Cîteva reguli ale haosului

Publicat în Dilema Veche nr. 626 din 18-24 februarie 2016
Cîteva reguli ale haosului jpeg

ÔŚĆ O ├«nt├«mplare ciudat─â cu un c├«ine la miezul nop╚Ťii, dup─â un roman de Mark Haddon; adaptarea: Simon Stephens; regia: Bobi Pricop; scenografia: Adrian Damian; costume: Liliana Cenean; Muzica: Alexei ┼óurcan; Video: Dan Adrian Ionescu, Mizdan; Lighting design: Andrei Florea. Cu: Ciprian Nicula, Emilian Oprea, Carmen Ungureanu, Ana Ciontea, Rodica Ionescu. TNB.

Bobi Pricop este un regizor surprinz─âtor, ├«n ciuda v├«rstei tinere. Este remarcat ├«n 2011, cu spectacolul de licen┼ú─â, Jocuri ├«n curtea din spate de Edna Mazya, preluat de Teatrul Act, ┼či apoi cu show-ul de la Teatrul Bulandra, Contra progresului de Esteve Soler (scenografia: Rodica ┼×tirbu). Ambele spectacole s├«nt austere vizual, folosind doar c├«teva scaune care creeaz─â spa┼úii ┼či c├«┼úiva actori care joac─â multiple roluri. Din spectacolele sale ulterioare, cele dou─â craiovene, ProfuÔÇÖ de religie (scenografie proprie) ┼či Iluzii (decor: Andreea Simona Negril─â), au scenografii ample, modulare, care p─âstreaz─â ├«ns─â simplitatea construc┼úiei. ├Än Pisica verde (scenografie: Irina Moscu) de la Teatrul ÔÇ×Luceaf─ârulÔÇť din Ia┼či, spa┼úiul de joc ÔÇ×├«nghiteÔÇť spectatorii, domin─â vizual ┼či reprezint─â fundamentul conceptului artistic. Aici, decorul dep─â┼če┼čte func┼úionalul ┼či simplitatea, include tehnologia ┼či creeaz─â un univers folosind formula silent disco, care multiplic─â percep┼úiile asupra spa┼úiului ┼či narativit─â┼úii. C├«teva dintre aceste caracteristici se reg─âsesc ┼či ├«n spectacolul de la TNB, O ├«nt├«mplare ciudat─â cu un c├«ine la miezul nop┼úii: scenografia este baroc─â, dar func┼úional─â, mizeaz─â pe tehnologie, creeaz─â un spa┼úiu interior al personajului principal ┼či st─â la baza conceptului de spectacol. Pe acest parcurs de la simplitatea minimalist─â la cea tehnologizat─â, regizorul a avut al─âturi mai mul┼úi scenografi ┼či diferite bugete. De la Jocuri ├«n curtea din spate, spectacol ├«n scenografie proprie ┼či cu buget infim, vizualitatea lui Bobi Pricop s-a ├«mbog─â┼úit, a devenit tot mai complex─â ┼či evident, mai costisitoare. La O ├«nt├«mplareÔÇŽ ├«l are partener pe Adrian Damian, un t├«n─âr scenograf, remarcat ├«n spectacolele lui Mihai M─âniu┼úiu (Via┼úa e vis, Vertij, Lec┼úia etc.) ┼či ├«n Tihna lui Radu Afrim datorit─â amplelor sale construc┼úii scenice pline de inven┼úii func┼úionale. Damian are aceea┼či atrac┼úie spre tehnologie ca ┼či Pricop, astfel ├«nc├«t din prima lor colaborare a rezultat un spa┼úiu organizat din proiec┼úii video, jocul oglinzilor ┼či sunet, toate integrate organic ├«ntr-un mecanism menit s─â exteriorizeze universul mental al unui adolescent cu sindrom Asperger (tulburare de tip autist care afecteaz─â interac┼úiunea social─â ┼či comunicarea empatic─â, dar favorizeaz─â acumularea mecanic─â de informa┼úii). Romanul lui Mark Haddon, publicat ├«n limba rom├ón─â la Editura Trei ┼či dramatizat de Simon Stephens, a mai fost montat de Vlad Massaci la Teatrul ÔÇ×Anton PannÔÇť din R├«mnicu V├«lcea, cu Vlad B├«rzanu ├«n rolul principal.

