„Am vrut să deconstruiesc imaginea negativă pe care o au românii în Finlanda“ – portret al actorului şi regizorului David KOZMA –

Publicat în Dilema Veche nr. 807 din 8-14 august 2019
„Am vrut să deconstruiesc imaginea negativă pe care o au românii în Finlanda“ – portret al actorului şi regizorului David KOZMA – jpeg

David Kozma s-a mutat în Finlanda în 2006, cînd era actor la Teatrul „Andrei Mureşanu“ din Sfîntu Gheorghe şi juca în spectacolele locale ale lui Radu Afrim, dar şi în Bucureşti. Afrim numise chiar un spectacol după el, David’s boutique. La Helsinki a continuat să facă teatru, doar că altfel. 

M-am mutat în Helsinki cu gîndul de a face ceva nou. Eram conștient că nu prea sînt posibilități de a lucra într-o societate nouă din cauza limbii, limba fiind unul dintre instrumentele de lucru ale actorului. Dar am avut surpriza să constat că limba nu era o barieră doar în teatru, ci cam în toate domeniile, de la curățenie la împachetat cravate. Peste tot mi se zicea că ar fi nevoie de forță de lucru, dar șeful nu vorbește bine engleză, deci nu au cum să angajeze persoane care nu vorbesc finlandeza. M-am mirat fiindcă, cel puțin în Helsinki, cam toata lumea vorbește engleza și încă foarte bine. Am concluzionat că: nu poți să devii șef în Finlanda dacă vorbești engleză; limba e folosită ca un scut împotriva imigrației economice; e de învățat limba finlandeză foarte repede; cu toate că procentual, nivelul persoanelor non-finlandeze trecuse de ceva timp de 5-6% la vremea respectivă (acum e peste 8%), prezența lor în cultură era absolut inexistentă; fiind mare fan de dramaturgie scandinavă, am avut surpriza să văd că dramaturgi ca Jon Fosse sau Peter Asmussen erau aproape necunoscuți fiindcă marea majoritate a pieselor jucate pe scenele finlandeze erau și sînt piese locale.

Mi-am dat seama că în teatrele finlandeze nu o să pot juca foarte curînd din cauza limbii și din cauza că nu erau roluri care mi s-ar fi potrivit. Așa că ne-am decis (n.a. împreună cu actorul Romulus Chiciuc, coleg de la Sfîntu Gheorghe, care s-a mutat şi el în Finlanda) să înfiinţăm o companie proprie şi să începem să aducem pe scenă texte şi întîmplări care nu se văd pe scenele tradiţionale. Din fericire, Finlanda are un sistem de finanţare pentru companiile independente, dar din nefericire, sistemul este învechit şi fondurile prea mici pentru realităţile de azi (de exemplu, peste 60% dîn actorii din Finlanda sînt freelanceri care lucrează în sectorul independent sau colaborează cu teatrele subvenţionate). Zic asta ca să dau o idee în ce context am înfiinţat compania. Fiind o companie nouă, jucînd în engleză, cu artişti străini, a trebuit să o luăm de jos de tot, cu fonduri minimale, dar, în timp, am reuşit să ne stabilizăm şi să primim fonduri din ce în ce mai mari, deci proiectele noastre au putut evolua. Nu consider că am trecut într un alt sistem teatral deoarece sistemul finlandez e închis. Aşa că, în loc să încerc să fiu asimilat, să mă fac „finlandez“, am căutat să văd ce lipseşte din acest sistem şi să încerc să lucrez pe nişa respectivă. Deci nu pot să zic că m-am adaptat la sistemul finlandez, ceea ce e bine. Aşa pot să funcţionez în spaţiul independent şi pot să critic sistemul finlandez pentru monoculturitatea de care dă dovadă.

Venind dintr-un sistem în care, ca actor, trebuie să te duci pe scenă şi să-ţi interpretezi rolul, într-un sistem în care eşti de la producător la maşinist, a trebuit să-mi regîndesc felul de fi. Era o vorba care zicea „eşti ca Lacătuş, tu centrezi, tu dai cu capul“ – cam aşa am fost şi eu. În primul rînd, am început să regizez din nevoia de a face teatru. A fost cea mai mare schimbare, pe care în România nu ştiu dacă aş fi făcut-o vreodată. Dar din momentul în care am trecut de partea cealaltă a scenei, mi-a fost greu să mai revin în rolul actorului. A început să-mi placă toată nebunia pe care o presupune crearea unei noi producţii de la zero. Fiind un fel de producător-regizor, trebuie să te gîndeşti la toate detaliile tehnice şi artistice, dar şi la detaliile de marketing, de exemplu.

Un alt lucru pe care a trebuit să l învăţ a fost că, într-un fel, fiind un deschizător de drum, nu voi fi acceptat uşor (de exemplu, după 13 ani de lucrat aici, o parte din critica finlandeză ne ignoră munca). A trebuit să învăţ că fiecare proiect făcut e fundaţia pentru un nou proiect şi că impactul pe termen lung e mult mai important decît un succes de moment.

