Copii şi bunici

Publicat în Dilema Veche nr. 673 din 12-18 ianuarie 2017
Copii şi bunici jpeg

Fetița-soldat de Mihaela Michailov, regia: Silvia Roman, scenografia: Bianca Veșteman și Sabina Veșteman, muzica şi sound design: Bogdan Balea, video: Adi Bulboacă. Cu: Cristina Juncu / Silvana Mihai. Vocea bunicii (înregistrată): Mariana Mihuţ. TNB. 

Mihaela Michailov este o voce aparte în teatrul contemporan autohton. În timp ce dramaturgia locală postrevoluţionară s-a concentrat asupra maladiilor urbane ale adultului, ea s-a dovedit interesată de subiecte mai puţin vizibile şi consumabile: universul copiilor. În 2006, cînd Mihaela Michailov cîştiga Premiul UNITER pentru cea mai bună piesă a anului, Complexul România (montată la TNB în 2008), perspectiva copiilor asupra societăţii era aproape inexistentă în teatrul românesc contemporan. Între timp, tot datorită Mihaelei Michailov, care a continuat şi a dezvoltat acest interes într-o direcţie de teatru educaţional împreună cu regizorul Radu Apostol, lucrurile au început să se schimbe, piesele şi spectacolele despre şi pentru copii şi adolescenţi au devenit importante şi vizibile (bine ar fi să nu reprezinte doar o modă trecătoare).

În programul „9G“ de la Teatrul Naţional din Bucureşti, tînăra regizoare de-bu-tantă Silvia Roman a creat spectacolul Fetiţa-soldat, cu un text al Mihaelei Michailov despre lumea, reală şi imaginară, a unui copil de 9 ani care încearcă să-şi explice singur nişte realităţi dureroase. Fetiţa-soldat seamănă cu prima piesă a Mihaelei Michailov, Complexul România, prin faptul că are în prim-plan un cuplu de personaje, copil-bunică, şi relaţia lor care se contextualizează diferit în cele două texte: în raport cu modificările politico-sociale din anii ’90, înainte şi după Revoluţie (Complexul România) şi în relaţie cu familia, ca incubator, uneori traumatizant, pentru copil (Fetiţa soldat). Cu un alt text, Copii răi, Fetiţa-soldat are în comun construcţia: ambele sînt monodrame scrise din perspectiva unor copile de 9-10 ani. Toate piesele creează universuri poetice, privite microscopic, cu toate detaliile (gînduri, vise, frici) augmentate, lumi vulnerabile, profund interiorizate, aproape rupte de exterior. Este specifică Mihaelei Michailov această scriitură lirică, cu poeme dramatice care explorează fragilitatea copilăriei mai degrabă decît fericirea ei (intens promovată în literatură, poate prea mult, prea insistent şi uneori cu tonuri false) prin contextualizarea într-o realitate dură, atît la nivel general-social, cît şi la cel al familiei. Personajele sînt apropiate mai degrabă de copila din mămăligă a Aglajei Veterany – fără a avea atîtea traume şi suferinţe, dar întîlnindu-se în tristeţe şi în percepţia metaforică a lumii – şi de Fetiţa cu chibrituri a lui Andersen decît de Alice, Dorothy sau Heidi.

Fetiţa-soldat conturează microcosmosul lui Ami, o puştoaică iscoditoare şi plină de imaginaţie, care trăieşte împreună cu bunica sa. Apartamentul lor este micuţ, dar, pentru Ami, el reprezintă întreaga lume pe care o explorează şi o modifică după propria imaginaţie. Centrul acestui univers este bunica. Cu vocea sa caldă, mîngîietoare, Mariana Mihuţ creează un personaj exclusiv auditiv, o prezenţă aproape divină (providenţială), „zeul“ bunătăţii şi al bunătăţilor (în cămară, borcanele cu dulceţuri devin personaje în jocurile lui Ami). Fetiţa se raportează în permanenţă la această autoritate incontestabilă, dar prietenoasă, partener de joacă, protector şi protejat în acelaşi timp. Bunica este cea care o salvează pe Ami dintr-o familie distrusă şi tot ea este cea care va avea nevoie, mai tîrziu, de ocrotirea fetiţei. Cele două sînt astfel egale în dragoste şi în grijă.

