Cei ce devin invizibili

Publicat în Dilema Veche nr. 707 din 7-13 septembrie 2017
Cei ce devin invizibili jpeg

ÔŚĆ Umbre, de Marilia Samper, traducerea: Florin Gali╚Ö, Iunia Mircescu, regia, scenografia, ilustra╚Ťia muzical─â, lighting design: Vlad Cristache, cu: Ana Ciontea, Gheorghe Visu, Mariana Mihu┼ú, Victor Rebengiuc, Mircea Rusu, Gavril P─âtru, Alexandra S─âlceanu, Emilian M├órnea, TNB. 

ÔÇ×Oamenii care au pierdut recent pe cineva arat─â ├«ntr-un anumit fel, recognoscibil poate doar de cei care au v─âzut aceea┼či expresie pe propriile fe┼úe (ÔÇŽ) Este o expresie de o vulnerabilitate nersf├«r┼čit─â, goliciune, vid (ÔÇŽ) Oamenii ace┼čtia arat─â goli┼úi pentru c─â se cred invizibili.ÔÇť ├Än c─âr┼úile despre experien┼úa suferin┼úei ├«n urma pierderii cuiva drag, ap─ârute ├«n ultima vreme (Anul g├«ndirii magice de Joan Didion, din care este extras fragmentul anterior, sau Durerea e o f─âptur─â ├«naripat─â de Max Porter), se aminte┼čte de o norm─â social─â contemporan─â: standardizarea durerii, inclusiv ca durat─â, prin scurtarea p├«n─â la anulare a perioadei de doliu (├«n care se exprim─â suferin┼úa). Durerea nu mai are timp s─â se desf─â┼čoare, nu i se mai permite s─â se exprime ┼či se sufoc─â, explod├«nd la un moment dat cu vigoare (├«n acte de autoagresiune) sau viru-s├«nd vie┼úi (depresii). Piesa Mariliei Samper, Umbre (titlul original Umbra de l├«ng─â mine), cu premier─â na┼úional─â la TNB la sf├«r┼čitul stagiunii trecute, ├«n regia lui Vlad Cristache, este construit─â ├«n jurul unei dispari┼úii care schimb─â fundamental vie┼úile mai multor oameni. O adolescent─â, Alba, nu se mai ├«ntoarce acas─â ├«ntr-o sear─â ┼či mica localitate ├«n care tr─âia reac┼úioneaz─â, ca grup ┼či individual, parcurg├«nd etapele durerii. De la c─âutarea fetei la abandonarea speran┼úei c─â aceasta mai este ├«n via┼ú─â e un traseu pe care ├«l parcurg cei mai mul┼úi, unii ├«ns─â r─âm├«n bloca┼úi ├«ntr-o anume etap─â a suferin┼úei.

Textul are dou─â nara┼úiuni ├«n oglind─â: firul principal, cu t├«n─âra Alba (personajul absent este singurul care are nume, cele prezente s├«nt anonime, c─âci cei care sufer─â se cred invizibili, dup─â cum zice Joan Didion) ┼či p─ârin┼úii ei, o familie fericit─â, poate chiar nefiresc de fericit─â, care se pr─âbu┼če┼čte ├«n urma dispari┼úiei fetei, ┼či un alt fir, secundar, ├«n simbioz─â cu primul, cu o familie, tat─â (Mircea Rusu) ┼či fiu (Emilian M├órnea), care se afl─â de mult timp ├«n proces de disolu┼úie dup─â moartea mamei. Cele dou─â experien┼úe ale suferin┼úei, cea nou─â ┼či cea veche, urmeaz─â acela┼či traseu al destr─âm─ârii. Absen┼úa distruge prezen┼úa.

Dar Alba (Alexandra S─âlceanu) nu moare, ci este victima unei agresiuni (despre care nu se dau prea multe indicii, c─âci nu conteaz─â prea mult ├«n economia textului, acesta concentr├«ndu-se asupra modului ├«n care oamenii fac fa┼ú─â durerii), ceea ce nuan┼úeaz─â raportarea celorlal┼úi fa┼ú─â de ea. ├Än timp ce comunitatea trece printr-o etap─â de negare a vinov─â┼úiei ÔÇô nu poate fi unul dintre ei, iar prezen┼úa unui str─âin vulnerabil (Gavril P─âtru) este convenabil─â pentru preluarea vinov─â┼úiei ÔÇô, apropia┼úii nu pot ignora nici bucuria c─â fata tr─âie┼čte, nici oroarea violen┼úei pe care a ├«ndurat-o. Tat─âl (Gheorghe Visu) se concentreaz─â pe primul aspect, are o atitudine constructiv─â, mama (Ana Ciontea) nu ├«l poate ignora pe cel de-al doilea, are o reac┼úie distructiv─â. Mama r─âm├«ne blocat─â ├«ntr-o suferin┼ú─â pe care nu o poate metaboliza, are nevoie de un final, trebuie s─â g─âseasc─â un vinovat, fie ┼či unul fals, ┼či ÔÇ×s─â fac─â dreptateÔÇť. Acesta este modul ei de a jeli, chiar dac─â jalea ei este o crim─â. Mama nu este un personaj atractiv ┼či Ana Ciontea nu cer┼če┼čte (┼či bine face) empatie, personajul nu este o mater dolorosa autovictimizant─â, ci o femeie a c─ârei via┼ú─â a fost amputat─â de aceast─â dram─â. To┼úi ceilal┼úi pot continua s─â tr─âiasc─â, doar mama dispare, devine ÔÇ×invizibil─âÔÇť.

