Ăsta-i nivelul

Publicat în Dilema Veche nr. 527 din 20-26 martie 2014
Ăsta i nivelul jpeg

● Păi... despre ce vorbim noi aici, domnule? de Cătălin Ştefănescu, după romanul Moromeţii de Marin Preda, regia: Alexandru Dabija. Cu: Marcel Iureş, George Mihăiţă. Teatrul Act. 

„O adiere de vînt scutură iarba înaltă şi frunzele unui copac care nu mai e acolo de mult.“ Fraza asta se regăseşte în didascaliile de la începutul textului. Nu o rosteşte nimeni, dar în spectacol se simt atingerea plăcută a vîntului pe obraji, mirosul ierbii arse de soare şi fantoma salcîmului ce străjuieşte o margine de lume. Moromete şi Cocoşilă par rătăciţi între hotare, într-un timp suspendat, între înainte şi acum, atinşi de o melancolie care dă fiori pe şira spinării, scurtcircuitată de o ironie molcomă, fără învîrtoşare şi răutate, şi mai ales, fără grabă, căci timpul e nesfîrşit, şi ce poţi face altceva decît să stai, să vorbeşti, şi uneori, să visezi.

Noua premieră a Teatrului Act, Păi... despre ce vorbim noi aici, domnule? continuă seria de spectacole pe texte româneşti (care a cuprins pînă acum doar poveşti) într-o formulă inedită, o adaptare după Moromeţii de Marin Preda, care porneşte de la roman, dar se îndepărtează suficient de litera lui şi îi transfigurează spiritul, astfel încît produsul dramaturgic poartă amprenta puternică a autorului – Cătălin Ştefănescu (debut în dramaturgie). Textul a fost scris ca în sistemul teatral occidental, adică special pentru echipa care l-a produs, finisat în timpul repetiţiilor, verificat „să stea bine“ în gura actorilor, cei din spectacol, nu unii ipotetici. Modul de lucru, punctul de plecare într-un text clasic, tema, dar şi scriitura amintesc de Csaba Székely şi Flori de mină, prima piesă a dramaturgului mureşean, scrisă în timpul Programului de Practică teatrală în regiunile de vest şi nord-vest de la Tg. Mureş. Dacă Csaba Székely făcea în acel text şi în întreaga Trilogie a minelor (Beznă de mină, Apă de mină) o sinteză a mentalului maghiarimii din satele transilvănene, Cătălin Ştefănescu scanează aici românitatea din perspectivă rurală, cu acea înţelepciune populară vizionară, dar neputincioasă. „Fatalitatea“ de a fi român prilejuieşte un rechizitoriu filozofic, înţelegător într-o anume măsură faţă de un soi de neputinţă naţională care determină poziţionarea pe la coada istoriei. Moromete şi Cocoşilă fac un inventar al viciilor naţionale cu pilde din realitatea satului şi personaje care devin „exemplare“ fără a căpăta valenţe mitologice, oprite în zona anecdoticului, deci a umorului şi a savorii aferente, dar străbătute de un fior tragic. Prin asta, textul se constituie într-o mică şi concentrată Biblie a românităţii, expresie primară, fundamentală a esenţei etnice, un arhetip al mentalului colectiv. Scriitura trimite şi la Samuel Beckett şi piesa sa Aşteptîndu-l pe Godot, cu noii Estragon şi Vladimir, care privesc curios şi temător la gardul dintre lumea asta şi cea de dincolo, surprinşi în Purgatoriu şi condamnaţi la reflecţie. Discuţiile lor vizează tarele prezentului: politică şi manipulare, industrie şi violenţă în familie (acceptabilă la sat, să ne amintim de spectacolul Casa M din Republica Moldova, o mostră de mentalitate rurală care tolerează infracţiuni ca lovirea, abuzul fizic şi psihologic, dar nu acceptă „ruşinea“ de a vorbi despre ele), rasism (tiparul de prejudecată despre „ţigani“), dar mai ales educaţia sau, mai bine zis, lipsa ei, durere profundă demult şi acum, cînd sistemul de învăţămînt pare a fi aproape de a-şi da neobştescul sfîrşit. Pledoaria lui Cocoşilă pentru „datul copiilor la şcoală“ este o argumentaţie lucid-pasională pentru educaţie ca element esenţial în dezvoltarea şi civilizarea naţiunii. Cu vorbirea lor oltenească, nu caricaturizată, ci aspră, imună la comicării, Moromete şi Cocoşilă pun diagnosticul românismului: multă vorbă, sărăcie şi prostie. Pare dur, dar, în fapt, este doar luciditate resemnată, după cum concluzionează sec Cocoşilă: „Ăsta-i nivelul la care discutăm.“  

