Avignon, porto-franco sau cu drapelul Europei înainte

Publicat în Dilema Veche nr. 806 din 1-7 august 2019
Avignon, porto franco sau cu drapelul Europei înainte jpeg

ÔÇô cea de a 73-a edi╚Ťie a Festivalului de la Avignon, 4-23 iulie 2019 ÔÇô

S-a ├«ncheiat cea de a ╚Öasea edi╚Ťie sub conducerea lui Olivier Py, primul artist director al festivalului dup─â Jean Vilar. Venit direct din breasl─â, Py a adus poate un ton mai pasional, cu multiple implic─âri, de╚Öi anul acesta a avut doar dou─â titluri programate ├«n festival, Macbeth filozof, cu de╚Ťinu╚Ťii de la Avignon-Pontet, ╚Öi Dragostea ├«nving─âtoare, un musical pentru copii, ÔÇ×care au nevoie ├«ntotdeauna de un happy-end, ╚Öi atunci, a m─ârturisit regizorul, ├«mi autorizez optimismulÔÇť. Optimismul l-am g─âsit mai ales ├«n editorialul de deschidere, liric ╚Öi generos, ╚Öi, din nou, ├«n bilan╚Ť, care acorda f─âr─â surprize un satisfecit ╚Öi c├«teva cifre incontestabile, record de participare (95,5% din capacitatea s─âlilor). Peste 40 de spectacole ├«n edi╚Ťia IN, dedicate marilor mituri fondatoare ale civiliza╚Ťiei europene, dup─â ce tema genului ├«nrolase anul tecut o parte din titlurile ╚Öi dezbaterile propuse. ÔÇ×S─â dezarm─âm singur─ât─â╚ŤileÔÇť, cuv├«ntul de ordine al ultimei edi╚Ťii a festivalului, a fost deci lansat, ca un vas amiral pe o mare ├«n furtun─â, miturile fondatoare ale civiliza╚Ťiei noastre, mai mult ca niciodat─â ├«n pericol. E tulbur─âtor totu╚Öi c─â ne mai b├«ntuie ├«nc─â tulburele illo tempore, ce ne mai spun ast─âzi zidurile pr─âbu╚Öite ale Troiei, ├«nc─âp─â╚Ť├«narea arheologilor de a ne p─âstra conecta╚Ťi, exers├«nd asupra noastr─â aceea╚Öi atrac╚Ťie pentru furiosul rege mirmidon sau pribegia prin╚Ťilor troieni? Arma virumque canoÔÇŽ pentru eternitate. Dar, poate, e doar un pretextÔÇŽ

O ultim─â precizare: anul acesta, Festivalul nu a mai invitat marile nume care au f─âcut serile de glorie ale festivalului ÔÇô Castelucci, Castorf, Ostermeier. Py ├«╚Öi asum─â ├«ns─â riscul, invit├«nd arti╚Öti mai pu╚Ťin cunoscu╚Ťi. Argumentul nu prea mai func╚Ťioneaz─â pentru spectacolul de deschidere ├«n Curtea de Onoare a Palatului Papal, cu Arhitectur─â, scris ╚Öi regizat de Pascal Rambert, unul din autorii francezi contemporani cei mai tradu╚Öi ╚Öi juca╚Ťi ├«n lume, cu o distribu╚Ťie de zile mari, Jacques Weber, Denis Podalyd├Ęs, de la Comedia Francez─â, Stanislas Nordey, Emmanuelle B├ęart. Nervul central al festivalului e constituit a╚Öadar din c├«teva titluri care au construit imaginarul occidental ÔÇô adapt─âri dup─â Odiseea, Eneida, Cei ╚Öapte contra Tebei ÔÇô, dar care ne aduc la ce tr─âim ast─âzi. Aici e for╚Ťa lor, ne vorbesc despre exil ╚Öi crize migratorii, dramele Mediteranei ╚Öi o democra╚Ťie de reinventat. Finalmente, ├«ntre epic ╚Öi estetic, festivalul a ales mai degrab─â politicul.

