Carnea noastră cea de toate zilele

Publicat în Dilema Veche nr. 797 din 30 mai – 5 iunie 2019
Carnea noastră cea de toate zilele jpeg

● Dragonul de aur de Roland Schimmelpfennig, traducerea: Ioana Petre, regia: Catinca Drăgănescu, scenografia: Ioana Pashca, coregrafia şi ilustraţia muzicală: Simona Deaconescu. Cu: Costi Apostol, Claudia Ardelean / Anca Pitaru, Ion Fiscuteanu Jr., Sebastian Marina, Elena Popa. Teatrul „Andrei Mureşanu“, Sfîntu Gheorghe. 

Textul germanului Roland Schimmelpfennig, Dragonul de aur, scris în 2011, înainte să explodeze criza refugiaţilor, este unul dintre cele mai puternice texte despre migraţie. La vremea sa a produs rumoare, o dată pentru că inversa perspectiva asupra migranţilor, vorbind din punctul lor de vedere, şi a doua oară pentru că era extrem de dur în acuzaţiile la adresa Germaniei şi a germanilor, de exploatare a imigranţilor. Dragonul de aur a fost montat în România de mai multe ori (ca şi o altă piesă a aceluiaşi autor, Noaptea arabă), cea mai recentă producţie fiind la Teatrul „Andrei Mureşanu“ din Sfîntu Gheorghe, cu o echipă de creaţie feminină: regizoarea Catinca Drăgănescu, scenografa Ioana Pashca şi coregrafa Simona Deaconescu.

Mai multe poveşti fragmentare despre locuitorii imigranţi (mulţi ilegali) ai unui imobil din Germania, care are la parter un fast-food exotic (thailandezo-chinezo-vietnamez) pun în discuţie exploatarea omului prin muncă, dezumanizarea lumii contemporane pe fondul obsesiei capitaliste pentru profit, alienarea pe care o produce migraţia economică. Temele abordate sînt acut actuale pentru România anului 2019, care este exportatoare de forţă de muncă ieftină pentru Occident (conform statisticilor, producem cei mai mulţi emigranţi economici din Europa), dar şi importatoare (în mai mică măsură) de forţă de muncă şi mai ieftină din Asia (vietnamezi, chinezi, filipinezi). Cele două situaţii au în comun motivele migraţiei (dificultatea de a se realiza profesional şi financiar acasă) şi duritatea condiţiilor de muncă în ţara de destinaţie. Mare parte dintre imigranţii români prestează servicii grele, prost plătite în raport cu munca, uneori la negru (menajere, infirmiere, muncitori în construcţii şi agricultură etc.). De partea cealaltă, emigranţii asiatici „s-au bucurat“ la noi de un tratament la fel de rău: vietnamezii angajaţi de o firmă românească de construcţii au fost cazaţi în containere, cu șase toalete la 200 de oameni (Adina Florea în Vice: „Viața de container a vietnamezilor aduși în România să-ți izoleze blocul“). Aceasta este faţa eşuată a globalizării, aceea a traficului de muncă, pe care Roland Schimmelpfennig o transformă într-un poem.