rosencrantz1 foto f ghioca jpg jpeg

Dincolo de inocenţa cu care copila priveşte lumea se întrevede o dramă de familie care a lăsat-o pe Ami fără prezenţa părinţilor, în casa bunicii. Modul în care ea receptează traumele familiale are aceeaşi candoare ca aceea din reprezentaţiile teatrale pe care fetiţa le oferă păpuşilor. Există în scriitura Mihaelei Michailov, bine identificat de Silvia Roman şi interpretat de Cristina Juncu, un mecanism de apărare în faţa durerii pe care copila îl dezvoltă instinctiv: crearea poveştilor şi a jocurilor în care eroii sînt cei care cîştigă întotdeauna lupta. În universul jucăriilor (scenografele Bianca Veșteman și Sabina Veșteman creează un interior domestico-fabulos în care elementele realiste – televizor, borcane, scară etc. – au funcţii magice, devenind instrumente de joacă şi personaje), Ami imaginează strategii iluzorii de reparare a unei realităţii dureroase. Acestea sînt ultimele frînturi de copilărie căci, odată cu pierderea bunicii, Ami pierde şi inocenţa. Fetiţa se maturizează, iar procesul renunţării la candoare, al ieşirii din coconul copilăriei este pavat cu suferinţă. Cristina Juncu (cea care joacă alternativ cu Silvana Mihai, dar cum am vi-zionat doar varianta cu prima dintre ele, mă voi referi strict la ea) are o candoare băieţească, e înduioşător de bătăioasă, şi în jocurile imaginare, şi în cele dureroase, ale realităţii.

Monodrama Fetiţa-soldat – regizoarea Silvia Roman păstrează formula indicată de autoare, de one woman show – este susceptibilă de polifonizare ca spectacol aşa cum s-a întîmplat şi cu piesa Copii răi în varianta germană. Montarea berlineză de la Teatrul Parkaue, vizionată la Tîrgu Mureş în cadrul Conectact V, se detaşează de celelalte puneri în scenă ale Copiilor răi prin multiplicarea personajelor, subliniind astfel ideea de sistem în opoziţie cu un caz individual. Transformat într o corală, textul generează un spectacol despre eşecul educaţiei şi riscurile unui tipar comportamental discriminatoriu şi violent pe care şcoala îl creează. Excluziunea socială devine normă într-un sistem de învăţămînt care înregistrează un hiatus între teorie şi practică.

Piesele Mihaelei Michailov, cu delicateţea apropierii de universul copiilor şi scriitura poetică, sînt singulare în dramaturgia contemporană. Spectacolul Silviei Roman redă cu fineţe o inocenţă suferindă care, printre jucării şi jocuri, învaţă să se maturizeze. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: F. Ghioca

