Cealaltă istorie

Publicat în Dilema Veche nr. 557 din 16-22 octombrie 2014
Cealaltă istorie jpeg

● Clear History, de: Nicoleta Esinencu, Veaceslav Sambriş, Doriana Talmazan, Irina Vacarciuc. Teatrul-Spălătorie, Chişinău / Palatul Naţional al Copiilor. 

Un spectacol de teatru documentar are două componente esenţiale: performance-ul propriu-zis şi discuţia postspectacol. Primul aduce informaţii şi revelează posibile perspective pe o temă, iar a doua arată modul în care sînt receptate acestea de public. Cu Clear History, Teatrul-Spălătorie din Chişinău propune luminarea unei istorii intenţionat ascunse, a cărei omisiune determină o poziţionare defectuoasă a mentalului colectiv faţă de trecutul recent. Ordinul din 22 iunie 1941 al lui Ion Antonescu – „Ostaşi, vă ordon: treceţi Prutul!“ –, în urma căruia armata română a pornit războiul pentru eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord de sovietici l-a transformat pe mareşal într-un erou. După 75 de ani, în România, Antonescu este o personalitate istorică disputată, contestat de unii, admirat de alţii, dar în Republica Moldova, el este o figură eminamente pozitivă, atît la nivel oficial, cît şi în conştiinţa publică. Glorificarea sa s-a produs în absenţa informaţiilor despre genocidul care a însoţit „sfîntul război de eliberare a patriei“ (studiile vehiculează cifre între 250.000 şi 270.000 de evrei şi 11.000 de romi ucişi în România, Basarabia, Bucovina de Nord şi Transnistria). Holocaustul din Basarabia nu este recunoscut oficial în Republica Moldova, iar populaţia ştie foarte puţin despre asta. Martorii şi supravieţuitorii nu au vorbit. Cauzele tăcerii necesită o analiză separată, dar în esenţă este vorba de frică. Istoria a fost astfel „curăţată“ de evenimentele inconfortabile pentru propaganda oficială, iar această „amnezie selectivă“ s-a perpetuat, în diferite variante, în funcţie de cine a avut puterea. Adularea falşilor eroi ai unei istorii amputate a dus la reacţii confuze: „Nu ştiam despre asta (n.a: pogromurile din Basarabia), dar Antonescu rămîne o mare personalitate“ (declaraţia unui spectator, citat oferit de Nicoleta Esinencu). Eroului naţional i se scuză crimele. Astfel, recuperarea trecutului, cu toate umbrele sale, apare ca imperios necesară.  

La Teatrul-Spălătorie, Nicoleta Esinencu face un serviciu de educaţie civică: pune în dezbatere subiecte tabu ale Moldovei – istorie, limbă, homosexualitate. Clear History, spectacol care a deschis „Stagiunea de teatru politic – Teatrul istoriilor recente“ la Bucureşti (20 septembrie – 14 octombrie 2014) abordează o temă sensibilă: pogromurile evreieşti din timpul dictaturii antonesciene în Transnistria, Basarabia şi Bucovina de Nord. Abordarea este strict documentară, bazată pe cercetarea arhivelor epocii şi pe interviuri cu martorii şi supravieţuitorii evenimentelor. Spectacolul se constituie într-o combinaţie de istorii personale – care se integrează în istoria generală – cu fragmente de documente oficiale (ziare, discursuri publice, înregistrări video şi audio). Ficţionalizarea şi interpretarea informaţiilor sînt excluse. Poziţionarea autorilor (Nicoleta Esinencu şi actorii Veaceslav Sambriş, Doriana Talmazan, Irina Vacarciuc) este plurivalentă şi include viziunea evreilor, a românilor – civili sau militari – şi a autorităţilor. Rezultatul acestui mixaj înregistrează nu numai faptele cutremurătoare – torturi, violuri, omoruri, jafuri –, ci şi mecanismele de manipulare în masă şi de contaminare a mentalităţii colective cu ura devenită politică de stat. Modul în care antisemitismul a fost indus populaţiei este complex (una dintre modalităţi a fost sublinierea elementelor care generează invidie: nivelul ridicat de trai al evreilor, în comparaţie cu populaţia săracă din Basarabia), iar spectacolul prezintă un posibil mecanism de îndoctrinare, mimetismul psihologic (punerea spectatorilor să repete un fragment dintr-un discurs al lui Hitler). Experimentul demonstrează permisivitatea gîndirii colective faţă de infuzia antisemită, cu rezerva faptului că, în spectacol, publicul reacţionează obedient în interiorul unei convenţii, chiar dacă este vorba de teatru documentar (spectatorul ştie că asistă la un spectacol). Istoric, efectele acestei vicieri a conştiinţei publice au fost sinistre. Unul dintre supravieţuitori explică de ce evreii nu încercau să evadeze din convoaiele care îi duceau în lagăr: „Populaţia era ostilă şi erai mai în siguranţă înăuntru decît afară.“ Ororile generate de această ostilitate sînt povestite fără patetism, ceea ce le face şi mai apăsătoare. Întrebarea este unde intervine liberul arbitru în timpul războiului? Între femeia care îşi trimitea copiii să ducă mîncare în ghetou şi civilii care cumpărau de la gardieni deţinuţi vii, pentru haine (care erau împuşcaţi şi livraţi „clientului“), diferenţa ţine de alegerea personală. O alegere care putea fi plătită cu viaţa.

