Ăsta-i nivelul

Publicat în Dilema Veche nr. 527 din 20-26 martie 2014
Ăsta i nivelul jpeg

● Păi... despre ce vorbim noi aici, domnule? de Cătălin Ştefănescu, după romanul Moromeţii de Marin Preda, regia: Alexandru Dabija. Cu: Marcel Iureş, George Mihăiţă. Teatrul Act. 

„O adiere de vînt scutură iarba înaltă şi frunzele unui copac care nu mai e acolo de mult.“ Fraza asta se regăseşte în didascaliile de la începutul textului. Nu o rosteşte nimeni, dar în spectacol se simt atingerea plăcută a vîntului pe obraji, mirosul ierbii arse de soare şi fantoma salcîmului ce străjuieşte o margine de lume. Moromete şi Cocoşilă par rătăciţi între hotare, într-un timp suspendat, între înainte şi acum, atinşi de o melancolie care dă fiori pe şira spinării, scurtcircuitată de o ironie molcomă, fără învîrtoşare şi răutate, şi mai ales, fără grabă, căci timpul e nesfîrşit, şi ce poţi face altceva decît să stai, să vorbeşti, şi uneori, să visezi.

Noua premieră a Teatrului Act, Păi... despre ce vorbim noi aici, domnule? continuă seria de spectacole pe texte româneşti (care a cuprins pînă acum doar poveşti) într-o formulă inedită, o adaptare după Moromeţii de Marin Preda, care porneşte de la roman, dar se îndepărtează suficient de litera lui şi îi transfigurează spiritul, astfel încît produsul dramaturgic poartă amprenta puternică a autorului – Cătălin Ştefănescu (debut în dramaturgie). Textul a fost scris ca în sistemul teatral occidental, adică special pentru echipa care l-a produs, finisat în timpul repetiţiilor, verificat „să stea bine“ în gura actorilor, cei din spectacol, nu unii ipotetici. Modul de lucru, punctul de plecare într-un text clasic, tema, dar şi scriitura amintesc de Csaba Székely şi Flori de mină, prima piesă a dramaturgului mureşean, scrisă în timpul Programului de Practică teatrală în regiunile de vest şi nord-vest de la Tg. Mureş. Dacă Csaba Székely făcea în acel text şi în întreaga Trilogie a minelor (Beznă de mină, Apă de mină) o sinteză a mentalului maghiarimii din satele transilvănene, Cătălin Ştefănescu scanează aici românitatea din perspectivă rurală, cu acea înţelepciune populară vizionară, dar neputincioasă. „Fatalitatea“ de a fi român prilejuieşte un rechizitoriu filozofic, înţelegător într-o anume măsură faţă de un soi de neputinţă naţională care determină poziţionarea pe la coada istoriei. Moromete şi Cocoşilă fac un inventar al viciilor naţionale cu pilde din realitatea satului şi personaje care devin „exemplare“ fără a căpăta valenţe mitologice, oprite în zona anecdoticului, deci a umorului şi a savorii aferente, dar străbătute de un fior tragic. Prin asta, textul se constituie într-o mică şi concentrată Biblie a românităţii, expresie primară, fundamentală a esenţei etnice, un arhetip al mentalului colectiv. Scriitura trimite şi la Samuel Beckett şi piesa sa Aşteptîndu-l pe Godot, cu noii Estragon şi Vladimir, care privesc curios şi temător la gardul dintre lumea asta şi cea de dincolo, surprinşi în Purgatoriu şi condamnaţi la reflecţie. Discuţiile lor vizează tarele prezentului: politică şi manipulare, industrie şi violenţă în familie (acceptabilă la sat, să ne amintim de spectacolul Casa M din Republica Moldova, o mostră de mentalitate rurală care tolerează infracţiuni ca lovirea, abuzul fizic şi psihologic, dar nu acceptă „ruşinea“ de a vorbi despre ele), rasism (tiparul de prejudecată despre „ţigani“), dar mai ales educaţia sau, mai bine zis, lipsa ei, durere profundă demult şi acum, cînd sistemul de învăţămînt pare a fi aproape de a-şi da neobştescul sfîrşit. Pledoaria lui Cocoşilă pentru „datul copiilor la şcoală“ este o argumentaţie lucid-pasională pentru educaţie ca element esenţial în dezvoltarea şi civilizarea naţiunii. Cu vorbirea lor oltenească, nu caricaturizată, ci aspră, imună la comicării, Moromete şi Cocoşilă pun diagnosticul românismului: multă vorbă, sărăcie şi prostie. Pare dur, dar, în fapt, este doar luciditate resemnată, după cum concluzionează sec Cocoşilă: „Ăsta-i nivelul la care discutăm.“  

