Ce de lupi se înconjoară*

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 719 din 30 noiembrie ÔÇô 6 decembrie 2017
Ce de lupi se înconjoară* jpeg

ÔŚĆ C─âpc─âuni, text: Yann Verburgh, regie: Eugen Jebeleanu, scenografie: Velica Panduru, muzic─â: R├ęmi Billardon, regie tehnic─â: Nina Tann├ę. Cu: Radouan Leflahi, Ugo L├ęonard, Cl├ęmence Laboureau, Claire Puygrenier, Yann Verburgh. Compagnie des Ogres, Fran┼úa la Platforma Interna┼úional─â de Teatru Bucure┼čti #4. 

ÔÇ×Fiica: Mam─â, de ce au schimbat defini┼úia cuv├«ntului ┬źdragoste┬╗ ├«n dic┼úionar? (ÔÇŽ) ├Än vechiul dic┼úionar, cuv├«ntul ┬źdragoste┬╗ era definit ca un sentiment de afec┼úiune ├«ntre dou─â persoane. (ÔÇŽ) ┼×i ├«n noul dic┼úionar, cuv├«ntul ┬źdragoste┬╗ e definit ca un sentiment de afec┼úiune ├«ntre un b─ârbat ┼či o femeie.ÔÇť Acest fragment, care aminte┼čte de inten┼úia de modificare a defini┼úiei familiei ├«n Constitu┼úia Rom├óniei, face parte din piesa de debut a dramaturgului francez Yann Verburgh, C─âpc─âuni, montat─â de Eugen Jebeleanu ├«n Fran┼úa, la Compagnie de Ogres (Compania C─âpc─âunilor ÔÇô ├«nfiin┼úat─â de regizor ┼či dramaturg, ini┼úial sub numele Compagnie 28). Spectacolul, prezentat ├«n octombrie la ArCuB, ├«n cadrul Platformei Interna┼úionale de Teatru #4 curatoriat─â de Cristina Modreanu, este o incursiune bine documentat─â (ÔÇ×teatru documentat, nu documentarÔÇť, precizeaz─â Jebeleanu ┼či Verburgh) ├«n legisla┼úiile ┼či mentalit─â┼úile homofobe din ├«ntreaga lume, prin cazuri reale de agresiune asupra persoanelor -LGBT, unele de o cruzime greu suportabil─â.

Profund inconfortabil, dureros, trezind oroare ┼či revolt─â, C─âpc─âuni este un poem vizual performativ ÔÇô picturalitatea spectacolului se conecteaz─â cu lirismul textului ÔÇô c─âci scenografa Velica Panduru a imaginat o p─âdure ce┼úoas─â din care se ivesc amenin┼ú─âtor creaturi co┼čmare┼čti, asem─ân─âtoare ÔÇ×masca┼úilorÔÇť care colind─â ├«n preajma Anului Nou ├«n zonele montane din Rom├ónia. ÔÇ×C─âpc─âuniiÔÇť s├«nt aici materializarea unui primitivism care se ascunde ├«n cutele umanit─â┼úii, se coaguleaz─â ├«n ur─â fa┼ú─â de tot ce e diferit ┼či se asociaz─â cu radicalismele de tot felul, cu na┼úionalismul ┼či fanatismul religios, pentru a da m─âsura (e┼čecului) civiliza┼úiei actuale. O cortin─â m─ât─âsoas─â ascunde/dezv─âluie aceast─â p─âdure (metafor─â a mentalit─â┼úii), cu toat─â s─âlb─âticia ei. Numeroasele cazuri de agresiune, uneori fatal─â, asupra persoanelor LGBT, motivate de convingeri personale sau de legea local─â, alc─âtuiesc un tablou frisonant al lumii contemporane, c─âci ceea ce ar fi trebuit s─â fi r─âmas ├«n negurile istoriei (discriminare pe motive de orientare sexual─â) pare nu doar viu, ci ┼či nemuritor. Desc─âtu┼čarea urii fa┼ú─â de categoriile vulnerabile ┼či vulnerabilizate prin ├«mpingerea continu─â, de c─âtre ceilal┼úi actan┼úi publici, la marginea societ─â┼úii ÔÇô minorit─â┼úi sexuale, etnice, religioase, rasiale ÔÇô se produce de c─âtre agresori individuali, dar ┼či sub forma furiei populare, motivat─â de un obscurantism drapat ├«n ap─ârarea unor valori umane ÔÇ×amenin┼úateÔÇť de cel diferit. Este strategia universal─â prin care masele s├«nt ┼úinute sub control: crearea unui du┼čman comun care amenin┼ú─â ordinea lumii ┼či spre care este deturnat─â aten┼úia public─â pentru a nu fi observate abuzurile puterii. Incidentul din 2013 de la Muzeul ┼ó─âranului Rom├ón din Bucure┼čti, c├«nd proiec┼úia unui film gay a fost ├«ntrerupt─â de sus┼úin─âtori ai Noii Drepte, este ┼či el prezentat ├«n spectacol, la Bucure┼čti scena av├«nd o form─â inedit─â, cu aportul actri┼úei Cristina Dr─âghici, care a ├«ntruchipat, din public, m├«nia cet─â┼úeneasc─â fa┼ú─â de ÔÇ×distrug─âtorulÔÇť (aici chiar spectacolul ├«n sine) valorilor na┼úionale, pe fondul imnului de stat.

