Comedia ┼či comedian┼úii

Publicat în Dilema Veche nr. 698 din 6-12 iulie 2017
Comedia ┼či comedian┼úii jpeg

ÔŚĆ Festivalul Comediei Rom├óne┼čti FestCO (edi┼úia a XV-a, 27 mai ÔÇô 4 iunie). 

Festivalul Comediei Rom├óne┼čti, organizat de Teatrul de Comedie din Bucure┼čti, este un eveniment eclectic, cu spectacole indoor ┼či outdoor (pentru diverse categorii de v├«rst─â), instala┼úii, lans─âri de carte ┼či conferin┼úe. O formul─â complex─â (normal─â ├«n festivalurile de gen) care vizeaz─â accesibilizarea discursului performativ prin prezen┼úa, ├«n special, a unor spectacole ÔÇ×populareÔÇť, cu scopul atragerii unei mase largi de spectatori ÔÇô asta se ├«nt├«mpl─â ┼či la Sibiu, unde Festivalul Interna┼úional de Teatru are o component─â consistent─â de performance stradal ┼či alta, la fel de consistent─â, de spectacole indoor, destinate unor publicuri cu preferin┼úe diverse. C├«t de benefic este un astfel de concept e discutabil. ├Än cazul unui festival de mari dimensiuni, ca FITS, atragerea unor publicuri variate este esen┼úial─â, dar ├«n cazul FestCO, eveniment de mai mic─â anvergur─â, dorin┼úa de a mul┼úumi pe toat─â lumea risc─â s─â creeze confuzii sau chiar mai mult dec├«t at├«t: spectatorii nemul┼úumi┼úi c─â nu e (├«ntotdeauna) ÔÇ×de r├«sÔÇť vocifereaz─â ├«n timpul spectacolelor (degradarea comportamentului publicului, remarcat─â tot mai mult ├«n ultima vreme, trebuie pus─â ├«n rela┼úie cu lipsa de interes a institu┼úiilor de cultur─â fa┼ú─â de comunicarea cu acesta). O clarificare a conceptului festivalului ÔÇô a scopurilor ┼či publicurilor vizate ÔÇô ar fi ├«n beneficiul evenimentului.

Programul din acest an a cuprins, pe l├«ng─â sec┼úiunile clasice ÔÇô concursul FestCO (selec┼úioner criticul de teatru Alice Georgescu), competi┼úia de dramaturgie (Concursul de Comedie Rom├óneasc─â) ┼či cea de proiecte ale tinerilor regizori (COMEDIA ┼óINE LA TINEri) ÔÇô, ateliere de dramaturgie cu Saviana St─ânescu ┼či Matei Vi┼čniec, show-uri pentru copii ┼či adolescen┼úi, spectacole str─âine, conferin┼úe, expozi┼úia de desene a lui Hora┼úiu M─âl─âele.

rosencrantz2 foto c ganj jpg jpeg

├Än concurs au fost prezente c├«teva spectacole reprezentative pentru stagiunea actual─â, precum Artist talk de Gianina C─ârbunariu, o explorare lucid-ironic─â asupra exploat─ârii socialului ├«n art─â ┼či a bagajului emo┼úional pe care ├«l aduc astfel de subiecte ┼či care se constituie ├«ntr un capital de imagine (┼či implicit financiar) pentru autori. Jucat excep┼úional, Artist talk instituie ┼či o modalitate interesant─â de inser┼úie a supratitr─ârii ├«n spectacol (video artist Mihai P─âcurar), ca parte organic─â din spectacol.

De la T├«rgu Mure┼č a venit spectacolul lui Aba Sebesty├ęn pe un text de Csaba Sz├ękely,:P Patru piesu┼úe politice despre du┼čmani, produc┼úie a Teatrului Na┼úional, Compania ÔÇ×Liviu RebreanuÔÇť, care reconfigureaz─â ├«n regim minor, prin intermediul unor fabule, probleme actuale ÔÇô dictaturi, alegeri trucate, similitudinile instaur─ârii terorii, indiferent de pozi-┼úio-narea politic─â, refugia┼úii. Csaba Sz├ękely descrie o lume care sucomb─â sub povara propriei obtuzit─â┼úi. Ultima pies─â, care trateaz─â explicit problema refugia┼úilor ┼či manipularea politic─â prin media, pentru a men┼úine puterea (├«n recentul sezon din serialul House of Cards este descris─â aceea┼či strategie: iluzia ÔÇ×terorismuluiÔÇť, creat─â/amplificat─â pentru a c├«┼čtiga electoratul, ├«nfrico┼čat de amenin┼úarea extern─â), are un al doilea set de simboluri, prin care se chestioneaz─â religia, ca un construct la intersec┼úia dintre nevoia de a crede ┼či imposibilitatea de a explica (sonda trimis─â de NASA pe Marte devine zeul mar┼úienilor ┼či exist─â o doua na┼čtere, profan─â, pe Marte, a lui Iisus, prin urmare ceea ce pentru p─âm├«nteni este normal, pentru mar┼úieni este mistic ┼či invers ÔÇô ceea ce nu cunoa┼čtem cap─ât─â valen┼úe magice).