Dintr-un anume punct, spectacolul suferă o substanţială – şi oarecum spectaculoasă – schimbare de registru. Cînd cei doi găsesc, la „umbra“ fantomei salcîmului, pomana – mîncarea şi băutura, lumînările şi cănile cu batiste legate de toarte –, perspectiva de dincoace de lumea de dincolo, perceptibilă subliminal pînă atunci, devine clară, dar impactul copleşitor asupra spectatorului se produce abia în momentul rememorării crizei familiale, scenă chinuitoare, răscolitoare, care ilustrează ruptura între generaţii. Acest moment de teatru în teatru, cu personajele ilustrate de fotografii ceramice funerare şi interpretate de Moromete şi Cocoşilă cu un tragism reţinut, poate fi citibil metaforic pe mai multe paliere, de la copiii care îşi reneagă părinţii la generaţia care îşi neagă trecutul. Este o scenă profund torturantă psihologic, în care memoria lui Moromete se reactivează prin teatru ca o confesiune dureroasă, reluată mereu şi mereu, imposibil de uitat, imposibil de vindecat. Ca şi cum ar tot încerca să găsească o greşeală inexistentă pe care să o repare.  

Cu un text solid scris, complex ca stilistică – atinge uneori absurdul, alteori suprarealismul, ambele înşurubate bine într-o atmosferă stranie, ca în Cimitirul vesel din Săpînţa –, cu o lectură regizorală de o acuitate imbatabilă (am mai spus-o, Alexandru Dabija este un cititor inteligent), spectacolul beneficiază de o eleganţă a interpretării în care personaje extrase din realitatea sudului rural sînt plasate într-o zonă metafizică. Este aici un joc rafinat, filigranat, discret, fără retorică, fără patetism, cu fineţe şi precizie matematică şi cu multiple schimbări de registru. George Mihăiţă este un Cocoşilă guraliv şi filozof, dar cu o melancolie care îi trădează resemnarea, are subtile treceri dintr-un personaj în altul, reuşind să le caracterizeze pe fiecare în cîteva secunde, este cameleonic, de un ludic plin de forţă, dar fără ostentivitate. Moromete al lui Marcel Iureş este mai introvertit, chinuit de o tristeţe ascunsă, măcinat de o nelinişte care îl roade încet, ca o boală, pînă cînd explodează şi devine de nepotolit. Şi despre ce vorbesc ei acolo? Păi, despre ce altceva decît despre moartea de după viaţă şi viaţa de dincolo de moarte?

Nu se rîde în hohote la acest spectacol, care provoacă mai degrabă zîmbete discrete, gînduri şi emoţii, poate chiar cîteva lacrimi. Este un spectacol profund, elegant scris, regizat şi jucat, care atinge spectatorul fără agresivitate, dar cu forţă, spulberîndu-i aşteptările şi convingerile. Un spectacol bun şi adevărat, care încălzeşte sufletul. Cum ar spune Cocoşilă, „ăsta-i nivelu’“.

Dincolo de gardul cu uluci roase de vreme poate că locuieşte însuşi Dumnezeu.  

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Semnalul de alarmă tras de un economist de top: mai puțini bani europeni, mai mulți pensionari. Ce soluții propune României
Economistul Radu Crăciun avertizează asupra turbulențelor economice care ne așteaptă în următorii ani. El susține că România va traversa inevitabil o perioadă mai delicată, din 2027, când începe un prim val de pensionare a „decrețeilor”, cu urmări asupra pieței muncii, iar PNRR va lua sfârșit
image
Sclavia, din nou la modă în România. „Este atât de sumbru și de macabru modul în care se întâmplă lucrurile”
Avem cei mai mulți cetățeni exploatați prin muncă forțată, cele mai multe femei și cei mai mulți minori traficați pentru exploatare sexuală, comparativ cu celelalte state membre. Iar pentru asta este vina statului, atrag atenția experții, care spun că tinerii români cresc pentru a deveni victime.
image
Capcana din pachetele de țigări. De ce ajung unii să fumeze 20 de țigări pe zi
Fumatul a devenit un viciu tot mai răspândit, care debutează la vârste din ce în ce mai fragede, susțin specialiștii. Astfel, foarte multe persoane ajung să fumeze chiar și 20 de țigări pe zi.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.