Dintr-un anume punct, spectacolul suferă o substanţială – şi oarecum spectaculoasă – schimbare de registru. Cînd cei doi găsesc, la „umbra“ fantomei salcîmului, pomana – mîncarea şi băutura, lumînările şi cănile cu batiste legate de toarte –, perspectiva de dincoace de lumea de dincolo, perceptibilă subliminal pînă atunci, devine clară, dar impactul copleşitor asupra spectatorului se produce abia în momentul rememorării crizei familiale, scenă chinuitoare, răscolitoare, care ilustrează ruptura între generaţii. Acest moment de teatru în teatru, cu personajele ilustrate de fotografii ceramice funerare şi interpretate de Moromete şi Cocoşilă cu un tragism reţinut, poate fi citibil metaforic pe mai multe paliere, de la copiii care îşi reneagă părinţii la generaţia care îşi neagă trecutul. Este o scenă profund torturantă psihologic, în care memoria lui Moromete se reactivează prin teatru ca o confesiune dureroasă, reluată mereu şi mereu, imposibil de uitat, imposibil de vindecat. Ca şi cum ar tot încerca să găsească o greşeală inexistentă pe care să o repare.  

Cu un text solid scris, complex ca stilistică – atinge uneori absurdul, alteori suprarealismul, ambele înşurubate bine într-o atmosferă stranie, ca în Cimitirul vesel din Săpînţa –, cu o lectură regizorală de o acuitate imbatabilă (am mai spus-o, Alexandru Dabija este un cititor inteligent), spectacolul beneficiază de o eleganţă a interpretării în care personaje extrase din realitatea sudului rural sînt plasate într-o zonă metafizică. Este aici un joc rafinat, filigranat, discret, fără retorică, fără patetism, cu fineţe şi precizie matematică şi cu multiple schimbări de registru. George Mihăiţă este un Cocoşilă guraliv şi filozof, dar cu o melancolie care îi trădează resemnarea, are subtile treceri dintr-un personaj în altul, reuşind să le caracterizeze pe fiecare în cîteva secunde, este cameleonic, de un ludic plin de forţă, dar fără ostentivitate. Moromete al lui Marcel Iureş este mai introvertit, chinuit de o tristeţe ascunsă, măcinat de o nelinişte care îl roade încet, ca o boală, pînă cînd explodează şi devine de nepotolit. Şi despre ce vorbesc ei acolo? Păi, despre ce altceva decît despre moartea de după viaţă şi viaţa de dincolo de moarte?

Nu se rîde în hohote la acest spectacol, care provoacă mai degrabă zîmbete discrete, gînduri şi emoţii, poate chiar cîteva lacrimi. Este un spectacol profund, elegant scris, regizat şi jucat, care atinge spectatorul fără agresivitate, dar cu forţă, spulberîndu-i aşteptările şi convingerile. Un spectacol bun şi adevărat, care încălzeşte sufletul. Cum ar spune Cocoşilă, „ăsta-i nivelu’“.

Dincolo de gardul cu uluci roase de vreme poate că locuieşte însuşi Dumnezeu.  

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloasă de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de astăzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de mâncăruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de mâncăruri din lista celor fast food este pizza. O adoră mai ales copiii. Puțini știu că acest preparat este, de fapt, o invenție, a apărut dintr-o greșeală să spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia susţine că nu va renunţa la planurile sale în Ucraina, în pofida sancţiunilor şi a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat că Rusia îşi va continua 'operaţiunea specială militară' în Ucraina, în pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev şi a sancţiunilor occidentale instituite împotriva Moscovei.