Cealaltă istorie

Publicat în Dilema Veche nr. 557 din 16-22 octombrie 2014
Cealaltă istorie jpeg

● Clear History, de: Nicoleta Esinencu, Veaceslav Sambriş, Doriana Talmazan, Irina Vacarciuc. Teatrul-Spălătorie, Chişinău / Palatul Naţional al Copiilor. 

Un spectacol de teatru documentar are două componente esenţiale: performance-ul propriu-zis şi discuţia postspectacol. Primul aduce informaţii şi revelează posibile perspective pe o temă, iar a doua arată modul în care sînt receptate acestea de public. Cu Clear History, Teatrul-Spălătorie din Chişinău propune luminarea unei istorii intenţionat ascunse, a cărei omisiune determină o poziţionare defectuoasă a mentalului colectiv faţă de trecutul recent. Ordinul din 22 iunie 1941 al lui Ion Antonescu – „Ostaşi, vă ordon: treceţi Prutul!“ –, în urma căruia armata română a pornit războiul pentru eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord de sovietici l-a transformat pe mareşal într-un erou. După 75 de ani, în România, Antonescu este o personalitate istorică disputată, contestat de unii, admirat de alţii, dar în Republica Moldova, el este o figură eminamente pozitivă, atît la nivel oficial, cît şi în conştiinţa publică. Glorificarea sa s-a produs în absenţa informaţiilor despre genocidul care a însoţit „sfîntul război de eliberare a patriei“ (studiile vehiculează cifre între 250.000 şi 270.000 de evrei şi 11.000 de romi ucişi în România, Basarabia, Bucovina de Nord şi Transnistria). Holocaustul din Basarabia nu este recunoscut oficial în Republica Moldova, iar populaţia ştie foarte puţin despre asta. Martorii şi supravieţuitorii nu au vorbit. Cauzele tăcerii necesită o analiză separată, dar în esenţă este vorba de frică. Istoria a fost astfel „curăţată“ de evenimentele inconfortabile pentru propaganda oficială, iar această „amnezie selectivă“ s-a perpetuat, în diferite variante, în funcţie de cine a avut puterea. Adularea falşilor eroi ai unei istorii amputate a dus la reacţii confuze: „Nu ştiam despre asta (n.a: pogromurile din Basarabia), dar Antonescu rămîne o mare personalitate“ (declaraţia unui spectator, citat oferit de Nicoleta Esinencu). Eroului naţional i se scuză crimele. Astfel, recuperarea trecutului, cu toate umbrele sale, apare ca imperios necesară.  

La Teatrul-Spălătorie, Nicoleta Esinencu face un serviciu de educaţie civică: pune în dezbatere subiecte tabu ale Moldovei – istorie, limbă, homosexualitate. Clear History, spectacol care a deschis „Stagiunea de teatru politic – Teatrul istoriilor recente“ la Bucureşti (20 septembrie – 14 octombrie 2014) abordează o temă sensibilă: pogromurile evreieşti din timpul dictaturii antonesciene în Transnistria, Basarabia şi Bucovina de Nord. Abordarea este strict documentară, bazată pe cercetarea arhivelor epocii şi pe interviuri cu martorii şi supravieţuitorii evenimentelor. Spectacolul se constituie într-o combinaţie de istorii personale – care se integrează în istoria generală – cu fragmente de documente oficiale (ziare, discursuri publice, înregistrări video şi audio). Ficţionalizarea şi interpretarea informaţiilor sînt excluse. Poziţionarea autorilor (Nicoleta Esinencu şi actorii Veaceslav Sambriş, Doriana Talmazan, Irina Vacarciuc) este plurivalentă şi include viziunea evreilor, a românilor – civili sau militari – şi a autorităţilor. Rezultatul acestui mixaj înregistrează nu numai faptele cutremurătoare – torturi, violuri, omoruri, jafuri –, ci şi mecanismele de manipulare în masă şi de contaminare a mentalităţii colective cu ura devenită politică de stat. Modul în care antisemitismul a fost indus populaţiei este complex (una dintre modalităţi a fost sublinierea elementelor care generează invidie: nivelul ridicat de trai al evreilor, în comparaţie cu populaţia săracă din Basarabia), iar spectacolul prezintă un posibil mecanism de îndoctrinare, mimetismul psihologic (punerea spectatorilor să repete un fragment dintr-un discurs al lui Hitler). Experimentul demonstrează permisivitatea gîndirii colective faţă de infuzia antisemită, cu rezerva faptului că, în spectacol, publicul reacţionează obedient în interiorul unei convenţii, chiar dacă este vorba de teatru documentar (spectatorul ştie că asistă la un spectacol). Istoric, efectele acestei vicieri a conştiinţei publice au fost sinistre. Unul dintre supravieţuitori explică de ce evreii nu încercau să evadeze din convoaiele care îi duceau în lagăr: „Populaţia era ostilă şi erai mai în siguranţă înăuntru decît afară.“ Ororile generate de această ostilitate sînt povestite fără patetism, ceea ce le face şi mai apăsătoare. Întrebarea este unde intervine liberul arbitru în timpul războiului? Între femeia care îşi trimitea copiii să ducă mîncare în ghetou şi civilii care cumpărau de la gardieni deţinuţi vii, pentru haine (care erau împuşcaţi şi livraţi „clientului“), diferenţa ţine de alegerea personală. O alegere care putea fi plătită cu viaţa.