Actorii francezi s├«nt ei ├«n┼či┼či un spectacol ÔÇô ├«n mod excep┼úional, la Bucure┼čti a jucat ┼či autorul textului, actorul Yann Verburgh ÔÇô printr-o teatralitate fin reglat─â (cu o men┼úiune special─â pentru Cl├ęmence Laboureau, surprinz─âtoare prin cameleonism ÔÇô Luka al ei este un personaj de colec┼úie ÔÇô ┼či muzicalitate). Fiecare sus┼úine mai multe partituri dramatice, care nu ┼úin cont de gen sau v├«rst─â, lucru ce decurge din structura fragmentar─â a textului, dar ┼či din faptul c─â regizorul a alternat c─âl─âii cu victimele, solicit├«nd actorilor o repozi┼úionare rapid─â, f─âr─â a accentua/vulgariza diferen┼úele. Este o construc┼úie performativ─â filigranat─â, care demonstreaz─â ideea c─â, chiar dac─â ura este cultivat─â la nivel de grup, decizia de a ur├« este individual─â.

19 rosencrantz foto adi bulboaca 2 jpg jpeg

├Än FNT 2017, un alt spectacol al lui Eugen Jebeleanu, pe un text propriu, Familii, produs de Teatrul Na┼úional ÔÇ×Radu StancaÔÇť ┼či Universitatea ÔÇ×Lucian BlagaÔÇť din Sibiu, porne┼čte direct de la propunerea de redefinire a familiei ├«n Constitu┼úia Rom├óniei. Trei pove┼čti cu familii, fiecare disfunc┼úional─â ├«n felul ei, se intersecteaz─â ├«n trei capitole cronologice care s├«nt coregrafiate diferit pentru a fi autonomizate (fiecare capitol are un ritm ┼či o mi┼čcare proprii). Spa┼úiul este creat din jaluzele verticale care ascund/dezv─âluie ac┼úiuni ┼či mentalit─â┼úi, dar s├«nt ┼či suport pentru proiec┼úiile video. Textul panorameaz─â mai multe subiecte ÔÇô definirea rolurilor ├«n cadrul cuplului, rela┼úiile ├«ntre fra┼úii vitregi, violen┼úa domestic─â, homofobie ÔÇô ┼či ridic─â ├«ntrebarea dac─â alc─âtuirea ÔÇ×corect─âÔÇť (dup─â norma majoritar acceptat─â) a familiei asigur─â ┼či func┼úionalitatea acesteia.

Un alt spectacol semnat de Jebeleanu, 20 noiembrie, pe textul lui Lars Noren, creat tot la Teatrul Na┼úional ÔÇ×Radu StancaÔÇť (┼či v─âzut la Bucure┼čti ├«n TeenFest ÔÇô Teatrul Excelsior ┼či FEST(IN) pe Bulevard ÔÇô Teatrul Nottara), este o monodram─â care reconstituie fic┼úional biografia ÔÇô contextul social ┼či posibilele motiva┼úii ÔÇô autorului atacului de la Emsdetten, Germania, din 20 noiembrie 2006. Atunci, Sebastian Bosse (18 ani) a deschis focul ├«n fosta sa ┼čcoal─â, r─ânind c├«teva persoane, dup─â care s-a sinucis. Lars Noren folose┼čte texte ale lui Bosse din care reiese c─â a fost umilit de c─âtre colegi, iar Jebeleanu ├«ncearc─â s─â decripteze mecanismul prin care victima devine agresor ÔÇô bullying la ┼čcoal─â, presiuni sociale ┼či familiale (filmule┼úele de familie cu personajul real s├«nt reproduse ├«n spectacol ÔÇô ce determin─â evolu┼úia diferit─â a unor persoane care au, cel pu┼úin aparent, acela┼či start ├«n via┼ú─â?) etc. ├Äntr-o sal─â de clas─â, ├«n care ├«n b─ânci stau spectatorii, Bosse, jucat febril de Ali Deac, ne reaminte┼čte, mai mult dec├«t ne-am dori, c─â sistemul de educa┼úie este ├«n c─âdere liber─â, iar noi nu reu┼čim s─â ├«l oprim. 

* Versul este titlul unei poezii de Nicu Vladimir 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: sus ÔÇô Maria ┼×tef─ânescu, jos ÔÇô Adi Bulboac─â

Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?