C├«teva clipe magice ale teatrului ÔÇô FNT 2019

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 819 din 31 octombrie ÔÇô 6 noiembrie 2019
C├«teva clipe magice ale teatrului ÔÇô FNT 2019 jpeg

Prin for╚Ťa calendarului ╚Öi proverbiala num─âr─âtoare de boboci legat─â de ├«nceputul toamnei, festivalurile bucure╚Ötene s-au urmat cu frenezie unul dup─â altul, c├«teva ├«nt├«lniri s au suprapus, c├«teva titluri le-am reg─âsit circul├«nd din festival ├«n festival. Dec├«t o suit─â de cronici ├«nghesuite, a╚Ö vorbi mai degrab─â aici de c├«teva momente la care m-am oprit, dup─â logica criticului care, ├«n fa╚Ťa unor rafturi pline de c─âr╚Ťi, alege doar c├«teva volume, ├«n func╚Ťie de preferin╚Ťe, f─âr─â s─â resping─â neap─ârat celelalte titluri. De fapt, caut rezonan╚Ťe, coresponden╚Ťe secrete, ca ├«n sonetul baudelairian, sau pur ╚Öi simplu coeren╚Ťa intim─â a tematicii propuse deja din subtitlul festivalurilor. ├Än cazul Fest-In, de la Teatrul ÔÇ×NottaraÔÇť, cu tema sa ce face cu ochiul unor preocup─âri la mod─â, vezi ÔÇ×criza feminit─â╚ŤiiÔÇť, multe dintre spectacole au propus o structur─â teatral─â solid─â, nefiind ├«ntotdeauna puse pe r├«s bulevardier. Ca, de pild─â, Vr─âjitoarele din Salem, ├«n regia lui Vlad Cristache, de la Teatrul din Ploie╚Öti, spectacol sumbru ╚Öi solid articulat, sau un altul, pe care l-am reg─âsit ╚Öi ├«n FNT, dup─â Iona lui Marin Sorescu, ├«n viziunea lui G├íbor Tompa, sprjinit pe un actor cu o prezen╚Ť─â scenic─â puternic─â, Gabriel R─âu╚Ť─â, f─âr─â s─â-mi ╚Ötearg─â ├«ns─â amintirea unui George Constantin ÔÇô pariu imposibil ╚Öi inutil, de altfel. Sau, ├«n cele dou─â festivaluri, Republica Melania, de Irina Nechit, regia Gelu Colceag, cu performan╚Ťa Rodic─âi Mandache ╚Öi mai ales elegan╚Ťa melancolic─â a scenografiei, Adrian Damian, un decor alb, imaterial, populat de siluete scheletice de cocori de alt─âdat─â, indiciu c─â ne afl─âm deja ├«n alt─â lume, personajul continu├«nd parc─â s─â tr─âiasc─â dincolo de nori ├«n moarte.

Subtitlul acestei edi╚Ťii a FNT a fost ÔÇ×Teatrul, clipa magic─â a istorieiÔÇť ╚Öi ne a ghidat g├«ndurile ├«nc─â de la bun ├«nceput prin c├«teva ├«nt├«lniri la HUB FNT ARCUB, ca aceea dedicat─â Europei Libere, pentru a nu uita, ├«n prezen╚Ťa a dou─â ÔÇ×figuri miticeÔÇť ale postului de radio, N.C. Munteanu ╚Öi Emil Hurezeanu, perioada ├«n care s─â ascul╚Ťi Europa Liber─â era periculos, vezi ╚Öi cazul elevului Mugur C─âlinescu, la baza piesei Gianinei C─ârbunariu Tipografic majuscul. Am ├«nceput astfel carnetul meu de festival cu un spectacol dup─â un text de Sz├ękely Csaba, Nu regret nimic, montat de Zolt├ín Lendvai din Ungaria, realizat la Teatrul de Nord din Satu Mare, care ne invit─â ├«n tab─âra c─âl─âilor, un rar caz de con╚Ötiin╚Ť─â al unui fost ofi╚Ťer de Securitate. ├Ämi aminte╚Öte monologul Alinei Nelega despre Hess ╚Öi al s─âu decalog al crimeiÔÇŽ A╚Öadar, de la bun ├«nceput, ni se promite mult─â istorie, dar ╚Öi c├«teva clipe de magie sau de profesionalism, condi╚Ťia secret─â ╚Öi indispensabil─â a magicianului. Un FNT complex, care include artele scenografice, superbe expozi╚Ťii de Paul Bortnovschi sau costumele Doinei Levin╚Ťa, un ÔÇ×Experiment teatralÔÇť, grafica lui Cristian Pepino, multe discu╚Ťii ╚Öi lans─âri de carte la HUB-ul Festivalului. Dar inima, miezul r─âm├«ne teatrulÔÇŽ Dac─â vrem s─â ├«n╚Ťelegem mai bine subtitlul Festivalului, ales de Marina Constantinescu, ar trebui s─â ne punem de la bun ├«nceput ├«ntrebarea despre ce magie vorbim. ╚śi, de fapt, c├«nd putem vorbi mai mult despre magie dec├«t atunci c├«nd vorbim de magia direct─â, irezistibil─â a actorului? De pild─â, o prim─â ilustra╚Ťie, cu Before breakfast, pies─â ├«ntr-un act de Eugene OÔÇÖNeill, o teribil─â descindere ├«n infern a personajului principal, cu puternice ╚Öi patetice note autobiografice, c─âreia ├«i d─â corp ╚Öi suferin╚Ť─â mut─â Richard Bovnoczki, al─âturi de Mihaela Trofimov, ├«n desenul atent, calculat la nuan╚Ťe, de Andrei ╚Öi Andreea Grosu, realizat la Teatrul din Br─âila.