Festivalul a ├«nceput cu un text contemporan, cu reale inten╚Ťii pedagogice, axat la ├«nceputul secolului trecut, ├«n buza Primului R─âzboi Mondial ╚Öi p├«n─â la apari╚Ťia nazismului ├«n Germania. Architectur─â e povestea unei familii de intelectuali, lumina╚Ťi ╚Öi con╚Ötien╚Ťi, care presimt catastrofa istoric─â ce se anun╚Ť─â, dar s├«nt incapabili s─â modifice evolu╚Ťia ╚Öi deznod─âm├«ntul. Spectacolul, de peste patru ore, cu lungi tirade ╚Öi extrem de discursiv, puncteaz─â acuzator c─âtre posteritate. ÔÇ×Cine te crezi?ÔÇť e prima replic─â, plin─â de furie, adesat─â de Jacques Weber, cu o voce tun─âtoare, fiului ce a ├«ndr─âznit s─â l ├«nfrunte, replicile continu─â, lansate ca ni╚Öte lovituri de sabie, p├«n─â la satura╚Ťie. Finalul aduce o schimbare de registru ╚Öi de ritm, se joac─â cu computere pe ecranul c─ârora fiecare personaj ├«╚Öi deap─ân─â sf├«r╚Öitul ╚Öi mimez─â scena mor╚Ťii, to╚Ťi r─âpu╚Öi de moarte violent─â. Un superb cal negru, venit parc─â din infern, apare spre final ╚Öi ├«nvioreaz─â o sal─â obosit─â de patru ore de spectacol ╚Öi de invective furioase. Tot despre Europa, dar mai pu╚Ťin mesianic ╚Öi mai degrab─â mobilizator, ne vorbe╚Öte ╚Öi spectacolul Noi, Europa, Banchetul popoarelor, de Roland Auzet, pe un text de Laurent Gaudet. O istorie colectiv─â, ├«n mai mult limbi, un Banchet al popoarelor polifonic. ├Än fiecare sear─â, un Mare Martor e invitat pe scen─â, ├«n mjlocul spectacolului, s─â declame crezul lui politic, speran╚Ťa ├«n Europa. Printre cei mai cunoscu╚Ťi au fost Fran├žois Hollande sau Aur├ęlie Filippetti, fost ministru socia-list al Culturii. Momentul nu evit─â, din p─âcate, o doz─â evident─â de demagogie.

