Copii şi bunici

Publicat în Dilema Veche nr. 673 din 12-18 ianuarie 2017
Copii şi bunici jpeg

Fetița-soldat de Mihaela Michailov, regia: Silvia Roman, scenografia: Bianca Veșteman și Sabina Veșteman, muzica şi sound design: Bogdan Balea, video: Adi Bulboacă. Cu: Cristina Juncu / Silvana Mihai. Vocea bunicii (înregistrată): Mariana Mihuţ. TNB. 

Mihaela Michailov este o voce aparte în teatrul contemporan autohton. În timp ce dramaturgia locală postrevoluţionară s-a concentrat asupra maladiilor urbane ale adultului, ea s-a dovedit interesată de subiecte mai puţin vizibile şi consumabile: universul copiilor. În 2006, cînd Mihaela Michailov cîştiga Premiul UNITER pentru cea mai bună piesă a anului, Complexul România (montată la TNB în 2008), perspectiva copiilor asupra societăţii era aproape inexistentă în teatrul românesc contemporan. Între timp, tot datorită Mihaelei Michailov, care a continuat şi a dezvoltat acest interes într-o direcţie de teatru educaţional împreună cu regizorul Radu Apostol, lucrurile au început să se schimbe, piesele şi spectacolele despre şi pentru copii şi adolescenţi au devenit importante şi vizibile (bine ar fi să nu reprezinte doar o modă trecătoare).

În programul „9G“ de la Teatrul Naţional din Bucureşti, tînăra regizoare de-bu-tantă Silvia Roman a creat spectacolul Fetiţa-soldat, cu un text al Mihaelei Michailov despre lumea, reală şi imaginară, a unui copil de 9 ani care încearcă să-şi explice singur nişte realităţi dureroase. Fetiţa-soldat seamănă cu prima piesă a Mihaelei Michailov, Complexul România, prin faptul că are în prim-plan un cuplu de personaje, copil-bunică, şi relaţia lor care se contextualizează diferit în cele două texte: în raport cu modificările politico-sociale din anii ’90, înainte şi după Revoluţie (Complexul România) şi în relaţie cu familia, ca incubator, uneori traumatizant, pentru copil (Fetiţa soldat). Cu un alt text, Copii răi, Fetiţa-soldat are în comun construcţia: ambele sînt monodrame scrise din perspectiva unor copile de 9-10 ani. Toate piesele creează universuri poetice, privite microscopic, cu toate detaliile (gînduri, vise, frici) augmentate, lumi vulnerabile, profund interiorizate, aproape rupte de exterior. Este specifică Mihaelei Michailov această scriitură lirică, cu poeme dramatice care explorează fragilitatea copilăriei mai degrabă decît fericirea ei (intens promovată în literatură, poate prea mult, prea insistent şi uneori cu tonuri false) prin contextualizarea într-o realitate dură, atît la nivel general-social, cît şi la cel al familiei. Personajele sînt apropiate mai degrabă de copila din mămăligă a Aglajei Veterany – fără a avea atîtea traume şi suferinţe, dar întîlnindu-se în tristeţe şi în percepţia metaforică a lumii – şi de Fetiţa cu chibrituri a lui Andersen decît de Alice, Dorothy sau Heidi.

Fetiţa-soldat conturează microcosmosul lui Ami, o puştoaică iscoditoare şi plină de imaginaţie, care trăieşte împreună cu bunica sa. Apartamentul lor este micuţ, dar, pentru Ami, el reprezintă întreaga lume pe care o explorează şi o modifică după propria imaginaţie. Centrul acestui univers este bunica. Cu vocea sa caldă, mîngîietoare, Mariana Mihuţ creează un personaj exclusiv auditiv, o prezenţă aproape divină (providenţială), „zeul“ bunătăţii şi al bunătăţilor (în cămară, borcanele cu dulceţuri devin personaje în jocurile lui Ami). Fetiţa se raportează în permanenţă la această autoritate incontestabilă, dar prietenoasă, partener de joacă, protector şi protejat în acelaşi timp. Bunica este cea care o salvează pe Ami dintr-o familie distrusă şi tot ea este cea care va avea nevoie, mai tîrziu, de ocrotirea fetiţei. Cele două sînt astfel egale în dragoste şi în grijă.