Sau Marius Manole, torturat p├«n─â la sadism ├«n viziuna epuizant─â a unui Richard al III-lea haotic, dar un spectacol care, dup─â reflec╚Ťie, ridic─â multe ╚Öi utile semne de ├«ntrebare (nu am urm─ârit ├«ntreaga demonstra╚Ťie a celor dou─â versiuni prezentate de Andrei ╚śerban, ╚Öi poate de aceea salut pentru moment doar magia actorului, sau a formidabilului cameleon care este ├«n acest spectacol Marius Manole).

A╚Ö trece la Jurnal de Rom├ónia. Timi╚Öoara, clipa de intens─â bucurie artistic─â ╚Öi emo╚Ťional─â a Festivalului, Carmen Lidia Vidu fiind, cu seria acestor Jurnale, opera aperta, de urm─ârit deciÔÇŽ o magician─â a tehnicii video, a actorului carte-deschis─â, aici ╚Öase actri╚Ťe, ├«n amintirile c─ârora a ╚Ötiut s─â scormoneasc─â, ├«n documente, ├«n istoria Rom├óniei de vreo 30 de ani ├«ncoace.

Ajung, ├«n fine, la momentul de gra╚Ťie colectiv─â a acestui recviem na╚Ťional, P─âdurea sp├«nzura╚Ťilor, magie ╚Öi istorie, semnat de Radu Afrim. Romanul lui Rebreanu, pe care unii tineri ├«l descoper─â ├«n anul Centenarului cu uimire ╚Öi ├«nva╚Ť─â s─â citeasc─â, mai ales prin acest spectacol, propria istorie na╚Ťional─â cu ochii de azi, un trecut care revine f─âr─â voia noastr─â. Afrim nu a contemporaneizat povestea locotenentului Apostol Bologa, care, ├«nrolat ├«n armata imperial─â austriac─â, prefer─â s─â dezerteze ╚Öi alege moartea pentru a nu lupta ├«mpotriva propriului neam. ╚śi aici ├«ntrebarea va reveni ├«n spectacol sub alte forme, cu imagini de azi. De fapt, povestea P─âdurii sp├«nzura╚Ťilor r─âm├«ne un spectacol-document ca o insect─â prins─â ├«ntr-un chihlimbar al timpului. C├«teva semnale de alarm─â, de la ridicarea cortinei, drujbele care se aud amenin╚Ť─âtoare ├«n vreme ce pe scen─â c├«╚Ťiva b─ârba╚Ťi neclinti╚Ťi stau cu un picior ├«ndoit pe trunchiuri de copaci dobor├«╚Ťi. Ieri ╚Öi azi se ├«ntrep─âtrund mereu. Nu e posibil ca noi s─â lupt─âm ├«mpotriva noastr─â, exclam─â Bologa, ├«n vreme ce pe marele ecran din fundal se v─âd imagini ale protestelor din 10 august 2018 din Pia╚Ťa Victoriei. Sau finalul extraordinar, zguduitor, ÔÇ×Unde mergem?ÔÇť, se ├«ntreab─â Bologa ├«ndrept├«ndu se spre sp├«nzur─âtoare, ├«n vreme ce pe ecran se rostogolesc ├«n avalan╚Ö─â imagini de violen╚Ť─â ale zilelor noastre ╚Öi scena e ocupat─â de tineri ├«n costume contemporane. Din distribu╚Ťie amintesc doar c├«teva nume: Alexandru Potocean (Apostol Bologa), de o mare energie ╚Öi fine╚Ťe ├«n acela╚Öi timp, dublat de un personaj invizibil celorlal╚Ťi, Marius Manole, aerian ╚Öi t─âios, c─âci este vocea con╚Ötiin╚Ťei lui Bologa ce se de╚Öteapt─â; Richard Bovnoczki (Klapka), prietenul solid ╚Öi zdrobit ╚Öi el de istorie; Ada Gale╚Ö, Raluca Aprodu; Natalia C─âlin sau bocitoarele autentice, c├«nt─âre╚Ťe din satele din preajma Becleanului. Cosmin Florea semneaz─â scenografia, un spa╚Ťiu ce se anim─â ╚Öi vibreaz─â ├«n jurul personajelor, c├«teodat─â ├«n dialog nea╚Öteptat, dar creativ cu unele imagini din spectacolele lui Romeo Castellucci sau, mai recent, Thomas Joly, omul juc─ârie ├«n m├«na destinului. Radu Afrim a venit ├«n festival cu alte dou─â spectacole, Sub fiecare pas e o min─â neexplodat─â ├«ntr un razboi neterminat cu tine, extrem de personal, pe un text propriu, despre care am mai scris, ╚Öi Dansul Delhi (pe care nu l-am v─âzut ├«nc─â).

