Centenarul la firul ierbii

Publicat în Dilema Veche nr. 778 din 17-23 ianuarie 2019
Centenarul la firul ierbii jpeg

● Nu chiar 1918 de Csaba Székely, regia: Cristian Ban, scenografia: Andreea Simona Negrilă, muzica: Konya Ütö Bence, regizor tehnic: Lidia Baciu, lumini: Bárbuly Zoltán, sunet: Magyar Csaba. Cu: Sebastian Marina, Ioana Costea, Costi Apostol, Elena Popa, Fatma Mohamed, Claudia Ardelean, Anca Pitaru, Ion Fiscuteanu Jr., Daniel Rizea, Sergiu Aliuș, Mona Codreanu, Mirela Bucur, Camelia Paraschiv. Teatrul „Andrei Mureșanu“, Sfîntu Gheorghe.

Aniversarea celor 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial a generat, în 2018, o serie de producţii teatrale. Dintre acestea – nu foarte multe, căci sărbătoarea a demarat pe la mijlocul anului trecut –, puţine au investigat critic subiectul şi au propus perspective viabile asupra lui. Cîteva spectacole minimaliste şi unul singur de amploare (despre care voi scrie săptămîna viitoare), care merită să fie luate în discuţie, reprezintă o recoltă subţire, măcar în raport cu fondurile alocate (multe dintre producţii nu sînt nici măcar proaste, ci inconsistente, destinate unei dispariţii rapide).

Printre spectacolele de reţinut aş trece premiera Teatrului „Andrei Mureşanu“ din Sfîntu Gheorghe, care avut loc chiar de Ziua Naţională, la o sută de ani de la Marea Unire. După cum îi spune şi titlul, Nu chiar 1918 este un spectacol despre Unire, dar nu numai, sau mai bine zis, foloseşte evenimentul de acum 100 de ani pentru a spune cîte ceva despre lumea de azi. Spectacolul propune o paralelă între idealurile Unirii şi discursurile asupra acestora, pe de o parte, şi realitatea actuală, pe de altă parte, între ce s-a propus/dorit atunci şi unde s-a ajuns azi, incluzînd, tangenţial, şi o perspectivă a maghiarilor asupra Unirii. Textul lui Csaba Székely este o comedie clasică (unitate de timp, loc şi acţiune) în registru minor, bazată pe comic de limbaj şi de situaţie, şi care ilustrează, prin punerea sub lupă a unui detaliu (un sat trasilvănean) din tabloul României contemporane, uriaşul decalaj dintre proiecţia eroică asupra viitorului pe care au avut-o artizanii Unirii la 1918 şi derizoriul realităţii sociale o sută de ani mai tîrziu. Într-un sat româno-maghiar din Ardeal, primarul (Sebastian Marina creează un baron rural) obţine fonduri de la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (ironică denumire în raport cu structura etnică a satului) pentru producerea unui spectacol de Centenar. Actorii sînt sătenii, scenografia e rudimentară, scenariul este o însăilare din discursurile rostite în Adunarea de la Alba Iulia, pe un fundal alegoric (cu Ardealul, Moldova şi Ţara Românească întrupate), iar scopul spectacolului este să îi ofere edilului ocazia de a fugi cu banii de producţie. Între glorificarea sforăitoare şi stîngace a Unirii şi delapidarea fondurilor publice, îşi fac loc nişte intrigi amoroase care potenţează încurcăturile.

