Autobiografia semificţională a lui Radu Afrim

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 714 din 26 octombrie ÔÇô 1 noiembrie 2017
Autobiografia semificţională a lui Radu Afrim jpeg

ÔŚĆ Pas─ârea retro se love╚Öte de bloc ╚Öi cade pe asfaltul fierbinte, regie ╚Öi text: Radu Afrim. Cu: L├íszl├│ Csaba, Tak├ícs ├ľrs, B. F├╝l├Âp Erzs├ębet, L├Ârincz ├ügnes, Simon Bogl├írka Katalin, K├íd├ír No├ęmi, Gecse Ram├│na, Cs├şki Szabolcs, Varga Bal├ízs, Bokor Barna, Berekm├ęri Katalin, F├╝l├Âp Bea, Kiss Bora, Keresztes Varga Andrea, ├ľrd├Âg Mikl├│s Levente, Tollas G├íbor, P. B├ęres Ildik├│, Biluska Annam├íria, Nagy Dorottya, Moldov├ín Orsolya, Bartha L├íszl├│ Zsolt, Husz├ír G├íbor, Ruszuly Ervin, Kiss P├ęter, Kiss Anna, Sebesi Borb├íla, P├íl M├íty├ís ├üron, Sebesi Sarolta, Hunyadi Vir├íg, Szak├ícs L├íszl├│. Scenografie ╚Öi costume: Irina Moscu. Video-mapping: Andrei Cozlac. Univers sonor: Radu Afrim, G├ísp├ír ├ülmos, P├íl Petra No├ęmi. Sound design: G├ísp├ír ├ülmos. Coregrafie: Ruszuly Ervin. Teatrul Na╚Ťional T├«rgu Mure╚Ö ÔÇô Compania ÔÇ×Tompa Mikl├│sÔÇť. 

├Än ultimii ani, Radu Afrim a creat c├«teva spectacole care reprezint─â viziuni performative asupra unor subiecte legate de via┼úa sa, cum ar fi teatrul ÔÇô Detalii naive total lipsite de profunzime din via┼úa ┼či moartea unor spectatori la Teatrul Maghiar de Stat ÔÇ×Csiky GergelyÔÇť din Timi┼čoara ÔÇô sau Br─âila, ora┼č ├«n care a lucrat de mai multe ori ÔÇô S├«ntrack (├Än c─âutarea sunetului pierdut ├«ntr-un ora┼č cu soare) la Teatrul ÔÇ×Maria FilottiÔÇť. ┼×i Castingul dracului, creat la Teatrul Na╚Ťional T├«rgu Mure╚Ö ÔÇô Compania ÔÇ×Tompa Mikl├│sÔÇť, spectacol care radiografiaz─â identitatea secuiasc─â sub o form─â intelectual─â de teatru popular, are o oarecare conota┼úie personal─â dat─â fiind provenien┼úa regizorului dintr-o zon─â rom├óno-maghiar─â. Dar locul ├«n care Castingul dracului ┼či Pas─ârea retro se love┼čte de bloc ┼či cade pe asfaltul fierbinte se ├«nt├«lnesc, dincolo de faptul c─â ambele s├«nt produse de acela┼či teatru, este explorarea universului copil─âriei regizorului, mai pu┼úin ├«n primul, unde predomin─â conturarea universului secuiesc, ┼či total ├«n al doilea, unde perspectiva, nara┼úiunile, personajele s├«nt profund subiective ┼či reprezint─â elemente de biografie personal─â.

