Cîştigătorul nu ia nimic

Publicat în Dilema Veche nr. 467 din 24-30 ianuarie 2013
Cîştigătorul nu ia nimic png

● ForTheWin (FTW), Concept/regie/ scenariu: Bogdan Georgescu; Cu: Andreea Eşanu, Andrei Ioniţă, Sînziana Nicola. Galeria 26.

Raluca Stroescu a murit în 2007. La vremea respectivă, moartea ei a fost intens mediatizată, dar, cum e firesc, după un timp a dispărut din atenţia publicului. Nefiresc e că acestei morţi nu i-a urmat nimic. Dezbateri, noi norme de protecţia muncii, Inspecţia Muncii în control la marile companii, sindicate care să pretindă respectarea condiţiilor de muncă etc. Nimic.

Puţini îşi amintesc, probabil, de Raluca Stroescu. Project manager la Ernst & Young, ea a murit după mai multe săptămîni în care lucrase cîte 100 ore, cu doar 4-5 ore de somn pe noapte. Diagnosticul a fost atunci de fibroză miocardică. Anul trecut, familia a redeschis cazul, acuzînd-o de neglijenţă pe doctoriţa care a consultat-o cu o zi înainte să moară, după ce s-a constatat că Raluca avea valori foarte mari ale glicemiei (diabet netratat). Indiferent care este problema medicală care a dus la moarte, relevant este că sănătatea ei s-a deteriorat din cauza oboselii şi a stresului de la serviciu, programul aglomerat nu i-a permis să meargă la medic iar cînd ajuns, a fost prea tîrziu (şi a avut ghinion, dacă acuzaţia de neglijenţă se confirmă). Fotografiile arată o fată blondă cu cearcăne pămîntii şi ten palid, foarte slabă (40 kg). Într-o duminică, a fost găsită moartă în casă, cu două dosare de audit în braţe, de către colegii de birou care au alertat Poliţia, din cauză că nu venise la muncă şi nu răspunsese la telefon. Raluca a urmat unui alt caz, nemediatizat.

Pe forumuri, sub protecţia anonimatului, oamenii vorbesc despre Laura Damian de la aceeaşi companie care a murit în 2006 într-un accident de maşină, după ce a adormit la volan în timp ce se deplasa la un client. Venise de curînd dintr-o călătorie de afaceri în SUA şi nu i se permisese să aibă cîteva zile libere pentru a se adapta schimbării de fus orar. Comentariile online la ştirea despre moartea Ralucăi arată că probleme ca program prelungit, ore suplimentare, lucru în weekend, stres determinat de presiunea termenelor scurte sînt răspîndite în multinaţionale, dar oamenii se tem să vorbească despre asta. Salariile mari (pentru România), piaţa forţei de muncă în scădere dramatică pe fondul crizei, presiunea corporatistă („nimeni nu este de neînlocuit“ cu varianta cinică „cimitirele sînt pline de oameni de neînlocuit“) fac ca angajatul să accepte abuzul.

Activist social preocupat de comunităţile în nevoie (ocolite, de regulă, de autorităţi, dar şi de artişti, căci „marea“ artă pe „marea“ scenă nu e despre micile probleme ale unor oameni oarecare), regizorul Bogdan Georgescu încorporează tragica poveste a Ralucăi Stroescu într-un spectacol despre administrarea fondurilor europene. Plasat într-o companie care derulează proiecte cu bani comunitari, ForTheWin prezintă corporatismul robotizat ca mediu distrugător pentru programele sociale. Bogdan Georgescu face o critică a folosirii fondurilor europene, pornind de la ideea comunitate vs corporaţie. Cei doi termeni sînt văzuţi în opoziţie, căci banii europeni destinaţi unor proiecte care să însănătoşească multele locuri bolnave ale societăţii româneşti (de la mediu pînă la romi sau educaţie) sînt administraţi pe principiul profitului. Un proiect se schimbă cu altul în funcţie de interese (politice sau de altă natură), fără nici un fel de atenţie pentru cei cărora le este destinat.

Campaniile sociale se fac ca pentru orice fel de produs vandabil, doar că ceea ce se vinde este aparenta grijă pentru maladiile societăţii. Procesul gestionării fondurilor europene e complicat şi include o ecuaţie putere-bani în care firele pornesc de la cît se bagă în buzunarul propriu şi ajung pînă la sferele înalte ale politicii. Desigur, undeva între aceste limite se află nişte oameni care muncesc, concret şi mult, pentru proiectele respective, căci Uniunea Europeană nu dă bani pe ochi frumoşi, iar birocraţia unională o bate, cîteodată, chiar şi pe cea autohtonă. Aceşti oameni sînt personajele lui Bogdan Georgescu, noile variante de „sclavi“ care lucrează 7 zile din 7 („Nu aveam o viaţă personală. Nici nu-mi doream una. Viaţa mea era munca... Mi s-a propus un job mai bine plătit în altă parte.

În momentul în care am aflat că ei nu lucrează în weekend, nici măcar nu am mai întrebat despre celelalte detalii“) şi şefii lor plini de „bune intenţii“ („sînt lucruri care nu duc nicăieri, care nu vor schimba niciodată nimic făcute aşa... dar pentru o secundă ne fac să ne simţim vinovaţi, pentru ca în secunda următoare să ne simţim bine pentru că ne-am simţit vinovaţi, şi nouă, spre deosebire de ceilalţi, chiar ne-a păsat, măcar am recunoscut că sîntem oribili şi am făcut ceva pentru cei mulţi şi asta ne face buni, mult mai buni, mai implicaţi, mai oameni...“). Raluca (Sînziana Nicola, impecabilă în personajul tinerei corporatiste) are aparent o carieră în ascensiune, dar în fapt, e blocată într-o poziţie în care munceşte mult şi degeaba, după opinia şefei sale (exprimată mai sus). Funcţionarea ei perfectă într-un mecanism corporatist este sugerată de imaginile care curg pe ecranul din fundal şi redau display-ul unui laptop. Cînd Raluca clachează, Windows afişează eroarea. Omul-robot s-a defectat. Şefa Andreea (Andreea Eşanu), însărcinată, este preocupată mai mult de exerciţiile pentru coloana vertebrală decît de job. Cîndva, a fost ca Raluca. A înţeles că sistemul funcţionează în gol, fără rezultat şi că tot ce trebuie să faci e să ţii acest angrenaj în funcţiune.

Are grijă să „pară“ că deţine controlul. Colegul (iubitul?) Ralucăi, Andrei (Andrei Ioniţă) nu a fost încă asimilat de sistem, pune probleme, riscînd să devină o problemă. Prezentat într-un spaţiu mai puţin cunoscut, la Galeria 26, în apropiere de Opera Center, clădirea în care cîteva multinaţionale au birouri (şi de unde „se recrutează“ o parte din public), spectacolul lui Bogdan Georgescu vorbeşte despre dezumanizare, profit şi indiferenţă, despre modul în care corporaţia videază identitatea angajatului şi despre cum banii europeni nu vor schimba faţa României mizere. Nimic mai cinic decît hit-ul despre autismul social al Radiohead, „No surprises“ (pe care Andrei îl cîntă Ralucăi). În varianta originală, din vocea hipnotizată a lui Thom Yorke picură angelic (şi ironic) „You look so tired and unhappy /Bring down the government“, dar Andrei cîntă cu o furie reţinută. După cîntecul ăsta, ai chef să uiţi de lume. Problema e că şi moartea Ralucăi a avut acelaşi efect: uitarea. În ForTheWin nu cîştigă nimeni.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: B. Georgescu

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.