Carnea noastr─â cea de toate zilele

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 797 din 30 mai ÔÇô 5 iunie 2019
Carnea noastr─â cea de toate zilele jpeg

ÔŚĆ Dragonul de aur de Roland Schimmelpfennig, traducerea: Ioana Petre, regia: Catinca Dr─âg─ânescu, scenografia: Ioana Pashca, coregrafia ┼či ilustra┼úia muzical─â: Simona Deaconescu. Cu: Costi Apostol, Claudia Ardelean / Anca Pitaru, Ion Fiscuteanu Jr., Sebastian Marina, Elena Popa. Teatrul ÔÇ×Andrei Mure┼čanuÔÇť, Sf├«ntu Gheorghe. 

Textul germanului Roland Schimmelpfennig, Dragonul de aur, scris ├«n 2011, ├«nainte s─â explodeze criza refugia┼úilor, este unul dintre cele mai puternice texte despre migra┼úie. La vremea sa a produs rumoare, o dat─â pentru c─â inversa perspectiva asupra migran┼úilor, vorbind din punctul lor de vedere, ┼či a doua oar─â pentru c─â era extrem de dur ├«n acuza┼úiile la adresa Germaniei ┼či a germanilor, de exploatare a imigran┼úilor. Dragonul de aur a fost montat ├«n Rom├ónia de mai multe ori (ca ┼či o alt─â pies─â a aceluia┼či autor, Noaptea arab─â), cea mai recent─â produc┼úie fiind la Teatrul ÔÇ×Andrei Mure┼čanuÔÇť din Sf├«ntu Gheorghe, cu o echip─â de crea┼úie feminin─â: regizoarea Catinca Dr─âg─ânescu, scenografa Ioana Pashca ┼či coregrafa Simona Deaconescu.

Mai multe pove┼čti fragmentare despre locuitorii imigran┼úi (mul┼úi ilegali) ai unui imobil din Germania, care are la parter un fast-food exotic (thailandezo-chinezo-vietnamez) pun ├«n discu┼úie exploatarea omului prin munc─â, dezumanizarea lumii contemporane pe fondul obsesiei capitaliste pentru profit, alienarea pe care o produce migra┼úia economic─â. Temele abordate s├«nt acut actuale pentru Rom├ónia anului 2019, care este exportatoare de for┼ú─â de munc─â ieftin─â pentru Occident (conform statisticilor, producem cei mai mul┼úi emigran┼úi economici din Europa), dar ┼či importatoare (├«n mai mic─â m─âsur─â) de for┼ú─â de munc─â ┼či mai ieftin─â din Asia (vietnamezi, chinezi, filipinezi). Cele dou─â situa┼úii au ├«n comun motivele migra┼úiei (dificultatea de a se realiza profesional ┼či financiar acas─â) ┼či duritatea condi┼úiilor de munc─â ├«n ┼úara de destina┼úie. Mare parte dintre imigran┼úii rom├óni presteaz─â servicii grele, prost pl─âtite ├«n raport cu munca, uneori la negru (menajere, infirmiere, muncitori ├«n construc┼úii ┼či agricultur─â etc.). De partea cealalt─â, emigran┼úii asiatici ÔÇ×s-au bucuratÔÇť la noi de un tratament la fel de r─âu: vietnamezii angaja┼úi de o firm─â rom├óneasc─â de construc┼úii au fost caza┼úi ├«n containere, cu ╚Öase toalete la 200 de oameni (Adina Florea ├«n Vice: ÔÇ×Via╚Ťa de container a vietnamezilor adu╚Öi ├«n Rom├ónia s─â-╚Ťi izoleze bloculÔÇť). Aceasta este fa┼úa e┼čuat─â a globaliz─ârii, aceea a traficului de munc─â, pe care Roland Schimmelpfennig o transform─â ├«ntr-un poem.