Fragmente din ziarele epocii sau înregistrări video cu plecarea evreilor în lagăre, proiectate peste corpurile actorilor – se arhivează astfel adevăruri concomitente – arată că istoria defineşte identitatea şi influenţează prezentul. Se creează o falsă perspectivă asupra identităţii naţionale, prin omisiunea poveştilor personale din istoria oficială şi „ajustarea“ acesteia pe măsura politicii de stat.

În contextul politic zonal actual, în care discursurile naţionaliste se aud tot mai tare şi pretenţiile imperialiste renasc, crearea circumstanţelor care ar permite repetarea acestor orori nu este imposibilă. Dezbaterea postspectacol a dovedit perpetuarea gîndirii discriminatorii, pretins „legitimată“. Remarca a cărei ţintă era comunitatea romă a fost sancţionată de cei prezenţi. Situaţia s-a repetat însă la dezbaterea după spectacolul despre copiii „căpşunarilor“ – Căpşunile şi orfanii (Teatrul Naţional Craiova). De data aceasta, atitudinea antiromă („aţi amestecat aici şi poveşti cu ţiganii“) nu a fost amendată, ci considerată, încă o dată, „legitimă“. Cele două incidente demonstrează că un nou discurs discrimatoriu tinde să devină acceptabil la nivel public, să fie „normă“. Amintesc că înainte de a deveni politică de stat în Germania lui Hitler, antisemitismul infestase deja gîndirea colectivă. Acesta a fost cel mai important efect al spectacolului: demonstrarea uşurinţei cu care istoria s-ar putea repeta astăzi.   

Proiectul „Stagiunea de teatru politic – Teatrul istoriilor recente“ (coordonat de Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov, David Schwartz, Ionuţ Sociu) are meritul de a aduce la lumină fragmente din trecutul recent, omise la nivel oficial, dar şi de a pune faţă în faţă performarea istoriei şi martorii acesteia (rezidenţii Căminului „Moses Rosen“ au vizionat spectacolul). Ca şi cum cei din urmă ar legitima, prin prezenţa lor, aceste manuale performative de istorie alternativă. Confruntarea cu publicul arată însă că spectacolele vorbesc mai mult despre prezent decît despre trecutul recent, atît timp cît lecţia istoriei pare să nu fi fost învăţată.  

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: L. lupu

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Iarna se dezlănțuie. Viscol puternic în România: harta celor mai afectate zone. Anunțurile meteorologilor
Iara se dezlănțuie în următoarele ore. Meteorologii au emis sâmbătă mai multe avertizări cod galben şi portocaliu de ninsori şi de vânt puternic pentru cea mai mare parte a ţării. Vremea rea pune stăpânire pe România.
image
Cât pot să ceară meseriașii pentru o casă simplă, la roșu. „Nu te mai droga, frățică!”
Un român a postat un anunț în care s-a interesat cât ar putea să-l coste o casă de 80 de metri pătrați, pe un singur nivel. Printre răspunsuri, au fost și unele cu totul surprinzătoare.
image
Prima autostradă din România, construită la dorința lui Ceaușescu. În cât timp a fost gata și care era viteza maximă de deplasare
Autostrada Bucureşti-Piteşti, cea mai veche din România, a fost finalizată în doar cinci ani, între 1967 şi 1972, din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Astăzi se împlinesc 56 de ani de la începerea lucrărilor de construire.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.