Ca demers performativ auctorial absolut, Pas─ârea retroÔÇŽ este o arhiv─â performativ─â cu mai multe planuri: universul izolat comunist din anii ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, copil─âria regizorului, dar ┼či lumea lui interioar─â, dominat─â de imagina┼úie (o form─â inedit─â de realism magic ÔÇô care aminte┼čte de spectacolul lui Alvis Hermanis, The Sound of Silence ÔÇô bazat─â pe o perspectiv─â subiectiv─â asupra realit─â┼úii ┼či combinat─â cu elemente onirice, rezult├«nd astfel o viziune hibrid─â asupra unor timpuri ┼či locuri reale). Spectacolul dureaz─â trei ore ┼či, lucru nespecific lui Afrim, are pauz─â, justificat─â de o schimbare de registru ┼či de ritm. Prima parte se concentreaz─â pe crearea atmosferei ┼či desenarea personajelor ├«n formula realist-fantastic─â proprie regizorului. O comunitate urban─â dintr-un or─â┼čel transilv─ânean ├«n perioada comunist─â este expus─â ca ├«ntr-o vitrin─â, contur├«nd o estetic─â a blocului ÔÇô cu scenografia aferent─â, o fa┼úad─â de imobil comunist, neutr─â, care permite vizionarea par┼úial─â, inclusiv prin videomapping, a interiorului apartamentelor ┼či a locatarilor, formul─â care aminte┼čte de ÔÇ×fagurele de miereÔÇť din Omul pern─â al aceluia┼či Afrim, dar ┼či de alte show-uri precum Casa european─â. Prologul lui Hamlet f─âr─â cuvinte de Alex Rigola (Teatrul Lliure, Barcelona), ├«n care spectacolul integral non-verbal este creat din ac┼úiuni ÔÇ×vizibileÔÇť prin ferestrele unei locuin┼úe. Blocul este spa┼úiu al unei realit─â┼úi ÔÇô politic─â ┼či social─â ÔÇô dezolante (cl─âdirea este locuit─â de sinistra┼úii unei inunda┼úii) din care imagina┼úia copilului-narator g─âse┼čte forme de evadare prin construirea personal─â a unor pove┼čti din schelete narative (ce aude ┼či ce vede, f─âr─â a ├«n┼úelege sensurile exacte, precum avorturile ilegale sau vecinul colaborator al Securit─â┼úii) ┼či atribuirea, la fel de personal─â, a unor identit─â┼úi fantastice unor persoane reale (surorile gotice, noua vecin─â sexy etc.). Cartografierea acestui univers se face cu umor, la limita dintre realitate ┼či fic┼úiune, din perspectiva copilului (Tak├ícs ├ľrs), care este mai degrab─â exterior ┼či ulterior lumii descrise, c─âci povestea este spus─â cu vocea adultului (L├íszl├│ Csaba), adic─â de la distan┼ú─â (temporal─â ┼či geografic─â), ├«n scene t─âiate brusc, cinematografic (memoria re┼úine aleatoriu elemente disparate, nu are cursivitate narativ─â). Copilul este astfel mai pu┼úin parte din acest univers ┼či mai mult martor, ba chiar, ├«ntr-o perspectiv─â mai profund─â, creator al acestui univers care reprezint─â realitatea sa, fic┼úionalizat─â ┼či recuperat─â prin memorie. A doua parte a spectacolului este mai concentrat─â ┼či cap─ât─â accente dramatice: fresca epocii, care r─âzbate nelini┼čtitor din fundal ├«n prima parte, se clarific─â, iar pove┼čtile deschise la ├«nceput converg ├«n final. Dinamica se schimb─â, ritmul se accelereaz─â, nara┼úiunile se limpezesc, destinele personajelor s├«nt conturate, uneori tragic. Pas─ârea retroÔÇŽ parcurge un proces profund subiectiv ┼či poetic de investigare performativ─â a memoriei prin fapte, sentimente ┼či confruntarea dintre realitate ┼či imagina┼úie.

19 rosencrantz2 foto zoltan rab jpg jpeg

Unele dintre evenimentele ┼či personajele din Pas─ârea retroÔÇŽ pot fi recunoscute din interviuri ale regizorului: inunda┼úiile care au acoperit str─âzile ├«n Becleanul natal (┼či l-au obligat pe tat─âl s─âu s─â ├«l poarte pe umeri); Olimpia ┼či Pompilia (ÔÇ×surorile vizionareÔÇť), care apar aici ca ni┼čte personaje rupte din seria c─âr┼úilor lui Ransom Riggs, Miss Peregrine; pictori┼úa Margit etc. Atmosfera anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80 se configureaz─â sonor, de la muzica trupei ABBA la poreclele unor personaje, inspirate de filmele epocii (Sandokan), dar ┼či prin realit─â┼úi edulcorate (m├«ncarea folosit─â drept adjuvant pentru flirt ├«ntr-o epoc─â ├«n care alimentele lipseau). Grupul de copii contribuie la patina temporal─â, cu uniformele ┼či activit─â┼úile ┼čcolare specifice vremurilor, iar ierbarele func┼úioneaz─â metaforic, c─âci memoria este arhivat─â precum frunzele, cu amintiri punctuale care alc─âtuiesc un construct determinant pentru identitatea regizorului.

Toat─â aceast─â arhitectur─â spectacular─â baroc─â, dar delicat─â, ┼úesut─â din atmosfer─â ┼či personaje mai degrab─â dec├«t din nara┼úiune, nu ar fi putut fi ridicat─â dac─â Afrim nu ar fi avut la dispozi┼úie o trup─â compact─â de actori care nu doar s─â ├«i urmeze ┼či respecte demersul performativ, ci ┼či s─â ├«l ├«n┼úeleag─â. ├Änc─â o dat─â, actorii maghiari de la T├«rgu Mure┼č au dovedit profunzime ┼či tehnic─â la nivel de excelen┼ú─â. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Zoltan Rab

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.