rosencrantz foto radu matei 2 jpg jpeg

S├«nt dou─â pove┼čti centrale ├«n Dragonul de aur, care le influen┼úeaz─â pe celelalte. Una este o interpretare surprinz─âtoare a fabulei Greierele ┼či furnica, cu func┼úiile personajelor inversate: furnica are rolul exploatatorului unei persoane vulnerabile (prin precaritate) ┼či este transformat─â ├«n traficant─â de carne vie (aici autorul se joac─â un pic cu percep┼úia stereotip─â a nem┼úilor drept un popor harnic ┼či arat─â reversul, l─âcomia care genereaz─â sclavagismul economic). Alta ├«ncepe aparent realist, cu lucr─âtorii asiatici din fast-food ├«nghesui┼úi ├«n chicineta sufocant─â ┼či cu o durere uciga┼č─â de din┼úi care devine, pe parcurs, o metafor─â pentru dezr─âd─âcinare ┼či dorul de cas─â. Cu un lirism aspru, creat din replici scurte, ├«n care se includ didascaliile ÔÇô ceea ce d─â textului o dimensiune narativ─â ÔÇô, cu o poezie creat─â din recitarea meniurilor restaurantului, piesa func┼úioneaz─â ca un caleidoscop care mixeaz─â nara┼úiuni, farse, fabule, tragic ┼či grotesc. Acestei formule dramaturgice regizoarea Catinca Dr─âg─ânescu i-a g─âsit un corolar dramatic, un format performativ hibrid, ├«ntre teatru ┼či performance. Aici a intervenit coregrafa Simona Deaconescu prin crearea unei structuri coerente de mi┼čcare continu─â: fraze coregrafice scurte, cu gesturi semirobotizate, par┼úial repetitive, care transpun ritmul poetic ├«n mi┼čcare, ├«nso┼úit de un univers sonor dinamic, asurzitor uneori, care pare c─â ├«nghite personajele, a┼ča cum o face ┼či decorul Ioanei Pashca ÔÇô un mobilier supradimensionat (dou─â scaune ┼či o mas─â), pe l├«ng─â care oamenii arat─â ca furnicile ┼či deasupra c─âruia troneaz─â o firm─â luminoas─â, ÔÇ×EAT MORE MEATÔÇť. ├Ändemnul pare a se lega de universul personajelor ÔÇô care se configureaz─â ├«n jurul m├«nc─ârii pe care unele o prepar─â ┼či altele o consum─â ÔÇô, fiind, ├«n acela┼či timp, o sugestie a consumerismului, dar ┼či a canibalismului capitalist. Profitul devoreaz─â oameni. Iar Catinca Dr─âg─ânescu ├«ncheie aceast─â metafor─â cu o doz─â de naturalism: doi muncitori, care mor ├«n contexte legate de munc─â, s├«nt transforma┼úi ├«n corpuri ├«ns├«ngerate, ambalate ca ni┼čte h─âlci de carne. Omul este obiectificat, devine marf─â ┼či este tratat ca atare. Trupurile s├«nt ├«necate ├«n s├«nge ┼či spa┼úiul aseptic, monocrom, este invadat de lichidul stacojiu ┼či v├«scos care ├«l n─âcl─âie┼čte. Este o imagine violent─â a economiei subterane, a exploat─ârii for┼úei de munc─â, a plas─ârii umanului ca pion ├«ntr-un mecanism al profitului. ├Änt├«mpl─âtor, lucrurile se leag─â aici dincolo de viziunea regizoral─â: ÔÇ×s├«ngeleÔÇť este produs din ingrediente naturale ┼či comestibile (spre lini┼čtea spectatorilor care se tem c─â pot fi stropi┼úi: compozi┼úia nu p─âteaz─â), iar mirosul de cacao este puternic ┼či duce involuntar cu g├«ndul la buc─ât─ârie ┼či m├«ncare, accentu├«nd ideea de om ÔÇô ÔÇ×bun de consumÔÇť, de ÔÇ×alimentÔÇť pentru ma┼čin─âria capitalist─â.

Desigur, pentru un demers performativ care mizeaz─â pe anduran┼ú─â, coordonare ┼či sincronicitate (nu doar ├«n mi┼čcare, ci ┼či ├«n rostire), e nevoie de actori buni ┼či bine antrena┼úi. Catinca Dr─âg─ânescu a mizat pe actorii de baz─â ai trupei din Sf├«ntu Gheorghe, mai vechi ÔÇô Elena Popa, Sebastian Marina, Ion Fiscuteanu Jr. ÔÇô ┼či mai noi ÔÇô Anca Pitaru (pe rol cu Claudia Ardelean) ┼či Costi Apostol. To┼úi func┼úioneaz─â cu mare precizie ├«ntr-o arhitectur─â performativ─â complex─â, ┼či asta f─âr─â a sec─âtui spectacolul de via┼ú─â. Schimmelpfennig nu scrie emo┼úionant ┼či Dr─âg─ânescu nu a f─âcut un spectacol impresionist, dar Dragonul de aur nu este nici pe departe un mecanism performativ arid ┼či demonstrativ. Dimpotriv─â, ritmul textului ┼či precizia mi┼čc─ârii genereaz─â poezie, iar corpurile ├«ns├«ngerate, ├«nvelite ├«n plastic, anonimizate ├«n moarte, a┼ča cum fuseser─â anonime ┼či ├«n via┼ú─â, reprezint─â o imagine care se ├«nc─âp─â┼ú├«neaz─â s─â-┼úi r─âm├«n─â ├«n minte. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Radu Matei

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.