Radu Afrim a fost prezent cu dou─â spectacole, unul de la Teatrul ÔÇ×Maria FilottiÔÇť, S├ÄNTRACK (├Än c─âutarea sunetului pierdut ├«ntr-un ora┼č cu soare), o declara┼úie de dragoste fa┼ú─â de Br─âila, ora┼č a c─ârui boem─â multicultural─â se stinge sub presiunea economic─â, ┼či altul, de la Teatrul Na┼úional din T├«rgu Mure┼č, Compania ÔÇ×Tompa Mikl├│sÔÇť, Pas─ârea retro se love┼čte de bloc ┼či cade pe asfaltul fierbinte, prezentat doar ca proiec┼úie video ┼či care a c├«┼čtigat toate premiile sec┼úiunii Concurs. Pas─ârea retroÔÇŽ este un traseu performativ autoreflexiv ├«n care regizorul, autor total aici (scenariul este creat cu elemente autobiografice), reviziteaz─â o copil─ârie subiectiv─â, creat─â din realitate ┼či magie, ├«n care perspectiva prezentului, a copilului, este dublat─â de retrospectiva adultului. Memoria func┼úioneaz─â la grani┼úa dintre obiectiv ┼či subiectiv ┼či readuce atmosfera retro (at├«t de drag─â regizorului) a anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, ├«n care exista ├«nc─â o oarecare libertate, dincolo de care se simte ├«ns─â cum dictatura ├«┼či ascu┼úea ghearele. Spectacolul creeaz─â portretul comunit─â┼úii de bloc, reprezentativ─â pentru societatea vremii, cu drame de familie ┼či caractere fabuloase, dar ┼či cu personajele negative, care p├«ndeau amenin┼ú─âtor din umbr─â. Asupra acestui complex spectacol al lui Afrim voi reveni ├«ntr-un articol viitor.

Spectacol american invitat, 17 Border Crossing, un solo show cu Thaddeus Phillip, ├«n regia Tatianei Mallarino, este o etalare a calit─â┼úilor performative ale actorului: rostire, mi┼čcare, folosirea mai multor limbi ┼či capacitatea de a le imita sonoritatea (grammelot). Un turist viziteaz─â 17 ┼ú─âri ┼či ├«nt├«mpl─ârile sale comico-dramatice de la vam─â contureaz─â specificul destina┼úiei, un stereotip (uneori contrazis de realitate) etnic sau na┼úional, dar ┼či situa┼úia politic─â local─â. Se resimt urmele r─âzboiului din Europa de Est ┼či ale celui actual din Siria, se vorbe┼čte despre epopeea refugia┼úilor, violen┼úa din cartelul columbian al drogurilor, accesul bizar-├«nfrico┼č─âtor ├«n Cuba comunist─â sau despre absurditatea unor reguli de la vama american─â (critica fa┼ú─â de al┼úii func┼úioneaz─â mai bine ├«n tandem cu autocritica). Subiectele actualit─â┼úii politice s├«nt atinse ├«n treac─ât, miza fiind mai degrab─â imaginea general─â a lumii ca spa┼úiu pentru diversitate. O scen─â oniric─â, ├«n care personajul, adormit ├«n avion, se viseaz─â plutind pe deasupra zidurilor (al Berlinului, cel chinezesc sau cel preconizat de Donald Trump, ├«ntre SUA ┼či Mexic), livreaz─â mesajul central: barierele s├«nt constructe artificiale. Umanitatea este dincolo (sau deasupra) lor. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: A. Bulboacă, C. Gânj

Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?