Regizorul Vlad Cristache creeaz─â un spectacol calofil, ├«n care p─âdurea ├«n care se pierde Alba este materializat─â prin copaci mor┼úi, lumina┼úi ├«n acvarii. Din c├«nd ├«n c├«nd, copacii, nu oamenii, pl├«ng. Mobilierul este r─âsturnat pe m─âsur─â ce ordinea lumii se stric─â, fiindc─â dispari┼úia dezechilibreaz─â microuniversul comunit─â┼úii. C├«nd fata este g─âsit─â, lumea ├«┼či reintr─â ├«n matc─â ┼či mobilele s├«nt repozi┼úionate ├«n postura ini┼úial─â. Decorul este frumos ┼či sugestiv, dar problema lui este c─â nu evolueaz─â, se epuizeaz─â repede. De altfel, ┼či spectacolul p─âc─âtuie┼čte prin monotonie, un ritm egal, lent, care sl─âbe┼čte concentrarea textului.

foto 2 florin ghioca jpg jpeg

O poveste de dragoste

ÔÇ×Mi-am dorit s─â scriu despre absen┼ú─â ┼či, p├«n─â la urm─â, am scris o poveste de dragosteÔÇť, declar─â dramaturgul Marilia Samper intr-un interviu publicat ├«n caietul-program al spectacolului. Textul s─âu are ┼či o a treia nara┼úiune, cu un cuplu ├«n v├«rst─â care ├«┼či tr─âie┼čte spaima apropiatului sf├«r┼čit ├«n tandre┼úea sudat─â ├«n anii de c─âsnicie, ├«n tachinarea dr─âg─âstoas─â ┼či ├«n tabieturile care ├«i ordoneaz─â universul. ┼×i b─âtr├«nii au leg─âtur─â cu drama, dar au reu┼čit s─â treac─â peste traum─â ┼či s─â-┼či continue via┼úa. Ei reprezint─â cealalt─â metod─â de a dep─â┼či suferin┼úa: prin dragoste. Dac─â, pentru ceilal┼úi, durerea provoac─â rupturi, este distructiv─â, pe ei doi ├«i aduce ├«mpreun─â, pentru ei este constructiv─â. Astfel, textul este rotund, ofer─â ambele fa┼úete ale suferin┼úei.

Dar acest cuplu este adiacent spectacolului. Interpreta┼úi de Mariana Mihu┼ú ┼či Victor Rebengiuc, cei doi b─âtr├«ni s├«nt mai pu┼úin personaje ┼či mai mult o versiune oarecum performat─â a imaginii pe care cuplul (real) de actori o are ├«n fa┼úa publicului. Parte din spectacol, ei s├«nt ┼či ├«n afara sau deasupra lui, c─âci ├«n tandre┼úea reconfortant─â a personajelor, publicul ÔÇ×vedeÔÇť rela┼úia dintre actorii pe care ├«i iube┼čte. Nu conteaz─â dac─â aceast─â imagine este real─â, spectatorul vrea s─â cread─â c─â ea este real─â. ├Än cuplul de pe scen─â, personaje ├«ntr-un spectacol, se insereaz─â astfel o ÔÇ×realitateÔÇť din via┼úa personal─â a actorilor. Dar toate acestea ┼úin strict de percep┼úia publicului, f─âr─â s─â fie ├«n mod explicit asumate ÔÇô ┼či explorate/exploatate ÔÇô ├«n spectacol. Se creeaz─â astfel o simbioz─â ad-hoc ├«ntre un construct ┼či imaginea unei realit─â┼úi. Este interesant cum aceast─â parte din spectacol devine spectacol ├«n sine, autonom, ┼či are propria rela┼úionare cu spectatorul, o dubl─â perspectivare performativ─â cu doi actori inepuizabili, Mariana Mihu┼ú ┼či Victor Rebengiuc. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Florin Ghioca

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: ÔÇ×Povestea Casei PaleologuÔÇŁ, un eseu despre educa╚Ťie
Editura Funda╚Ťiei Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectual─â semnat─â de Theodor Paleologu ╚Öi, totodat─â, un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi un manifest pentru ini╚Ťiativele independente ├«n acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?