Fragmente din ziarele epocii sau înregistrări video cu plecarea evreilor în lagăre, proiectate peste corpurile actorilor – se arhivează astfel adevăruri concomitente – arată că istoria defineşte identitatea şi influenţează prezentul. Se creează o falsă perspectivă asupra identităţii naţionale, prin omisiunea poveştilor personale din istoria oficială şi „ajustarea“ acesteia pe măsura politicii de stat.

În contextul politic zonal actual, în care discursurile naţionaliste se aud tot mai tare şi pretenţiile imperialiste renasc, crearea circumstanţelor care ar permite repetarea acestor orori nu este imposibilă. Dezbaterea postspectacol a dovedit perpetuarea gîndirii discriminatorii, pretins „legitimată“. Remarca a cărei ţintă era comunitatea romă a fost sancţionată de cei prezenţi. Situaţia s-a repetat însă la dezbaterea după spectacolul despre copiii „căpşunarilor“ – Căpşunile şi orfanii (Teatrul Naţional Craiova). De data aceasta, atitudinea antiromă („aţi amestecat aici şi poveşti cu ţiganii“) nu a fost amendată, ci considerată, încă o dată, „legitimă“. Cele două incidente demonstrează că un nou discurs discrimatoriu tinde să devină acceptabil la nivel public, să fie „normă“. Amintesc că înainte de a deveni politică de stat în Germania lui Hitler, antisemitismul infestase deja gîndirea colectivă. Acesta a fost cel mai important efect al spectacolului: demonstrarea uşurinţei cu care istoria s-ar putea repeta astăzi.   

Proiectul „Stagiunea de teatru politic – Teatrul istoriilor recente“ (coordonat de Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov, David Schwartz, Ionuţ Sociu) are meritul de a aduce la lumină fragmente din trecutul recent, omise la nivel oficial, dar şi de a pune faţă în faţă performarea istoriei şi martorii acesteia (rezidenţii Căminului „Moses Rosen“ au vizionat spectacolul). Ca şi cum cei din urmă ar legitima, prin prezenţa lor, aceste manuale performative de istorie alternativă. Confruntarea cu publicul arată însă că spectacolele vorbesc mai mult despre prezent decît despre trecutul recent, atît timp cît lecţia istoriei pare să nu fi fost învăţată.  

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: L. lupu

dilemaveche ro   Dragostea pentru lectura O mostenire pentru generatiile viitoare jpg
Dragostea pentru lectură: O moștenire pentru generațiile viitoare
Îți amintești de clipele petrecute în copilărie când stăteai cufundat în paginile unei cărți captivante?
comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.

Parteneri

Radu Dragusin (Sportpictures) jpg
Ana bogdan facebook jpeg
Ana Bogdan, ca o leoaică la Billie Jean King Cup: România a început fabulos meciul cu Japonia și e la un pas de sferturi
La Malaga, prima partidă din seria celor trei a fost tranșată de sportiva de 31 de ani.
fabrica arme cugir
Ministrul Economiei: La Cugir se vor produce arme la standard NATO din ce în ce mai multe
Ministrul Economiei, Radu Oprea, a susţinut, joi, că cele două fabrici de armament din Cugir, Fabrica de Arme şi Uzina Mecanică, vor începe să producă din ce în ce mai multe arme la standard NATO.
Mircea Lucescu (Sportpictures) jpg
România, gata pentru meciul cu Kosovo. Ce spune naționala
Echipa națională a României înfruntă, vineri, Kosovo.
Marcel Ciolacu FOTO Facebook jpg
Se poate face pasul final spre introducerea salariului minim european. Ciolacu: „Vom parcurge procedura necesară pentru a fi aprobat rapid”
Premierul a anunțat în ședința de Guvern că se poate face pasul final spre introducerea salariului minim european de la 1 ianuarie, de 4.050 de lei, în contextul în care legea a fost miercuri promulgată.
rca asigurare acte sofer
România şi alte cinci state UE, somate să transpună integral Directiva privind asigurarea auto
Comisia Europeană a decis, joi, să trimită avize motivate Bulgariei, Spaniei, Letoniei, Maltei, Portugaliei şi României pentru că nu au notificat Comisiei transpunerea integrală în legislaţia naţională a Directivei modificate privind asigurarea auto.
image png
Ex-ul Ilincăi Vandici, tată pentru a doua oară?! Andrei Neacșu, fotografiat când plimba căruciorul copilului
Nici bine nu s-a despărțit de Ilinca Vandici, căci Andrei Neacșu ar fi devenit, din nou, tătic, așa cum informează publicația cancan.ro, care a făcut publice și câteva imagini cu el în timp ce se afla în mall cu iubita lui și împingea un cărucior cu un copil.
Iran arme nucleare FOTO Shutterstock
Amenințarea nucleară a Iranului. Teheranul transmite că nu-și va negocia programul „sub presiune”
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a avertizat joi că ţara sa nu va negocia „sub intimidare" în legătură cu programul său nuclear, după o întâlnire la Teheran cu şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi.
câinele vânează maşini, captură video jpg
Thor, un câine care vânează maşini, a băgat spaima în clujeni. Cine e proprietarul lui
După ce un clujean a postat o filmare cu un câine care aşteaptă în spatele unor tomberoane şi apoi se repede în stradă, în faţa maşinilor, mai mulţi participanţi la trafic l-au descris drept „Pericol în trafic”, afirmând că animalul face acest lucru în fiecare seară.