rosencrantz foto radu matei 2 jpg jpeg

Sînt două poveşti centrale în Dragonul de aur, care le influenţează pe celelalte. Una este o interpretare surprinzătoare a fabulei Greierele şi furnica, cu funcţiile personajelor inversate: furnica are rolul exploatatorului unei persoane vulnerabile (prin precaritate) şi este transformată în traficantă de carne vie (aici autorul se joacă un pic cu percepţia stereotipă a nemţilor drept un popor harnic şi arată reversul, lăcomia care generează sclavagismul economic). Alta începe aparent realist, cu lucrătorii asiatici din fast-food înghesuiţi în chicineta sufocantă şi cu o durere ucigaşă de dinţi care devine, pe parcurs, o metaforă pentru dezrădăcinare şi dorul de casă. Cu un lirism aspru, creat din replici scurte, în care se includ didascaliile – ceea ce dă textului o dimensiune narativă –, cu o poezie creată din recitarea meniurilor restaurantului, piesa funcţionează ca un caleidoscop care mixează naraţiuni, farse, fabule, tragic şi grotesc. Acestei formule dramaturgice regizoarea Catinca Drăgănescu i-a găsit un corolar dramatic, un format performativ hibrid, între teatru şi performance. Aici a intervenit coregrafa Simona Deaconescu prin crearea unei structuri coerente de mişcare continuă: fraze coregrafice scurte, cu gesturi semirobotizate, parţial repetitive, care transpun ritmul poetic în mişcare, însoţit de un univers sonor dinamic, asurzitor uneori, care pare că înghite personajele, aşa cum o face şi decorul Ioanei Pashca – un mobilier supradimensionat (două scaune şi o masă), pe lîngă care oamenii arată ca furnicile şi deasupra căruia tronează o firmă luminoasă, „EAT MORE MEAT“. Îndemnul pare a se lega de universul personajelor – care se configurează în jurul mîncării pe care unele o prepară şi altele o consumă –, fiind, în acelaşi timp, o sugestie a consumerismului, dar şi a canibalismului capitalist. Profitul devorează oameni. Iar Catinca Drăgănescu încheie această metaforă cu o doză de naturalism: doi muncitori, care mor în contexte legate de muncă, sînt transformaţi în corpuri însîngerate, ambalate ca nişte hălci de carne. Omul este obiectificat, devine marfă şi este tratat ca atare. Trupurile sînt înecate în sînge şi spaţiul aseptic, monocrom, este invadat de lichidul stacojiu şi vîscos care îl năclăieşte. Este o imagine violentă a economiei subterane, a exploatării forţei de muncă, a plasării umanului ca pion într-un mecanism al profitului. Întîmplător, lucrurile se leagă aici dincolo de viziunea regizorală: „sîngele“ este produs din ingrediente naturale şi comestibile (spre liniştea spectatorilor care se tem că pot fi stropiţi: compoziţia nu pătează), iar mirosul de cacao este puternic şi duce involuntar cu gîndul la bucătărie şi mîncare, accentuînd ideea de om – „bun de consum“, de „aliment“ pentru maşinăria capitalistă.

Desigur, pentru un demers performativ care mizează pe anduranţă, coordonare şi sincronicitate (nu doar în mişcare, ci şi în rostire), e nevoie de actori buni şi bine antrenaţi. Catinca Drăgănescu a mizat pe actorii de bază ai trupei din Sfîntu Gheorghe, mai vechi – Elena Popa, Sebastian Marina, Ion Fiscuteanu Jr. – şi mai noi – Anca Pitaru (pe rol cu Claudia Ardelean) şi Costi Apostol. Toţi funcţionează cu mare precizie într-o arhitectură performativă complexă, şi asta fără a secătui spectacolul de viaţă. Schimmelpfennig nu scrie emoţionant şi Drăgănescu nu a făcut un spectacol impresionist, dar Dragonul de aur nu este nici pe departe un mecanism performativ arid şi demonstrativ. Dimpotrivă, ritmul textului şi precizia mişcării generează poezie, iar corpurile însîngerate, învelite în plastic, anonimizate în moarte, aşa cum fuseseră anonime şi în viaţă, reprezintă o imagine care se încăpăţînează să-ţi rămînă în minte. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Radu Matei

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

8  SANDA MARIN jpg jpeg
Decalogul celebrei Sanda Marin în bucătărie. Reguli de aur pentru preparate senzaționale, cum păstrezi untul proaspăt
Sanda Marin, una dintre cele mai îndrăgite bucătărese din toate timpurile, a lăsat femeilor sfaturi prețioase. Lucrarea sa despre gătit inspiră de peste 70 de ani toate gospodinele să pregătească preparate delicioase.
rugaciune credinta lumina paste shutterstock 712661815 jpeg
De ce sunt credincioșii mai sănătoși, mai fericiți și trăiesc mai mult? Ce spun studiile despre psihic și organism
Baza de dovezi care leagă credința de o sănătate mai bună durează de zeci de ani și cuprinde acum mii de studii. O mare parte din aceste cercetări implică urmărirea stării de sănătate a unei populații de-a lungul anilor și chiar a deceniilor.
soldati marele razboi foto imagoromaniae jpg
Test de cultură generală: „Acum ori niciodată!“
Te crezi as în noţiuni de cultură generală? Vezi cât eşti de informat cu ajutorul acestor 27 de întrebări, clasificate pe mai multe domenii de interes.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.