Corp, mi┼čcare, idee, concept la Gala HOP

Publicat în Dilema Veche nr. 813 din 19-25 septembrie 2019
Corp, mi┼čcare, idee, concept la Gala HOP jpeg

ÔŚĆ Gala T├«n─ârului Actor HOP 2019, edi┼úia a XXII-a, 2-5 septembrie, Teatrul de Stat Constan┼úa. 

Edi┼úia din acest an a Galei T├«n─ârului Actor HOP a ├«nregistrat dou─â nout─â┼úi. Locul de desf─â┼čurare s-a schimbat, de la Costine┼čti la Constan┼úa, unde evenimentul a fost g─âzduit de Teatrul de Stat. Anul acesta (probabil ┼či ├«n urm─âtorii doi ani), directorul artistic al Galei HOP a fost coregraful ┼či dansatorul Gigi C─âciuleanu, care a deviat tematica concursului (axat─â, de regul─â, pe testarea calit─â┼úilor actorice┼čti) spre corporalitate (filosofia corpului pe scen─â). Tema propus─â a fost ÔÇ×Teatru coregrafic. DansActorul ca fenomen al teatrului actualÔÇť, iar simbioza lingvistic─â ÔÇ×dansActorulÔÇť, termen inventat ┼či conceptualizat de C─âciuleanu, sugereaz─â ce s-a urm─ârit: readucerea ├«n prim-plan a corpului, ca element de lucru al actorului, adesea plasat ├«n plan secund, dup─â vorbire. Concentrarea pe corp ÔÇô abilit─â┼úile de a exprima idei prin mi┼čcare, capacitatea de a face corpul ÔÇ×vizibilÔÇť pe scen─â, adic─â expresiv, capabil s─â transpun─â sentimente, dar mai ales concepte ÔÇô este binevenit─â ├«n condi┼úiile ├«n care teatrul nu este doar o art─â a cuv├«ntului. Cum ┼čcoala rom├óneasc─â de teatru r─âm├«ne ├«n urm─â ├«n ceea ce prive┼čte antrenamentul corpului, Gala a scos ├«n eviden┼ú─â tocmai deficien┼úele actorilor ├«n st─âp├«nirea acestuia. ┼×i c├«nd zic ÔÇ×st─âp├«nireÔÇť m─â refer la partea fizic─â, dar ┼či la partea mental─â: modul ├«n care se folose┼čte corpul pentru a transpune o idee. Unii concuren┼úi au ├«ncercat s─â fac─â acest lucru, dar a dominat st├«ng─âcia, at├«t ├«n conceptualizarea ideilor, c├«t ┼či ├«n expresia fizic─â. Tocmai de aceea cred c─â ├«n viitoarele edi┼úii ale Galei, accentul pe atelierele de dans ar trebui s─â fie mai puternic. ├Än plus, Gala din acest an d─â un semnal ┼čcolilor de teatru, s─â creeze o leg─âtur─â de lucru str├«ns─â ├«ntre departamentele de Teatru ┼či Coregrafie. Beneficiul plas─ârii acestui subiect ÔÇô rolul dansului/mi┼čc─ârii ├«n teatru (de la mecanica lui Meyerhold la corpul-instrument din laboratorul lui Grotowski) ÔÇô sub lumina reflectoarelor este mai mare dec├«t cel rezultat din concursul propriu-zis, unde concuren┼úii nu p─âreau s─â ┼čtie exact ce ar trebui s─â fac─â. Unii au alunecat ├«n demonstrarea calit─â┼úilor fizice, al┼úii au ├«ncercat s─â ├«mpleteasc─â expresiile teatrale cu cele coregrafice, dar rezultatul a fost confuz sau a r─âmas la jum─âtatea inten┼úiilor. De aici, sentimentul c─â atelierele de dans erau imperios necesare (mai multe, mai intense) pentru a nu pune actorii ├«n situa┼úia de a demonstra ceva pentru care nu au fost preg─âti┼úi ├«n ┼čcoal─â.