Poster Orizontal   29 Martie 2023   Cimarosa si Salieri jpg
Baritonul italian RICCARDO NOVARO, aplaudat la Théître des Champs-Elysées – Paris, invitat la Sala Radio
Miercuri, 29 martie 2023 (19:00), îl veți asculta alături de ORCHESTRA DE CAMERĂ RADIO, sub bagheta dirijorului de origine libaneză TOUFIC MAATOUK.
989 16 coperta jpg
Imprevizibila ușurătate a vieții și a morții
Definitiv. O trilogie chiar marchează un punct notabil în proza românească de azi.
p 17 1 jpg
Burta balenei
Luat mai cu seamă în contextul particular al cinema-ului românesc, Spre Nord constituie o mare ocazie ratată.
989 17 Breazu jpg
Despre mizeria din dulceață
Să fie cam opt ani de cînd Laura Les și Dylan Brady și-au numit duo-ul după o întîmplare involuntar amuzantă.
989 23 Iamandi jpg
Un exercițiu de imaginație
Prima știre dintre cele douăzeci incluse în acest top este greva generală din 1926.
copertă Murmur jpg
988 16 coperta2 jpg
Retractilități incisive
Atît Cristina Alexandrescu, cît și Mihnea Bâlici sînt două voci deja recognoscibile în poezia românească extrem contemporană.
988 17 Vrabia foto Tudor Neacsu1 jpg
Să cazi la pace cu trecutul
Perioada postcomunistă în România, în special pînă la aderarea țării la Uniunea Europeană, a fost tumultuoasă din multe punctele de vedere.
Matrix fisa cartii jpg
Lauren Groff, Matrix, traducere din engleză de Brîndușa Cotea, Curtea Veche Publishing, 2023 - fragment -
Cu o privire arzătoare, se apleacă peste masa pe care Asta, entuziasmată, a început deja să schițeze planuri.
Giuliano da Empoli Magul de la Kremlin cop1 APROBATA (1) jpg
Magul de la Kremlin de Giuliano da Empoli - fragment-
Acest roman este inspirat din fapte și personaje reale, cărora autorul le-a împrumutat viață particular și replici imaginare.
Afis Sala Radio 17 martie 2023 (2) jpg
Dirijoarea Orchestrei Simfonice din Canberra - JESSICA COTTIS - invitată la Sala Radio
JESSICA COTTIS – o prezență specială pe scena muzicală internațională, unul dintre cei mai remarcabili dirijori britanico-australieni, dirijor-șef și director artistic al Orchestrei Simfonice din Canberra, este invitată pe scenă Sălii Radio!
RRM Iasi 1920x1080 jpg
Din 22 martie, ora 19.00: Radio România Muzical la Iași, pe frecvența 95.4 FM
Radio România Muzical poate fi ascultat la București pe frecvența 104.8 FM, regional pe frecvența Coștila 97.6 FM, iar din 22 martie 2023, pe frecvența locală 95.4 FM la Iași.
p 16 YouTube jpg
Extemporal la erotică
Noul diagnostic îl răstoarnă sau îl echilibrează pe cel vechi: multă gingăşie şi un dram de forţă.
p 17 jpg
Fami(g)lia
A Chiara rulează în cadrul Festivalului „Visuali Italiane – Noua Cinematografie Italiană în România”.
987 17 coperta1 jpg
Focus JazzX
Timișoara și Clujul s-au sincronizat, inclusiv în interes politic, în ambiția de a consacra două festivaluri jazz de centru de capitală regională – JazzX și Jazz in the Park
987 15 foto BogdanDincă jpg
987 21 coperta Iamandi jpeg
Economie și psihologie
Una dintre explicațiile referitoare la căderea comunismului acordă factorului economic un rol preponderent.
(1) Beethoven Skizze Eugène Louis Lami FotoJean Marc Anglès Collection Cité de la musique jpg
Ce face muzica clasică cu mintea noastră? Ipoteze și demonstrații – conferință NEC
Colegiul Noua Europă are deosebita plăcere de a vă invita la conferința „Ce face muzica clasică cu mintea noastră? Ipoteze și demonstrații”, pe care compozitorul Dan Dediu o va susține joi, 9 martie 2023, la ora 17.00.
José Gallegos y Arnosa, El zapatero jpg
IIC BUC VISUALI ITALIANE AFFICHE 230222 jpg
Festivalul „Visuali Italiane - Noua Cinematografie Italiană în România”
Cinematografia italiană are o istorie lungă și prestigioasă, cu capodopere care au cucerit publicul din întreaga lume.
986 16sus coperta jpg
Călătoria fluturelui monarh
Într-un restaurant li se strigă „Go back to Russia!”, iar viața le e punctată de atacurile de panică legate de identitatea lor fluctuantă.
986 16jos coperta jpg
Avataruri ale iubirii
Amestec de Pascal Bruckner, Julian Barnes și David Lodge, pasional, ironic și simultan intelectual, noul roman al lui François-Henri Désérable e o bijuterie literară care merită admirată.
p 17 2 jpg
Cu ușile închise
E vorba, în definitiv, despre caractere. Adică despre lucruri care nu se confundă niciodată cu viața, care e mult mai flexibilă și mai nuanțată.
986 17 coperta audio jpeg
„Lumea asta nătîngă / E tot ce avem”
Acum vreo trei ani, într-un interviu pentru publicația engleză Uncut, Georgia Hubley, una dintre treimile artistice din interiorul Yo La Tengo

Adevarul.ro

image
Marea iubire a actorului Traian Stănescu. S-a stins la trei ani după soția sa: „Acum dansează în ceruri amândoi”
Traian Stănescu nu a mai rezistat fără iubita lui soție, cu care a împărțit mai bine de 4 decenii de viață. Actrița Ilinca Tomoroveanu, nepoata marelui poet şi om politic Octavian Goga, a fost dragostea vieții lui.
image
Iarna se întoarce în forță: România, lovită de fenomene extreme. Când scăpăm de valul de aer polar
Iarna se întoarce în forță în România. Se face tot mai frig, iar la munte, pe culmi, va fi viscol puternic. Schimbarea vremii aduce fenomene extreme, în special furtuni violente.
image
Mărturii șocante: Trenurile CFR Călători sunt adevărate bombe cu ceas
Trei locomotive din patru și mare parte dintre vagoanele CFR Călători au durata de exploatare depășită, iar reparațiile industriale ale materialului rulat lipsesc.

HIstoria.ro

image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.