Anii vrajbei noastre

Publicat în Dilema Veche nr. 775 din 27 decembrie 2018 – 9 ianuarie 2019
Anii vrajbei noastre jpeg

● School feat. Cool de George Cocoş, regia: Elena Morar, decor: Samuel Alfred Mihailovici, costume: Bea­trice Șandru, sound design: Andrei Mihai. Cu: Andrei Merchea Zapotoțki, Dragoș Ionescu, Aida Avieriței. Teatrul Tineretului Piatra Neamţ. 

Sărbătorirea celor 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial a avut, pe lîngă un festivism steril şi costisitor, şi o latură pozitivă: analizarea, la nivel teatral, a ceea ce s-a întîmplat cu România în decursul acestui secol. Una dintre perioadele de interes a fost cea a anilor ’90, mai exact, a primei jumătăţi din decada a zecea, caracterizată de un amestec de speranţă, haos, teamă şi răsturnări spectaculoase de situaţie pe plan social-politic. Interesul pentru explorarea acestei perioade din istoria recentă s-a manifestat prin cîteva spectacole.

La Piatra Neamţ, la Teatrul Tineretului, regizoarea Elena Morar montează un text de George Cocoş, School feat. ­Cool (în cadrul MIC-RO Laborator de creaţie teatrală – un program de promovare a dramaturgiei contemporane româneşti în care artiştii sînt asistaţi de liceeni) care se concentrează asupra modului în care, într-un oraş de provincie, destinele copiilor din generaţia dozatoarelor TEC sînt influenţate fundamental de formarea lor într-un sistem de educaţie care, la acea vreme, fusese pulverizat. Pe fondul sărăciei, pe de o parte, şi al apariţiei îmbogăţiţilor postrevoluţionari, pe de alta, cei trei copii (personaje ficţionale) trebuie să supravieţuiască haosului social, economic şi politic, şi o vor face diferit. Petre va ceda violenţei fizice de la şcoală (azi i-am zice bullying), dar va învăţa peste măsură pentru a-şi depăşi sărăcia. Smokey va ceda găştilor care traficau droguri şi se va pierde „în sistem“. Cristina nu cedează nimic, dimpotrivă, reacţia ei este de a răspunde prin forţă la orice provocare. Ca adulţi, ei păstrează cicatricile căpătate în relația anevoioasă cu școala, care era un mediu toxic. Copilăria într-un sistem social care i-a abandonat este partea formatoare din personalitatea lor şi, chiar dacă nu se simt confortabil să şi-o asume public, ei ştiu că identitatea lor matură, bună sau rea, își are baza în acei ani convulsivi. Spectacol semimuzical – „nestemata“ este imnul dozatoarelor TEC – în care umorul şi drama se şlefuiesc reciproc, jucat cu entuziasm, School feat. Cool ridică problema în ce măsură viciile sistemului de învăţămînt de acum 20 ani au fost depăşite, copiii din comunităţi sărace au fost integraţi social, iar infracţionalitatea în mediul şcolar sau în conexiune cu acesta a fost diminuată. Din păcate, mare parte din problemele copiilor din anii ’90 se regăsesc, neschimbate, şi astăzi. 

775 rosencrantz lambada foto nicu lazur jpg jpeg

● Lambada. Echipa spectacolului: Iudit Ardeleanu, Vlad A. Arghir, Marius Armașu, Lippa Segall Barotti, Olimpia Segall Barotti, Constantin Băbălău, Mihaela Bîrlegi, Anuța Brill, Ioseph Cotnăreanu, Mișa Dumitriu, Paul Dunca, Monica Dunca, Margareta Eschenasy, Alex Horghidan, Matilda Iaroslavitz, Roland Ibold, Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov, Katia Pascariu, Marius Rădulescu, Nicolae Săvoiu, Maria Sgârcitu, Pompiliu Sterian, Dorotea Weissbuch. Spectacolul face parte din proiectul „Vîrsta4 după 89. Coregrafia unei revoluții“, inițiat de grupul Vîrsta4 împreună cu Asociația ADO și Macaz Teatru Coop. și co-finanțat de AFCN. 

Dacă School feat. Cool recupera anii ’90 din perspectiva copiilor, la Macaz, spectacolul 90 (despre care am scris la vremea premierei), în regia lui David Schwartz, radiografiază aceeaşi perioadă prin prisma istoriilor personale ale actorilor, cu accent pe evoluţia părinţilor acestora, ale căror speranţe legate de libertate şi capitalism sînt doborîte de convulsiile economice. Tot la Macaz şi tot în regia lui ­Schwartz a fost creat un alt spectacol, Lambada, care face parte din seria de proiecte derulate de cîţiva artişti (Mihaela Michailov, David Schwartz, Alice Monica Marinescu, Paul Dunca, Katia Pascariu etc.) la Căminul „Moses Rosen“ din Bucureşti. Lambada este o incursiune în anii ’90, din perspectiva rezidenţilor, adică a unor oameni, astăzi în vîrstă, pentru care acea perioadă, cu bunele şi relele sale, a favorizat mutarea la cămin. Percepţia asupra trecutului recent trece prin memorie, emoţie şi este afectată de perspectivă (distanţa în timp), ceea ce produce repoziţionări asupra ei. Speranţele de atunci s-au diminuat, dezamăgirile s-au atenuat. De la mărturisirea Iuditei Ardeleanu despre „o mare plăcere că am putut să nu stau degeaba“ – a găsit o slujbă neplătită după pensionare – la regretul Margaretei Eschenasy că nu a putut avansa la serviciu, trecînd prin probleme locative şi de sănătate, prin pierderea familiilor şi însingurare, rezidenţii refac subiectiv imaginea unei societăţi dominate de spectacolul media şi consumerism, în care tocita lozincă despre „grija faţă de om“ şi-a pierdut orice înţeles. Exploatînd teatral prezenţa rezidenţilor – Marius Rădulescu cîntă, toţi dansează şi au o serie de acţiuni performative –, Lambada readuce în prim-plan actori mai vechi, precum neobositul Pompiliu Sterian, Marius Armaşu, Dorotea Weissbuch şi Mihaela Bîrlegi – prezenţa lor constantă în spectacole e o victorie la nivel individual – sau mai noi ca Nicolae Săvoiu, Lippa Segall Barotti şi Olimpia Segall Barotti –, mă bucur enorm pentru fiecare apariţie, pentru fiecare persoană cîştigată în lupta cu eroziunea temporală.

Ceea ce rezultă din aceste spectacole este faptul că societatea românească marginalizează, nu integrează, că e campioană în a împinge oamenii dincolo de demnitate şi, uneori, de drepturi (să ne gîndim numai la persoanele cu dizabilităţi). Asta transpare şi din spectacolele rezidenţilor de la Căminul „Moses Rosen“, niciodată explicit, dar permanent subînţeles: retragerea într-o instituţie de îngrijire schimbă modul de a vieţui şi a locui, dar reprezintă singura soluţie a oamenilor la abandonarea lor de către societate (a se citi cartea lui Atul Gawande, Să vorbim depsre moarte, în care sînt descrise beneficiile unor sisteme de îngrijire a persoanelor vîrstnice, altele decît căminele pentru bătrîni). Şi în asta rezidă valoarea indiscutabilă a programului derulat de artişti la Cămin: revalorizarea unor persoane de care societatea nu este interesată, repunerea lor în dreptul de a fi utili, de a trăi o viaţă plină, nu doar de a supravieţui. Mă gîndesc, cu oarecare teamă, dacă va face cineva acest lucru şi pentru generaţia mea. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Teatrul Tineretului, Nicu Lazur

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.