rosencrantz2 maria stefanescu jpg jpeg

├Än aceste condi┼úii, misiunea juriului de premiere a fost destul de dificil─â. Marele Premiu ÔÇ×┼×tefan IordacheÔÇť a fost acordat Roxanei F├«na┼ú─â pentru In Between, un performance pe tema fricilor maternit─â┼úii. Un gest repetitiv, delicat, al m├«ng├«ierii tandre a copilului nen─âscut, ata┼čat ├«nc─â de corpul matern, este contrazis dureros la final de singura replic─â: ÔÇ×Nu pot fi mama taÔÇť. Premiul ÔÇ×Cornel TodeaÔÇť, acordat celei mai bune trupe, a revenit spectacolului Wor(l)ds in progress, dup─â Cabaretul cuvintelor de Matei Vi┼čniec, creat de un grup de actori de la Bucure┼čti ┼či Cluj (Andrei Atabay, Iuliana Danciu, Andreea Jurj, Lia Marin, S├«nziana Pintean, Octavian Voina). Textul lui Vi┼čniec este un suport bun pentru o demonstra┼úie de teatru-dans c─âci permite corelarea cuvintelor cu mi┼čcarea ├«ntr-o form─â de lirism corporal pe care actorii au redat-o excelent. De altfel, grupurile au func┼úionat mai bine dec├«t ├«n al┼úi ani, cel pu┼úin ├«nc─â un spectacol, Unde? Cum? Cine? (dup─â O, ce zile frumoase de Samuel Beckett), a fost spectaculos. Premiul special al juriului ÔÇ×Sic─â AlexandrescuÔÇť a ajuns la Alin Potop pentru performance-ul Propun s─â nu ajungem ni╚Öte tri╚Öti dup─â ├Änsemn─ârile unui nebun de Nikolai Gogol, actor cu un corp bine antrenat, capabil s─â integreze abilit─â┼úile fizice ├«ntr-o deconstruc┼úie comic─â a textului, un colaj de vorbe, mi┼čcare ┼či sunet. Cea mai bun─â actri┼ú─â a fost declarat─â Adela Mihai pentru Zi┼úa, dup─â O noapte furtunoas─â de I.L. Caragiale, care a creat un personaj obsedat de propriul corp, a┼ča c─â Zi┼úa face o demonstra┼úie de aerobic ├«n timp ce se cere iar la ÔÇ×IunionÔÇť. Fizicalitatea domin─â momentul, ostentativ chiar, iar personajul pare cumva anexat mi┼čc─ârii. C─â obsesia pentru sala de sport spune ceva despre Zi┼úa e clar, dar r─âm├«ne ├«n discu┼úie dac─â nu cumva sportivitatea anuleaz─â de-a dreptul personajul. Ceva mai echilibrat ├«ntre corp ┼či cuv├«nt a fost Norbert Boda, declarat Cel mai bun actor pentru Caligula, cu un scenariu propriu ├«n care combin─â date, fapte, replici reale ┼či fic┼úionale (din piesa lui Albert Camus, de exemplu) din biografia ├«mp─âratului roman. Boda pune tot momentul pe ritm rap, asociind astfel subliminal imaginea istoric negativ─â a lui Caligula cu cea contemporan─â a b─âie┼úilor r─âi de cartier.

Publicul a acordat trei premii: Cea mai bun─â actri┼ú─â ÔÇô Theodora Sandu (care a ob┼úinut ┼či participarea ├«n programul 10 pentru film la TIFF 2020) pentru nebunia Ofeliei; Cel mai bun actor ÔÇô Raul L─âz─ârescu pentru modul ingenios ┼či sugestiv ├«n care s-a folosit de limbajul semnelor pentru a reda pr─âpastia ├«ntre refugia┼úi ┼či gazdele lor (dup─â texte de Matei Vi┼čniec); Cea mai bun─â trup─â de actori ÔÇô ├Än-cerc-uit, dup─â Matei Vi┼čniec, cu Alina Dumitrache, Andrei Ianu┼č, Alexandru Oi┼čte, Cristina Simion, Ioana Beatrice T─ânas─â, Mihai Vasilescu ÔÇô pentru rela┼úia unu la unu ├«ntre cuv├«nt ┼či mi┼čcare. Premiul pentru rostire scenic─â, acordat de Dorina Laz─âr, a fost deviat anul acesta, ├«n lipsa unor demonstra┼úii de rostire (poate pe viitor se va g─âsi un echilibru ├«ntre aten┼úia acordat─â corpului ┼či cea acordat─â cuv├«ntului ├«n probele impuse) lui Miriam R─âducanu, personalitate legendar─â a dansului contemporan autohton ┼či protagonista unui film de Mircea Albu┼úiu, O ├«nt├«mplare... cu jazz, proiectat la Gal─â ├«ntr-o variant─â de lucru.

Gigi C─âciuleanu a lucrat cu o parte dintre concuren┼úi un spectacol, On the roof, creat pentru Amfiteatru, spa┼úiul ├«n aer liber de pe acoperi┼čul TNB, ├«n care deconstruc┼úia textului ┼či a cuv├«ntului prin corp ┼či reasamblarea lor ├«n fraze coregrafice s├«nt ilustrative pentru stilul coregrafului ┼či pentru abilit─â┼úile tinerilor actori. Noua formul─â de Gal─â HOP poate avea consecin┼úe excelente prin atragerea aten┼úiei (┼čcolilor ┼či arti┼čtilor) nu doar asupra nevoii de a valoriza corpul actorului, ci ┼či a abord─ârii unor formule performative contemporane. Ca nu r─âm├«nem anchiloza┼úi ├«n teatrul de cuv├«nt, dar nici s─â-l punem pe banca rezervelor. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Maria ╚śtef─ânescu

TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.