p14 points de nonretour c velica panduru jpg jpeg

Cînd istoria e traversată de intimitate

Dac─â ├«n Thiaroye, primul episod al trilogiei Alexandrei Badea, Points de non-retour (Puncte de ne├«ntoarcere), jucat la Th├ę├ótre de la Colline din Paris, dimensiunea documentat─â era important─â, ├«n Cheiul Senei, cel de al doilea capitol al trilogiei, creat la Avignon, s├«ntem mai mult ├«n zona intimist─â. Spectacolul e deschis de regizoare, care vine ├«n dreapta scenei ╚Öi scrie pe un computer, proiectat pe un ecran, ├«n c├«teva r├«nduri, motivul de la care a plecat piesa. O ├«nt├«lnire cu o fat─â ce de╚Ťine secretul unor evenimente tragice despre care ar vrea s─â ╚Ötie mai mult. Regizoarea a pus povestea ├«n ram─â ╚Öi se retrage. Piesa articuleaz─â apoi dou─â istorii care se petrec simultan ├«n dou─â spa╚Ťii. ├Än prim-plan, ╚Öedin╚Ťa de psihanaliz─â a Norei, t├«n─âr─â jurnalist─â, ├«n c─âutarea unui traumatism ascuns, ╚Öi ├«n al doilea spa╚Ťiu, ca o vitrin─â sau o deschidere spe trecutul dureros al personajului, povestea tragic─â de iubire dintre un algerian ╚Öi o femeie pied-noir, nume dat coloni╚Ötilor francezi, de fapt bunica Norei. ├Än rolul femeii pied-noir, sf├«╚Öiat─â ├«ntre dou─â lumi, M─âd─âlina Constantin se dezv─âluie aici excep╚Ťional─â, fragil─â, dar de o mare precizie ╚Öi for╚Ť─â dramatic─â, de o veritabil─â maturitate artistic─â. Scenografia Velic─âi Panduru, o arhitectur─â simpl─â, un spa╚Ťiu suspendat, ├«n spatele unui ecran, ca un cub al memoriei, unde evolueaz─â cuplul de odinioar─â ╚Öi ├«n care, ├«ntr-un moment de maxim─â tensiune, masacrul algerienilor din octombrie 1961, apare o carcas─â de vit─â, s├«nger├«nd─â, at├«rnat─â de tavan. M─âd─âlina se aga╚Ť─â cu m├«inile de ea, zg├«rie pere╚Ťii, pe care las─â urme ╚Öiroind de s├«nge. Momentul trimite plastic ca imagine la sculpturile unui Beuys sau Catellan, dar mai ales la un moment de teribil─â amintire istoric─â, rebeliunea legionar─â din ianuarie 1941 de la Bucure╚Öti, c├«nd cadavre de evrei au fost g─âsite sp├«nzurate ├«n c├«rligele de la abator. Crimele, amintirile se scurtcircuiteaz─â ├«n efortul de recuperare a istoriei, o alt─â fereastr─â intim─â care trimite la spa╚Ťiul unui artist n─âscut ├«n Rom├ónia.

Străina ce plîngea lîngă o fîntînă

Piesa lui Maurice Maeterlinck, Pelleas ╚Öi Melisanda, un text poetic scris ├«n 1892, de o for╚Ť─â metaforic─â ce a ajutat-o s─â str─âbat─â p├«n─â la noi, r─âspunde ╚Öi azi unor ├«ntreb─âri ale lumii contemporane. Ideea pe care se sprijin─â spectacolul pus ├«n scen─â de Julie Duclos, desigur, e o poveste de dragoste tragic─â ╚Öi inocent─â, dar mai ales e vorba de o lume ce se pr─âbu╚Öe╚Öte, o fantasm─â milenar─â ce amenin╚Ť─â din ce ├«n ce mai mult s─â devin─â o realitate. Spectacolul ├«ncepe cu o ├«nt├«lnire ├«n p─âdure, prin╚Ťul Golaud, plecat la v├«n─âtoare, s-a r─ât─âcit ╚Öi o descoper─â pe Melisanda, l├«ng─â o f├«nt├«n─â, speriat─â ca o s─âlb─âticiune r─ânit─â. Primele sale cuvinte: ÔÇ×Nu m─â atinge╚Ťi, nu m─â atinge╚Ťi!ÔÇť. ÔÇ×Cineva v-a f─âcut un r─âu?ÔÇť, ├«ntreab─â Golaud. ÔÇ×To╚Ťi, to╚ŤiÔÇť, r─âspunde fata. Melisanda poart─â ├«n ea o enigm─â, vine de departe, a fugit de undeva, vom ╚Öti doar c─â a suferit mult, c─â a v─âzut lucruri teribile. Pentru Julie Duclos, Melisanda e o figur─â a pribegiei, a exilului, o metafor─â poetic─â ╚Öi politic─â ├«n acela╚Öi timp, ea ar putea fi una dintre femeile ce r─ât─âcesc pe drumurile migra╚Ťiei, gonite de masacre, de r─âzboaie, de persecu╚Ťii. Spectacolul e creat ├«ntre teatru ╚Öi cinema, care coexist─â, cu scene pre├«nregistrate, filmate cu o echip─â de cinema, ├«n p─âdure, ├«n grot─â, altele s├«nt filmate ├«n direct pe platou, umbre, t─âceri, frontiere invizibile, atmosfer─â ce╚Ťoas─â de lume a visului, care bruiaz─â raportul ├«ntre realitate ╚Öi fic╚Ťiune.

