Autobiografia semificţională a lui Radu Afrim

Publicat în Dilema Veche nr. 714 din 26 octombrie – 1 noiembrie 2017
Autobiografia semificţională a lui Radu Afrim jpeg

● Pasărea retro se lovește de bloc și cade pe asfaltul fierbinte, regie și text: Radu Afrim. Cu: László Csaba, Takács Örs, B. Fülöp Erzsébet, Lörincz Ágnes, Simon Boglárka Katalin, Kádár Noémi, Gecse Ramóna, Csíki Szabolcs, Varga Balázs, Bokor Barna, Berekméri Katalin, Fülöp Bea, Kiss Bora, Keresztes Varga Andrea, Ördög Miklós Levente, Tollas Gábor, P. Béres Ildikó, Biluska Annamária, Nagy Dorottya, Moldován Orsolya, Bartha László Zsolt, Huszár Gábor, Ruszuly Ervin, Kiss Péter, Kiss Anna, Sebesi Borbála, Pál Mátyás Áron, Sebesi Sarolta, Hunyadi Virág, Szakács László. Scenografie și costume: Irina Moscu. Video-mapping: Andrei Cozlac. Univers sonor: Radu Afrim, Gáspár Álmos, Pál Petra Noémi. Sound design: Gáspár Álmos. Coregrafie: Ruszuly Ervin. Teatrul Național Tîrgu Mureș – Compania „Tompa Miklós“. 

În ultimii ani, Radu Afrim a creat cîteva spectacole care reprezintă viziuni performative asupra unor subiecte legate de viaţa sa, cum ar fi teatrul – Detalii naive total lipsite de profunzime din viaţa şi moartea unor spectatori la Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely“ din Timişoara – sau Brăila, oraş în care a lucrat de mai multe ori – Sîntrack (În căutarea sunetului pierdut într-un oraş cu soare) la Teatrul „Maria Filotti“. Şi Castingul dracului, creat la Teatrul Național Tîrgu Mureș – Compania „Tompa Miklós“, spectacol care radiografiază identitatea secuiască sub o formă intelectuală de teatru popular, are o oarecare conotaţie personală dată fiind provenienţa regizorului dintr-o zonă româno-maghiară. Dar locul în care Castingul dracului şi Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbinte se întîlnesc, dincolo de faptul că ambele sînt produse de acelaşi teatru, este explorarea universului copilăriei regizorului, mai puţin în primul, unde predomină conturarea universului secuiesc, şi total în al doilea, unde perspectiva, naraţiunile, personajele sînt profund subiective şi reprezintă elemente de biografie personală.

Ca demers performativ auctorial absolut, Pasărea retro… este o arhivă performativă cu mai multe planuri: universul izolat comunist din anii ’70-’80, copilăria regizorului, dar şi lumea lui interioară, dominată de imaginaţie (o formă inedită de realism magic – care aminteşte de spectacolul lui Alvis Hermanis, The Sound of Silence – bazată pe o perspectivă subiectivă asupra realităţii şi combinată cu elemente onirice, rezultînd astfel o viziune hibridă asupra unor timpuri şi locuri reale). Spectacolul durează trei ore şi, lucru nespecific lui Afrim, are pauză, justificată de o schimbare de registru şi de ritm. Prima parte se concentrează pe crearea atmosferei şi desenarea personajelor în formula realist-fantastică proprie regizorului. O comunitate urbană dintr-un orăşel transilvănean în perioada comunistă este expusă ca într-o vitrină, conturînd o estetică a blocului – cu scenografia aferentă, o faţadă de imobil comunist, neutră, care permite vizionarea parţială, inclusiv prin videomapping, a interiorului apartamentelor şi a locatarilor, formulă care aminteşte de „fagurele de miere“ din Omul pernă al aceluiaşi Afrim, dar şi de alte show-uri precum Casa europeană. Prologul lui Hamlet fără cuvinte de Alex Rigola (Teatrul Lliure, Barcelona), în care spectacolul integral non-verbal este creat din acţiuni „vizibile“ prin ferestrele unei locuinţe. Blocul este spaţiu al unei realităţi – politică şi socială – dezolante (clădirea este locuită de sinistraţii unei inundaţii) din care imaginaţia copilului-narator găseşte forme de evadare prin construirea personală a unor poveşti din schelete narative (ce aude şi ce vede, fără a înţelege sensurile exacte, precum avorturile ilegale sau vecinul colaborator al Securităţii) şi atribuirea, la fel de personală, a unor identităţi fantastice unor persoane reale (surorile gotice, noua vecină sexy etc.). Cartografierea acestui univers se face cu umor, la limita dintre realitate şi ficţiune, din perspectiva copilului (Takács Örs), care este mai degrabă exterior şi ulterior lumii descrise, căci povestea este spusă cu vocea adultului (László Csaba), adică de la distanţă (temporală şi geografică), în scene tăiate brusc, cinematografic (memoria reţine aleatoriu elemente disparate, nu are cursivitate narativă). Copilul este astfel mai puţin parte din acest univers şi mai mult martor, ba chiar, într-o perspectivă mai profundă, creator al acestui univers care reprezintă realitatea sa, ficţionalizată şi recuperată prin memorie. A doua parte a spectacolului este mai concentrată şi capătă accente dramatice: fresca epocii, care răzbate neliniştitor din fundal în prima parte, se clarifică, iar poveştile deschise la început converg în final. Dinamica se schimbă, ritmul se accelerează, naraţiunile se limpezesc, destinele personajelor sînt conturate, uneori tragic. Pasărea retro… parcurge un proces profund subiectiv şi poetic de investigare performativă a memoriei prin fapte, sentimente şi confruntarea dintre realitate şi imaginaţie.