Romanul arat─â din interior modul ├«n care un adolescent cu autism ├«nalt func┼úional (care se poate integra ├«n societate, de┼či are disfunc┼úii ├«n comunicare ┼či incapacitate de rezonare afectiv─â) ├«┼či reprezint─â lumea din jur. E un drum pe care Cristopher ├«l parcurge ├«n dublu sens: pe de o parte, ├«ncearc─â s─â organizeze haosul, s─â g─âseasc─â sistemul dup─â care func┼úioneaz─â lumea, pe de alt─â parte, trebuie s─â intre ├«n contact cu aceast─â lume format─â din sisteme instabile (oamenii). Dac─â matematica este u┼čoar─â pentru Cristopher, oamenii s├«nt de ne├«n┼úeles. Plec├«nd de la uciderea unui c├«ine (titlul romanului ┼či c├«teva replici trimit la una din povestirile cu Sherlock Holmes ale lui Arthur Conan Doyle, Silver Blaze), adolescentul imagineaz─â un policier pentru c─â a rezolva un mister presupune o structur─â logic─â: amplasarea diverselor informa┼úii ob┼úinute ├«ntr-o imagine coerent─â. Acesta este un sistem pe care el ├«l ├«n┼úelege: are un fir logic ┼či un scop precis (aflarea adev─ârului). Cristopher se confrunt─â ├«ns─â cu informa┼úii nea┼čteptate ┼či adev─ârul descoperit difer─â profund de cel ├«n c─âutarea c─âruia plecase, astfel c─â, ├«n acest proces de maturizare, el experimenteaz─â dezam─âgirea. Romanul lui Haddon pune problema a ce ├«nseamn─â s─â fii diferit ├«n societatea contemporan─â (├«n condi┼úiile ├«n care norma este un construct social ┼či fluctueaz─â ├«n func┼úie de mentalit─â┼úile epocii ┼či locului). Perspectiva prezentat─â este ├«ns─â a unei societ─â┼úi, cea occidental─â, care a ├«nv─â┼úat s─â respecte/accepte diferen┼úele, cea rom├óneasc─â sau est-european─â ar fi fost mai dur─â (o profesoar─â de geografie din Boto┼čani, care este ┼či inspector ┼čcolar, a f─âcut presiuni asupra profesorilor ┼či p─ârin┼úilor elevilor din clasa ├«n care ├«nva┼ú─â copilul ei pentru a elimina din ┼čcoal─â un coleg al acestuia cu sindrom Down. Motivul: ├«i este ÔÇ×sc├«rb─â de elÔÇť. Cazul a ajuns, pe 8 februarie a.c., la Consiliul Na┼úional pentru Combaterea Discrimin─ârii).

Spectacolul prezint─â lumea din punctele de vedere ale lui Cristopher, c─âci adolescentul cu sindrom Asperger are viziuni diferite ├«n acela┼či timp asupra unei situa┼úii/persoane, ceea ce face ca Damian ┼či Pricop s─â foloseasc─â o scenografie complex─â ┼či activ─â, cu oglinzi, proiec┼úii (video: Dan Adrian Ionescu & Mizdan) ┼či turnant─â care permite prezentarea mai multor perspective concomitente, mi┼čcarea ├«n momente statice, o combina┼úie fertil─â ├«ntre tehnologie, mecanisme ┼či actor la care se adaug─â un univers sonor repetitiv, aproape matematic (muzica: Alexei ┼óurcan). Mai multe personaje s├«nt jucate de c├«┼úiva actori (adolescentul ├«┼či imagineaz─â lumea nou─â cu componente din lumea veche, este felul lui de a se familiariza cu necunoscutul). Exceleaz─â Emilian Oprea, versatil ├«n a figura modelele masculine, pozitive ┼či negative, din via┼úa lui Cristopher. Centrul spectacolului este ├«ns─â Ciprian Nicula, t├«n─ârul actor de la R├«mnicu V├«lcea care construie┼čte un Cristopher pe muchia dintre vulnerabilitate ┼či for┼ú─â, deopotriv─â fragil ┼či puternic, mental ┼či emo┼úional, cu grija de a nu ilustra prea vizibil o ÔÇ×maladieÔÇť a interiorului. Obsedat de sisteme logice, Cristopher ├«nva┼ú─â cum s─â-┼či exprime afec┼úiunea. Spectacolul lui Bobi Pricop este o minunat─â arhitectur─â tehnologic─â prin care se descoper─â emo┼úia.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: M. ┼×tef─ânescu

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.