Cîteva crăpături în zid(ul tăcerii)

Publicat în Dilema Veche nr. 976 din 22 decembrie – 28 decembrie 2022
Actrițe, Adică, Scuze că te ating © Emil Măndănac
Actrițe, Adică, Scuze că te ating © Emil Măndănac

În 2022, teatrul s-a întors în sălile de spectacole și a încercat să își recupereze publicul pierdut în doi ani de izolare intermitentă. Dincolo de chestionări legate de teme, formate performative și de eforturi „creative” pentru supraviețuirea financiară în context inflaționist, teatrul românesc s-a confruntat cu primele fisuri în cultura tăcerii privind abuzurile din mediul artistic. După o serie de articole cu mărturii, anonime sau nominale, despre hărțuiri sexuale, bullying, abuz de putere, cultul maestrului (căruia i se permite orice și i se cuvine supunere), relații toxice între student și profesor, s-a deschis discuția publică despre etica în relațiile de muncă și de studiu în artele spectacolului. Generată de mișcarea #metoo, dezbaterea a izbucnit în SUA și Europa în urmă cu cinci ani și de atunci multe cazuri au fost soluționate și sînt în curs de rezolvare de către instanțe și organisme de mediere, s-au schimbat coduri etice și s-au introdus reguli noi în relațiile de muncă și studiu.

În România, mișcarea este într-o fază incipientă, în care mărturiile publice duc la numeroase poziționări împotriva practicilor abuzive din mediul artistic, dar și la susținerea modelului artistului de geniu, căruia valoarea artistică și poziția din vîrful ierarhiei îi dau „dreptul” de a încălca normele sociale (polarizarea opiniilor pe acest subiect s-a înregistrat peste tot în lume). Nu e vorba doar de cazuri individuale de abuz, ci și de un mediu în care toxicitatea emoțională, sexualizarea relațiilor profesionale, misoginismul și obiectificarea femeii se întîlnesc pe scară largă. Comportamentele nocive sînt susținute de structura ierarhică din mediul artistic și ele se produc întotdeauna de sus în jos, de la cei aflați în vîrful ierarhiei către cei de la baza ei. Este atît de puternic înrădăcinat acest comportament în conduita zilnică încît unii s-au autoincriminat involuntar, considerînd că atitudinea lor sexistă și relațiile sexuale dintre profesor și student sînt normale. Reforma etică întîmpină rezistență în breasla teatrală, dar un lucru e clar: fractura generațională s-a produs. Noile generații nu vor mai tolera abuzurile și sistemul care le face posibile. Indiferent de opoziția de moment, schimbarea paradigmei etice în care studiază și lucrează artiștii este inevitabilă.

Visul © Vlad Braga
Visul © Vlad Braga

Cîteva spectacole au abordat în acest an tema abuzurilor în teatru. Poate cel mai așteptat a fost Visul, regizat de Dragoș Alexandru Mușoiu la Reactor de creație și experiment Cluj, cu un text de Alexa Băcanu. Visul este rezultatul performativ al programului Zonă de siguranță, derulat de Reactor, prin care s-au investigat abuzurile din facultățile artistice și s-a creat o campanie video de informare asupra lor. Visul este un musical, amplu pentru o producție independentă, care ficționalizează cazul unui profesor-guru și al studenților săi. Este un exemplu de cult al personalității mixat cu metodă castratoare de predare, care depersonalizează studentul și îi oferă paradigme eronate de înțelegere a artei: arta ca religie sau/și ca sacrificiu, obediența față de artistul-geniu, normalizarea sexismului și a hărțuirii sexuale. Manipularea, autoritarismul, umilirea și devalorizarea profesională sînt ingrediente des întîlnite în școli și în teatre, sub pretextul impunerii autorității „maestrului”. În linii mari, este vorba despre o relație dominat-dominant, așa cum apare și în Venus in fur (2019), spectacolul Elenei Morar de la unteatru, cu un text (2012) de David Ives, care adaptează un roman (1870) de Leopold Ritter von Sacher-Masoch și despre care am mai scris la această rubrică. Un aristocrat și o necunoscută au o relație contractuală în care el devine sclavul ei. Binomul supunere (sclavie) – putere (violență) se conectează aici cu erotismul căci durerea generează plăcere (de unde și termenul masochism inspirat de numele autorului). Doar că polii de putere se pot inversa, iar cine deține aparent autoritatea nu este în mod necesar și cel care deține puterea. În piesa lui David Ives, cuplului din roman i se adaugă altul, o actriță și un dramaturg-regizor, care interpretează primul cuplu. Relațiile dintre personajele inițiale și cele dintre interpreții lor se reflectă unele în altele ca într-o oglindă: sexism, sexualizare, dominație, umilire. Relațiile dintre sexe sînt de putere și patriarhale, zice von Sacher-Masoch. Și cele din teatru la fel, răspunde David Ives. „Pentru dățile cînd mi s-a spus că «actorilor le place să pui biciul pe ei», pentru dățile cînd actorii chiar au vrut să pun biciul pe ei”, scrie regizoarea într-o dedicație făcută mediului sexist din teatrul autohton. 

Însă comportamentele și mentalitățile toxice în teatru sînt peste tot la fel. O dovedesc două instalații performative produse de Teatrul Postnațional Interfonic în parteneriat cu Institutul Polonez și prezentate la Institutul Goethe din București. Actrițe. Adică, scuze că te ating de Michal Telega (dramaturgul a participat la o dezbatere despre abuz în Festivalul Național de Teatru), regia Mihai Păcurar, și Notă de trecere de Agata M. Skrzypek, regia Vlaicu Golcea, au la bază piese de teatru publicate în volumul Revoluții. Antologie de teatru polonez contemporan (Editura ART, 2022). Create pe bază de documentare, textele panoramează într-o formulă non-narativă nivelul de jos al abuzului în mediul artistic, cel mai răspîndit – remarcile misogine și sexiste, dezechilibrul dintre actori și actrițe ca roluri în teatru, agresivitatea psihologică și emoțională, body shaming etc. Producțiile sînt instalații din care performerul live lipsește. În Actrițe..., performerele apar ca imagini video, doar chip, complet depersonalizate (fără păr, machiaj sau bijuterii). Acești umanoizi care nu se individualizează susțin ideea că, în teatru, comportamentul toxic este parte din norma de conduită. În Notă de trecere, chipurile lipsesc, victimele, care sînt artiste-doctorande – de data aceasta locul acțiunii este mediul academic – sînt reduse la voci, iar poziționarea lor înregistrează diferite grade de complicitate cu profesorii-agresori astfel încît unele dintre ele vor reproduce abuzul în relațiile lor profesionale viitoare. Comportamentul toxic este contagios. 

În 2023 ar trebui să se producă igienizarea eticii în artele spectacolului. E nevoie de un mediu de muncă și creație sănătos, pe care nu ni-l va dărui nimeni, ci va trebui să îl construim singuri.

Oana Stoica este critic de teatru. 

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.