19 rosencrantz2 foto zoltan rab jpg jpeg

Unele dintre evenimentele şi personajele din Pasărea retro… pot fi recunoscute din interviuri ale regizorului: inundaţiile care au acoperit străzile în Becleanul natal (şi l-au obligat pe tatăl său să îl poarte pe umeri); Olimpia şi Pompilia („surorile vizionare“), care apar aici ca nişte personaje rupte din seria cărţilor lui Ransom Riggs, Miss Peregrine; pictoriţa Margit etc. Atmosfera anilor ’70-’80 se configurează sonor, de la muzica trupei ABBA la poreclele unor personaje, inspirate de filmele epocii (Sandokan), dar şi prin realităţi edulcorate (mîncarea folosită drept adjuvant pentru flirt într-o epocă în care alimentele lipseau). Grupul de copii contribuie la patina temporală, cu uniformele şi activităţile şcolare specifice vremurilor, iar ierbarele funcţionează metaforic, căci memoria este arhivată precum frunzele, cu amintiri punctuale care alcătuiesc un construct determinant pentru identitatea regizorului.

Toată această arhitectură spectaculară barocă, dar delicată, ţesută din atmosferă şi personaje mai degrabă decît din naraţiune, nu ar fi putut fi ridicată dacă Afrim nu ar fi avut la dispoziţie o trupă compactă de actori care nu doar să îi urmeze şi respecte demersul performativ, ci şi să îl înţeleagă. Încă o dată, actorii maghiari de la Tîrgu Mureş au dovedit profunzime şi tehnică la nivel de excelenţă. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Zoltan Rab

afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.
event seara de film 28 August Bucuresti 02 jpg
ZILELE SOFIA NĂDEJDE 2022 - SCURTMETRAJE REALIZATE DE FEMEI Proiecție la București – 28 august ora 19.00 MNLR
Duminică, 28 august, în cadrul evenimentului Zilele Sofia Nădejde – ediția a V-a, în Sala Iosif Naghiu a MNLR (Calea Griviței 64), va avea loc o proiecție de scurtmetraje românești regizate de femei.
958 16 Avanpremiera jpg
Librarul din Florența
Vespasiano n-a făcut el toate cele 200 de manuscrise pentru biblioteca abației din Fiesole, așa cum avea să susțină. Cosimo a cumpărat 20 dintre ele printr-un alt librar florentin, Zanobi di Mariano.
p 17 jpg
O dispariție
Însă această fetiță nu reprezintă, în film, doar tropul copilașului gingaș care e de ajuns să respire pentru a emoționa durabil.

Adevarul.ro

Mircea Badea jpg
Antena 3 a devenit Antena 3 CNN: postul și-a schimbat numele și sigla. Ce discurs a ținut Mircea Badea VIDEO
Marți, 26 septembrie, Mihai Gâdea și Rani Raad, președinte CNN Worldwide Commercial, au semnat la București acordul de parteneriat.
plaja nudisti nudism foto shutterstock
Insula de nudiști unde doar soldații poartă haine
Insula Ile du Levandint, din Marea Mediterană, se află lângă Golful Lion și a fost fondată în 1932. Regiunea este iubită nu doar de nudiști, ci și de care fac scuba diving.
euro dolar png
Aprecierea dolarului poate provoca o criză economică și financiară
Recenta apreciere a dolarului este nesustenabilă și poate aduce o criză economică sau financiară, susțin specialiștii de la Morgan Stanley într-o notă remisă clienților, citată de USnews.com.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.