rosencrantz1 foto f ghioca jpg jpeg

Dincolo de inocenţa cu care copila priveşte lumea se întrevede o dramă de familie care a lăsat-o pe Ami fără prezenţa părinţilor, în casa bunicii. Modul în care ea receptează traumele familiale are aceeaşi candoare ca aceea din reprezentaţiile teatrale pe care fetiţa le oferă păpuşilor. Există în scriitura Mihaelei Michailov, bine identificat de Silvia Roman şi interpretat de Cristina Juncu, un mecanism de apărare în faţa durerii pe care copila îl dezvoltă instinctiv: crearea poveştilor şi a jocurilor în care eroii sînt cei care cîştigă întotdeauna lupta. În universul jucăriilor (scenografele Bianca Veșteman și Sabina Veșteman creează un interior domestico-fabulos în care elementele realiste – televizor, borcane, scară etc. – au funcţii magice, devenind instrumente de joacă şi personaje), Ami imaginează strategii iluzorii de reparare a unei realităţii dureroase. Acestea sînt ultimele frînturi de copilărie căci, odată cu pierderea bunicii, Ami pierde şi inocenţa. Fetiţa se maturizează, iar procesul renunţării la candoare, al ieşirii din coconul copilăriei este pavat cu suferinţă. Cristina Juncu (cea care joacă alternativ cu Silvana Mihai, dar cum am vi-zionat doar varianta cu prima dintre ele, mă voi referi strict la ea) are o candoare băieţească, e înduioşător de bătăioasă, şi în jocurile imaginare, şi în cele dureroase, ale realităţii.

Monodrama Fetiţa-soldat – regizoarea Silvia Roman păstrează formula indicată de autoare, de one woman show – este susceptibilă de polifonizare ca spectacol aşa cum s-a întîmplat şi cu piesa Copii răi în varianta germană. Montarea berlineză de la Teatrul Parkaue, vizionată la Tîrgu Mureş în cadrul Conectact V, se detaşează de celelalte puneri în scenă ale Copiilor răi prin multiplicarea personajelor, subliniind astfel ideea de sistem în opoziţie cu un caz individual. Transformat într o corală, textul generează un spectacol despre eşecul educaţiei şi riscurile unui tipar comportamental discriminatoriu şi violent pe care şcoala îl creează. Excluziunea socială devine normă într-un sistem de învăţămînt care înregistrează un hiatus între teorie şi practică.

Piesele Mihaelei Michailov, cu delicateţea apropierii de universul copiilor şi scriitura poetică, sînt singulare în dramaturgia contemporană. Spectacolul Silviei Roman redă cu fineţe o inocenţă suferindă care, printre jucării şi jocuri, învaţă să se maturizeze. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: F. Ghioca

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Hipertermia, urgența medicală care ne amenință viața pe caniculă. Care este măsura imediată care ne ajută
După o săptămână de Cod Roșu, serviciile de ambulanță aproape că nu mai fac față solicitărilor. Dintre acestea, hipertermiile cauzate de caniculă sunt urgențe majore, supraîncălzirea organismului punând viața pacienților în pericol.
image
Șase dintre cele mai supraestimate atracții turistice din lume. „Nu a fost deloc ceea ce mă așteptam” VIDEO
Fiecare țară are obiectivele sale turistice despre care se spune că nu trebuie să le ratezi când vizitezi acele locuri. Adesea, realitatea se ridică sau depășește nivelul așteptărilor, dar sunt și situații în care atracțiile turistice sunt supraestimate.
image
„Nostradamus cel viu” a prezis căderea sistemelor informatice încă de acum trei luni și prevestește un nou război mondial
Clarvăzătorul brazilian Athos Salomé, supranumit „Nostradamus cel viu”, a prezis o „pană tehnologică de trei zile” în 2024, potrivit Daily Mail Online, iar acum susține că ar urma un conflict la scară largă, asemănător unui al treilea război mondial.

HIstoria.ro

image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne