Corpul marelui r─âzboi

Publicat în Dilema Veche nr. 772 din 6-12 decembrie 2018
Corpul marelui r─âzboi jpeg

ÔŚĆ Scrisori de pe front. Cu: Mihaela R─âdescu, Ilinca Manolache, Silvana Mihai, Vitalie Banta┼č, Cuzin Toma, Viorel Cojanu, Bogdan Tala┼čman, Gabriel Costin; regia: Vlad Massaci; scenografia: Ioana Pashca; coregrafia: Florin Fieroiu; light design: Daniel Klinger; muzic─â ┼či sound design: Vlaicu Golcea. Produc─âtor delegat: Veronica Marinoiu. Teatrul Mic.

Cu un spa┼úiu aflat ├«n renovare ┼či un altul (Teatrul Foarte Mic) ├«nchis din cauza riscului seismic, Teatrul Mic din Bucure┼čti a deschis o nou─â sal─â, Studio. Spa┼úiul se afl─â ├«n Centrul Vechi, pe strada Gabroveni, la num─ârul 57, ├«ntr-o cl─âdire de secol XIX, care a apar┼úinut familiei Juvara, ai c─ârei mo┼čtenitori au ├«nchiriat-o teatrului, dup─â ce au renovat-o. O expozi┼úie cu obiecte ┼či fotografii parcurge istoricul acestei familii burgheze, travers├«nd, ├«n acela┼či timp, 150 de ani de istorie rom├óneasc─â ┼či european─â. ┼×i poate nu este ├«nt├«mpl─âtor c─â una dintre premierele care au celebrat deschiderea noii s─âli a fost chiar un spectacol prilejuit de Centenar.

├Än Scrisori de pe front, regizorul Vlad Massaci combin─â texte din dou─â volume, cartea cu acela┼či titlu, ├«ngrijit─â de Mirela Florian, ┼či Notele de r─âzboi ale sublocotententului Ioan R. Marinescu, publicate de nepoata acestuia, Irina Nelson. Ambele volume reprezint─â recuper─âri ale unor documente personale epistolare ale combatan┼úilor din Primul R─âzboi Mondial, -at├«t din partea rom├ón─â, c├«t ┼či din cea maghiar─â. S├«nt m─ârturii ale simplilor solda┼úi, preo┼úilor, comandan┼úilor, prizonierilor de r─âzboi, culese din scrisori, c─âr┼úi po┼čtale ┼či jurnale, dar ┼či fotografii de epoc─â. Toate alc─âtuiesc un tablou al r─âzboiului v─âzut la nivel personal, al omului simplu, d├«nd m─âsura modului ├«n care evenimentul istoric s-a materializat pentru actan┼úii s─âi ┼či a rela┼úiei dintre individ ┼či istorie, dintre realitatea ├«ngrozitoare a luptelor ┼či discursul oficial glorificator. Istoria mare s-a f─âcut prin istorii mici, personale, iar m─ârturiile recuperate din prima conflagra┼úie mondial─â difer─â, m─âcar par┼úial, fa┼ú─â de perspectiva eroizant─â pe care o livreaz─â manualele ┼čcolare. Violen┼úa, oroarea, chinul mar┼čurilor ┼či al tr─âitului ├«n tran┼čee, foamea, r─ânile s├«nt ÔÇ×detaliiÔÇŁ care scap─â acestei perspective, dar reprezint─â sugestiv felul cum marele eveniment a fost resim┼úit la scara individului. ├Än cartea Mirelei Florian, aceste m─ârturii individuale s├«nt contextualizate ┼či fie integrate ├«n discursul oficial, fie prezentate ├«n contrast cu acesta. Unele mituri se clatin─â (cel al Unirii ca dorin┼ú─â general─â a popula┼úiei de pe teritoriul rom├ónesc), altele s├«nt nuan┼úate (entuziasmul ┼ú─âranilor fa┼ú─â de r─âzboi), apar perspective, de regul─â, ignorate (cele dinspre partea maghiar─â). Notele de r─âzboi ale lui Ioan R. Marinescu alc─âtuiesc jurnalul unui t├«n─âr combatant din Moldova. Marinescu a c─âzut ├«n lupt─â ├«n 1916, la 23 de ani. P├«n─â atunci a avut timp s─â scrie impresii ┼či mai ales s─â noteze fapte care redau atmosfera de pe front, din interiorul armatei, rela┼úiile solda┼úilor cu superiorii, groz─âviile luptelor, mizeria ┼či, ├«n general, fa┼úa necosmetizat─â de glorie a unui r─âzboi.

rosencrantz credit foto mihaela tulea 1 jpg jpeg

Regizorul Vlad Massaci folose┼čte ambele surse, cu prec─âdere jurnalul lui Marinescu, ├«ntr-un spectacol atipic din seria Centenarului. ├Än primul r├«nd, se pune problema modului ├«n care un text epistolar (de regul─â, scrisorile recuperate s├«nt unidirec┼úionate, de pe front c─âtre cei de acas─â) sau un jurnal pot fi dramatizate. ├Än ce fel pot ele c─âp─âta substan┼ú─â scenic─â astfel ├«nc├«t s─â fie mai mult dec├«t o lectur─â performativ─â? Aici, Massaci ofer─â dou─â variante. ├Än prima, jurnalul sublocotenentului Marinescu este citit din dosare, de c─âtre actori, ca o m─ârturie veche. Lectura ├«ncepe neutru ┼či alunec─â progresiv ├«n teatralitate, actorii devenind, din cititori, personaje ┼či anul├«nd astfel distan┼úa temporal─â. Atunci devine acum, acolo devine aici, iar m─ârturiile lui Marinescu devin ac┼úiuni. A doua variant─â preia fragmente disparate din Scrisorile de pe front ┼či le proiecteaz─â auditiv ├«ntr-o scen─â ├«n care personajele construiesc, vizual, ac┼úiuni ├«n rela┼úie cu textele. Personajele ┼či scrisorile lor, separate vizual ┼či auditiv, exist─â toate concomitent ├«n scen─â. S├«nt c├«teva nara┼úiuni personale ale combatan┼úilor, individualizate dintr-un ocean de pove┼čti. Actorii ├«┼či extrag personajele din scrisorile ┼či ziarele vremii, adunate pe o mas─â, le fac vizibile c├«teva momente ┼či apoi le retrag din lumina reflectoarelor, continu├«ndu-le evolu┼úiile ├«n fundal.

├Än al doilea r├«nd, se pune problema modului ├«n care poate fi reprezentat scenic r─âzboiul. ┼×i aici, aportul major ├«i apar┼úine coregrafului Florin Fieroiu. Sus┼úinut de universul sonor creat de muzicianul Vlai-cu Golcea, Fieroiu coregrafiaz─â, ├«n mai multe registre (comic, grotesc, dramatic), situa┼úii conflictuale, care pornesc dintr un punct minor pentru a deveni b─ât─âlii ├«n toat─â regula. Scenele configureaz─â un conflict evolutiv, de la fetele care ├«┼či disput─â spa┼úiul de ag─â┼úat rufe pe s├«rm─â, starea de acerb─â ÔÇô ┼či ridicol─â ÔÇô competi┼úie ├«ntre doi c─âl─âre┼úi (costumele cu cal inclus trimit la o parodie a luptelor cavalerilor medievali) p├«n─â la r─âzboiul pove┼čtilor ┼či al perspectivelor, a┼ča cum au fost ele consemnate ├«n scris. Adic─â b─ât─âlia cu ziare.

Este de remarcat c─â spectacolele cele mai interesante legate de Centenar s-au configurat ├«n zona m─ârturiilor ┼či a istoriilor personale, a istoriei ÔÇ×miciÔÇť, nu la nivelul discursurilor glorificatoare ┼či neutre. Desigur, perspectiva panoramic─â ┼či distan┼úa temporal─â permit observarea consecin┼úelor ┼či a fenomenelor generate de un eveniment major precum r─âzboiul, dar privirea ├«n planul personal aduce emo┼úie ┼či calibreaz─â corect implica┼úiile ┼či costurile pe care acesta le-a avut. Dintre spectacolele integrate s─ârb─âtoririi Centenarului, Scrisori de pe front se individualizeaz─â prin sustragerea de la o viziune eroizant─â nu doar prin concentrarea asupra detaliilor, a individualului, ci ┼či prin alegerea corporalit─â┼úii drept canal principal de expresie, ├«n detrimentul cuv├«ntului. Privirea asupra r─âzboiului se fixeaz─â pe corp, care absoarbe nara┼úiunile personale ┼či le tope┼čte ├«ntr-un singur set de ac┼úiuni: o agresiune de neoprit. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Mihaela Tulea

TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul coresponden╚Ťei
O cu totul alt─â carte fa╚Ť─â de aceea, ╚Ötiut─â tuturor, din 1978, este actuala edi╚Ťie, definitiv─â, a ÔÇ×Romanului epistolarÔÇŁ dintre I. Negoi╚Ťescu ╚Öi Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te sup─âra, frate
ÔÇ×Fr├Ęre et s┼ôurÔÇŁ r─âm├«ne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu tr─âiri rezonabile ÔÇô ├«ns─â╚Öi lipsa de m─âsur─â a pasiunilor sf├«r╚Öe╚Öte prin a fi ÔÇ×rezonabil─âÔÇŁ, necesar─â ÔÇô ╚Öi moral─â burghez─â.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album ├«n limba matern─â ce le ofer─â mai mult spa╚Ťiu de manevr─â pentru poezie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.