Regizorul Cristian Ban accentuează paralelismul trecut-prezent prin schematizarea performativă a actanţilor şi acţiunii (teatrul epic susţine reflectarea asupra subiectului, nu ilustrarea acestuia), cu personaje-simbol care evoluează într-un format spectacular demonstrativ: soţia – Ioana Costea, amanta – Elena Popa, sătenii, ungurul – interpretat asumat comic de un nevorbitor de limbă maghiară, Costi Apostol (detaliu care susţine abordarea critică a personajelor). Glisînd între efectul brechtian de distanţare şi gaguri, producţia este construită în ramă: serbarea primarului este integrată în spectacolul propriu-zis, care este comentat, la rîndul său, de două prezentatoare (Fatma Mohamed şi Claudia Ardelean – textul lor este format din didascalii). Creat ca o matrioşkă, spectacol în spectacol, Nu chiar 1918 determină o reflectare asupra stagnării (nivel de trai, civilizaţie, mentalitate) pe care o traversăm de 100 de ani şi a inadecvării festivismului de paradă, artificial, pe un fond social marcat de precaritate şi xenofobie. Dar demersul devine cumva prea schematic şi demonstrativ, la asta contribuind amputarea textului prin eliminarea unor fragmente care nuanţau şi îmbogăţeau panorama socială. Este vorba despre identitatea sătenilor, reduşi, în spectacol, la un personaj colectiv, dar care, în scriitură, aveau biografii ce arătau, pe de o parte, că relaţia fiecăruia cu primarul este construită pe interese comune (mai ales financiare) şi, pe de altă parte, că problematica socială este diversă (dincolo de sărăcia omniprezentă, se observă conservarea unor mentalităţi şovine, rasiste, misogine). Aplatizarea personajelor prin anularea identităţilor personale în favoarea celei de grup diminuează profunzimea spectacolului şi lasă unele elemente în aer (exemplu: nu se justifică de ce personajul alegoric Ţara Românească este jucat de două „actriţe“, motivaţia existînd în text).

rosencrantz foto 2 radu matei jpg jpeg

Fără a fi ultragiant în vreun fel, spectacolul a fost ţinta unor atacuri, inclusiv în seara premierei, cînd a fost pichetat pe motiv de atentat la demnitatea naţională. Scandalul a luat amploare, ajungînd în media naţionale, deşi nici în momentul protestului, nici după aceea, detractorii nu l-au văzut. Problema ridicată de aceştia este etnia dramaturgului, element „impardonabil“ şi într-un scandal anterior, generat de spectacolul Mihai Viteazul al Companiei Teatru 3G din Tîrgu Mureş. Concret, un dramaturg maghiar nu ar avea dreptul să scrie despre istoria românilor, susţin acuzatorii (aceiaşi), „uitînd“ că istoria este comună mai multor etnii şi că, înainte de a contesta, ar fi util de cunoscut obiectul contestat. Acuzat acum, în România, că este antiromân, Csaba Székely era acuzat anul trecut, în Ungaria, că este antimaghiar, după ce criticase regimul lui Viktor Orbán. Cum s-ar zice, nici aşa, nici altminteri. Desigur, contestarea spectacolelor din România ale lui Székely, de tipul protestelor (cu steaguri, imn şi costume naţionale) împotriva filmelor cu tematică -LGBT de la Muzeul Ţăranului Român, este comic anacronică („ne fură ungurii Ardealul“), dar are o neliniştitoare conexiune cu noul discurs public („Uniunea Europeană ne fură suveranitatea naţională“). Acest naţionalism, ridicol deocamdată, poate deveni periculos (cei cinci români atacaţi săptămîna trecută la Belfast sînt victimele exact acestui tip de naţionalism). Poate ar fi util să ne amintim o frază din discursul de la Alba Iulia al lui Iuliu Maniu, citată şi în spectacol: „Noi nu voim să devenim din oprimați, oprimatori, din asupriți, asupritori“. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Radu Matei

TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul corespondenței
O cu totul altă carte față de aceea, știută tuturor, din 1978, este actuala ediție, definitivă, a „Romanului epistolar” dintre I. Negoițescu și Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te supăra, frate
„Frère et sœur” rămîne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu trăiri rezonabile – însăși lipsa de măsură a pasiunilor sfîrșește prin a fi „rezonabilă”, necesară – și morală burgheză.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album în limba maternă ce le oferă mai mult spațiu de manevră pentru poezie.

Adevarul.ro

image
Reacţii după şedinţa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: „Arată ca un cadavru”
Desemnat în anii '90 cel mai sexy bărbat în viaţă de revista People, actorul Brad Pitt şi-a şocat fanii cu cea mai recentă şedinţă foto realizată pentru revista GQ, mai mulţi internauţi comentând că arată ca un cadavru.
image
Lacul căutat de zeci de mii de turişti pentru tratamente s-a colorat în roz. Explicaţiile cercetătorilor VIDEO
Pe lângă culoare, lacul emană şi un miros neplăcut. În fiecare an, aici vin zeci de mii de turişti la tratament. Specialiştii vin cu explicaţii.
image
CTP ne trezeşte la realitate: „Popovici? Dar de ce să mă simt mândru?“
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.