Arma virumque cano

Sub alte ceruri, adaptare ╚Öi regie de Ma├źlle Po├ęsy, traducere de Kevin Keiss, se inspir─â din prima parte a Eneidei lui Vergilius, cea a c─âl─âtoriilor, c├«teodat─â numit─â chiar Odiseea Eneidei. Spectacolul re╚Ťine din text c├«teva etape decisive, plecarea din Troia incendiat─â, pribegiile f─âr─â ╚Öir, naufragii ╚Öi peripe╚Ťii, ╚Öi ├«nt├«lnirea cu Didona, regina Cartaginei. Spectacolul e construit pe combinarea a trei moduri de scriitur─â independente, fragmente din ╚Öase c├«nturi din Eneida, traduse din latin─â, la care se adaug─â episoade originale ╚Öi altele provenite din scriitura de platou. Povestirea e descusut─â, ├«ntre vis ╚Öi co╚Ömar, un spa╚Ťiu-timp voit dezordonat. Un joc corporal violent, dans agresiv al pribegilor ce va reveni obsesiv. -Viii ╚Öi mor╚Ťii, zeii ╚Öi muritorii se amestec─â, Olimpul e tratat ├«n cheie umoristic─â, regina Cartaginei vine ├«n fa╚Ťa scenei ╚Öi promite ad─âpost tututor pribegilor. ╚śi aici discursul devine clar politic ╚Öi contemporan. Inutil s─â v─â amintesc c─â s-a sf├«r╚Öit prost pentru regin─â.

C├«t despre spectacolul chinezilor Salonul de ceai, o adaptare modernizat─â a piesei lui Lao She, m a frapat o fraz─â care revine ├«n valul de tirade violent aruncate ├«n fa╚Ťa publicului, ÔÇ×Nu putem spune nimic ├«mporiva guvernului!ÔÇť. Scenografia inspirat─â de constructivismul rus (vezi decorul ├Äncornoratului magnific al lui Meyerhold), Coca Cola, John Lennon ╚Öi nu Lenin, finalul absolut fabulos, roata imens─â care se pune ├«n mi╚Öcare ╚Öi care r─âstoarn─â ╚Öi malaxeaz─â totul, imprim─â ÔÇ×marcaÔÇť regizorului Meng Jingui, cunoscut azi ├«n lumea ├«ntreag─â. Ca ╚Öi cum arti╚Ötii chinezi se preg─âtesc s─â devin─â noii mae╚Ötri ai teatrului de avangard─â, f─âr─â s─â uit─âm c─â Lao She ÔÇ×a fost sinucisÔÇť ├«n 1966, ├«n toiul Revolu╚Ťiei culturale maoiste. ╚śi care ne trimite la Ren Hang, t├«n─ârul artist chinez, sinucis la 29 de ani, ├«n 2017, ╚Öi care i-a inspirat lui Kirill Serebrennikov, ├«n arest la domiciliu, Outside, spectacol prezent ├«n festival, ╚Öi care a fost nevoit s─â conduc─â repeti╚Ťiile ╚Öi interviurile prin Skype. Dovada c─â, pentru a-l cita, ├«n ├«ncheiere, pe Marele Curb din Peer Gynt de Ibsen, ├«nainte, ├«napoi e la fel de departe! 

Mirella Patureau este critic de teatru ┼či traduc─âtoare, cercet─âtoare la Atelier de Recherche sur lÔÇÖInterm├ędialit├ę et les Arts du Spectacle, CNRS, Paris.

Foto: Poins de nonretour, credit: Velica Panduru

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.