Andrei M─âjeri crede ╚Öi el ├«n magia imaginii, este tema spectacolului s─âu pe un text al unui autor mexican pu╚Ťin cunoscut, Ernesto Anaya, Las Meninas. S├«ntem preveni╚Ťi de la ├«nceput: ÔÇ×Totul este moarte ren─âscut─â. O c─âl─âtorie c─âtre pieire, c─âtre sf├«r╚ÖitÔÇť. S├«ntem to╚Ťi sorti╚Ťi mor╚Ťii, dispari╚Ťiei. ╚śi pentru c─â lumea este imagine, singura salvare este s─â supravie╚Ťuie╚Öti prin imagine, prin art─â. ├Äntr-o Spanie din Secolul de Aur, dar pe date istorice transfigurate a c─âror garan╚Ťie r─âm├«ne numele lui Vel├ísquez, Infanta, meninele ╚Öi piticii se aga╚Ť─â de iluzia unei nemuriri prin art─â. Celebrul tablou al lui Vel├ísquez, Las Meninas, devine pretextul ╚Öi scopul final al t─âv─âlugului ce se pr─âv─âle╚Öte pe scen─â, o explozie de culori, de sunete, de muzic─â profan─â sau religioas─â ÔÇô un cor de b─ârba╚Ťi cu un bariton extraordinar, Robert L├ízcko Vass ÔÇô, costume care devin argumente scenografice (Lucian Brosc─â╚Ťean ╚Öi Irina Chiril─â, decor), valuri de cea╚Ť─â ╚Öi interpre╚Ťi extraordinar de preci╚Öi, dintre care se desprind Imre Eva ├«n Infanta ╚Öi Sz├╝cs Evin, Vel├ísquez, un ansamblu omogen ╚Öi care func╚Ťioneaz─â la unison ca un mecanism bine uns. Infanta va avea deci tabloul ei ╚Öi partea ei de nemurire, ultima scen─â, o reconstituire extrem de rafinat─â, oglinzi, imagini ce se r─âsfr├«ng, dispar ╚Öi revin, ╚Öi mai ales poza final─â, personajele ├«ncremenite ├«ntru eternitate, cu cuplul regal ├«n miniatur─â ├«n fundal, un citat teatral al unei p├«nze celebre.

C├«t despre Istorie, ca s─â revenim la ÔÇ×lozincaÔÇť festivalului, sarcina a revenit ╚Öi de ast─â dat─â teatrului de inspira╚Ťie social─â din zona teatrului independent, construit pe m─ârturii ╚Öi documente, ├«n vizor ├«n ultimii ani, celebra╚Ťi azi cam peste tot sub eticheta comod─â ╚Öi generoas─â de ÔÇ×30 de ani de libertateÔÇť: Istorie la persoana I, cu o echip─â de tineri interpre╚Ťi de la Teatrul ÔÇ×Luceaf─ârulÔÇť din Ia╚Öi, animat─â de Olti╚Ťa C├«ntec, Baladele memoriei de un colectiv de la Reactor de Crea╚Ťie ╚Öi Experiment din Cluj, dar unde am recunoscut spiritul inconfundabil al primelor texte ale Nicoletei Esinencu ╚Öi lungile sale monoloage, cu sinceritatea crud─â a unor vie╚Ťi banale, undeva ├«n margine (vezi seria inedit─â a Dromomaniilor sale), sau, la Centrul Educa╚Ťional Replika din Bucure╚Öti, Limite, propus de Mihaela Michailov ╚Öi Radu Apostol, o radiografie a sistemului educa╚Ťional din Rom├ónia dup─â spusele creatorilor ├«n╚Öi╚Öi, ╚Öi care pleac─â de la cazuri reale. Revenind la clipa magic─â a acestor istorii, de-a lungul festivalului, teatrul nu prea a avut de ales, le-a topit una ├«n alta pur ╚Öi simplu, ├«n serile sale cele mai reu╚Öite. Ca, de pild─â, Itinerarii. ├Äntr-o zi lumea se va schimba, text de Yann Verburgh ╚Öi regia de Eugen Jebeleanu, co-produc╚Ťie ARCUB ╚Öi Compania Ogres, Fran╚Ťa, istorie contemporan─â transfigurat─â de intensitatea ideilor ╚Öi de emo╚Ťia artistic─â, o echip─â franco-rom├ón─â care a ├«ncheiat fericit acest Festival. 

Mirella Patureau este critic de teatru ┼či traduc─âtoare, cercet─âtoare la Atelier de Recherche sur lÔÇÖInterm├ędialit├ę et les Arts du Spectacle, CNRS, Paris.

Foto: P─âdurea sp├«nzura╚Ťilor, Adi Bulboac─â

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.