cu acesta. Unele mituri se clatină (cel al Unirii ca dorinţă generală a populaţiei de pe teritoriul românesc), altele sînt nuanţate (entuziasmul ţăranilor faţă de război), apar perspective, de regulă, ignorate (cele dinspre partea maghiară). Notele de război ale lui Ioan R. Marinescu alcătuiesc jurnalul unui tînăr combatant din Moldova. Marinescu a căzut în luptă în 1916, la 23 de ani. Pînă atunci a avut timp să scrie impresii şi mai ales să noteze fapte care redau atmosfera de pe front, din interiorul armatei, relaţiile soldaţilor cu superiorii, grozăviile luptelor, mizeria şi, în general, faţa necosmetizată de glorie a unui război.

rosencrantz credit foto mihaela tulea 1 jpg jpeg

Regizorul Vlad Massaci foloseşte ambele surse, cu precădere jurnalul lui Marinescu, într-un spectacol atipic din seria Centenarului. În primul rînd, se pune problema modului în care un text epistolar (de regulă, scrisorile recuperate sînt unidirecţionate, de pe front către cei de acasă) sau un jurnal pot fi dramatizate. În ce fel pot ele căpăta substanţă scenică astfel încît să fie mai mult decît o lectură performativă? Aici, Massaci oferă două variante. În prima, jurnalul sublocotenentului Marinescu este citit din dosare, de către actori, ca o mărturie veche. Lectura începe neutru şi alunecă progresiv în teatralitate, actorii devenind, din cititori, personaje şi anulînd astfel distanţa temporală. Atunci devine acum, acolo devine aici, iar mărturiile lui Marinescu devin acţiuni. A doua variantă preia fragmente disparate din Scrisorile de pe front şi le proiectează auditiv într-o scenă în care personajele construiesc, vizual, acţiuni în relaţie cu textele. Personajele şi scrisorile lor, separate vizual şi auditiv, există toate concomitent în scenă. Sînt cîteva naraţiuni personale ale combatanţilor, individualizate dintr-un ocean de poveşti. Actorii îşi extrag personajele din scrisorile şi ziarele vremii, adunate pe o masă, le fac vizibile cîteva momente şi apoi le retrag din lumina reflectoarelor, continuîndu-le evoluţiile în fundal.

În al doilea rînd, se pune problema modului în care poate fi reprezentat scenic războiul. Şi aici, aportul major îi aparţine coregrafului Florin Fieroiu. Susţinut de universul sonor creat de muzicianul Vlai-cu Golcea, Fieroiu coregrafiază, în mai multe registre (comic, grotesc, dramatic), situaţii conflictuale, care pornesc dintr un punct minor pentru a deveni bătălii în toată regula. Scenele configurează un conflict evolutiv, de la fetele care îşi dispută spaţiul de agăţat rufe pe sîrmă, starea de acerbă – şi ridicolă – competiţie între doi călăreţi (costumele cu cal inclus trimit la o parodie a luptelor cavalerilor medievali) pînă la războiul poveştilor şi al perspectivelor, aşa cum au fost ele consemnate în scris. Adică bătălia cu ziare.

Este de remarcat că spectacolele cele mai interesante legate de Centenar s-au configurat în zona mărturiilor şi a istoriilor personale, a istoriei „mici“, nu la nivelul discursurilor glorificatoare şi neutre. Desigur, perspectiva panoramică şi distanţa temporală permit observarea consecinţelor şi a fenomenelor generate de un eveniment major precum războiul, dar privirea în planul personal aduce emoţie şi calibrează corect implicaţiile şi costurile pe care acesta le-a avut. Dintre spectacolele integrate sărbătoririi Centenarului, Scrisori de pe front se individualizează prin sustragerea de la o viziune eroizantă nu doar prin concentrarea asupra detaliilor, a individualului, ci şi prin alegerea corporalităţii drept canal principal de expresie, în detrimentul cuvîntului. Privirea asupra războiului se fixează pe corp, care absoarbe naraţiunile personale şi le topeşte într-un singur set de acţiuni: o agresiune de neoprit. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Mihaela Tulea

TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul corespondenței
O cu totul altă carte față de aceea, știută tuturor, din 1978, este actuala ediție, definitivă, a „Romanului epistolar” dintre I. Negoițescu și Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te supăra, frate
„Frère et sœur” rămîne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu trăiri rezonabile – însăși lipsa de măsură a pasiunilor sfîrșește prin a fi „rezonabilă”, necesară – și morală burgheză.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album în limba maternă ce le oferă mai mult spațiu de manevră pentru poezie.

Adevarul.ro

image
Reacţii după şedinţa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: „Arată ca un cadavru”
Desemnat în anii '90 cel mai sexy bărbat în viaţă de revista People, actorul Brad Pitt şi-a şocat fanii cu cea mai recentă şedinţă foto realizată pentru revista GQ, mai mulţi internauţi comentând că arată ca un cadavru.
image
Lacul căutat de zeci de mii de turişti pentru tratamente s-a colorat în roz. Explicaţiile cercetătorilor VIDEO
Pe lângă culoare, lacul emană şi un miros neplăcut. În fiecare an, aici vin zeci de mii de turişti la tratament. Specialiştii vin cu explicaţii.
image
CTP ne trezeşte la realitate: „Popovici? Dar de ce să mă simt mândru?“
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.