Compania noastră, European Theatre Collective, există de 12 ani. Facem, de obicei, cîte un proiect pe an. De 5 ani facem şi un festival de teatru-lectură, R.E.A.D. Reading EuropeAn Drama (n.a. info pe www.theatrecollective.com). Am avut piese noi din toată Europa. Din Romînia am lecturat Tigrul Gianinei Cărbunariu şi Vă plac bananele, tovarăşi? a lui Csaba Székely, iar din Republica Moldova, Momentul acela de Nicoleta Esinencu. Anul acesta o să avem piese din Serbia, Germania, Franţa şi Israel. În momentul de faţă lucrăm la un proiect social-politic, Invisible Finland, în care aducem pe scenă poveştile oamenilor veniţi să locuiască aici, prin prisma profesiilor stereotipe în care sînt văzuţi imigranţii de către majoritatea finlandeză. Anul trecut am avut premiera piesei Constructorii, în care am jucat cu Romi Chiciuc. În decembrie o să avem premiera Şoferi şi anul viitor o să vină rîndul Curăţitorilor. E o serie de spectacole construite pe baza interviurilor făcute de noi. Proiectul e un mix de documentar cu ficţiune. Punem poveştile reale într-un context fictiv şi vedem ce iese din acest cocktail. În acelaşi timp, încercăm să ne jucăm şi cu diferite stiluri de a face teatru. Dacă Constructorii a fost un spectacol hiper-realist, la Şoferi ne-am gîndit să introducem în teatru elemente de instalaţie mobilă.

Vă plac bananele, tovarăşi? (n.a. Premiul pentru cea mai bună piesă radiofonică europeană, acordat de BBC în 2009) a fost parte a unui proiect mai mare în care m-am jucat cu identităţile mele româno-maghiare pe meleaguri finlandeze. Proiectul cu piesa lui Csaba Székely a avut şi o instalaţie audio-imersivă, Celula. A fost o instalaţie documentară în care am intervievat mai multe persoane cu cetăţenia romînă, care trăiesc în Finlanda şi au diferite statute sociale. Folosesc des această metodă de lucru, de a combina realitatea cu ficţiunea. Piesa lui Csaba fusese lecturată în festivalul nostru şi din momentul în care am citit-o, am vrut s-o prezint şi ca spectacol. Voiam să aduc un context local în spectacol, aşa că i-am cerut permisiunea lui Csaba să mut acţiunea din finalul piesei din Anglia în Finlanda. Despre România se ştiu foarte puţine în Finlanda. În afară de Dracula şi Ceauşescu, lumea nu prea ştia nimic pînă nu au apărut cerşetorii şi muzicanţii ambulanţi pe străzile finlandeze. Prezenţa lor a divizat lumea, iar mediatizarea (n.a. problemele pe care le-a creat prezenţa lor) a fost pe măsură. Cu proiectul nostru, am încercat să facem o poveste despre omul de pe stradă, dar şi să deconstruim imaginea negativă pe care o aveau romînii în Finlanda. Vă plac bananele, tovarăşi? a fost primit foarte bine aici. Pe lîngă spectacolele jucate în Helsinki, am fost invitaţi şi la festivaluri, printre care Festivalul Teatrelor Independente din Finlanda, dar, surprinzător, şi la festivalul Drama din Odorheiu-Secuiesc. Dar cel mai surprinzător pentru mine a fost cînd mi-am dat seama, după mult timp de la premieră, că avusesem un coleg de clasă cu acelaşi nume ca al personajului din piesă (n.a. Robert Vereş). Cred că destinul a vrut ca textul ăsta să ajungă la mine şi cum am zis, din momentul în care l-am citit, am ştiut că eu o să joc acel personaj.

Sînt interesat să lucrez în România. Ori de cîte ori am fost invitat, am venit, indiferent de costuri sau timp. Şi acum am două piese finlandeze foarte bune pe care aş dori să le montez în România. Am contactat cîteva teatre, dacă totul merge bine, s-ar putea să vin să fac aceste spectacole aici, în coproducţie cu compania mea.

Foto: Instalație „Body as a conflict zone, David Kozma

972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.
969 15 Banu1 jpg
„Eu, eu, eu… ce plictis” (Cioran)
Eul e pernicios cînd se constituie în focar prioritar al artei, dar el nu intervine monoton, căci manifestările îi sînt multiple și ele reclamă evaluări diverse.
969 16 sus coperta Romila jpg
Bacovia, prima „viață”
Cîteva lucruri evită să facă autorul cu subiectul său și cred că ele sînt esențiale pentru o reușită a genului.
969 16 jos coperta Marius jpg
Riscul de a citi
Citind Lolita în Teheran rămîne prima carte care dezvăluia riscurile de a citi literatură occidentală într-o țară fundamental islamică.
p 17 jpg
Dubla doi
Regizorul Michel Hazanavicius și-a făcut o reputație (pompată, trebuie spus) din voluptatea cu care pastișează mituri ale cinema-ului.
969 17 Breazu jpg
Forme și fonduri
Foarte probabil că acesta este motivul pentru care Stumpwork poate fi tot ceea ce a fost anul trecut New Long Leg, dar este încărcat, pe fond, cu mai multă autonomie, cu mai mult spațiu, cu mai multă atmosferă.
p 23 Intilnirea golului plin cu plinul gol, 1959 jpg
„Arca lui Noe“ și bestiarul braunerian
De la începuturile creației lui Victor Brauner pînă la ultima serie de lucrări consacrată Mitologiilor și Sărbătorii Mamelorîn anul 1965, opera sa este traversată de reprezentări ale păsărilor și animalelor.
Afiș spectacol „Interior Exterior” png
„Interior/Exterior” – Un spectacol al zidurilor pe care le-am ridicat în noi
O radiografie a spaimei, dar și o fotografie a speranței. Un spectacol al zidurilor pe care le-am ridicat în noi, dar pe care le putem ocoli oricînd în pași de dans. Dar cine ne învață să dansăm?

Adevarul.ro

facturi
Cardurile de energie: cum pot fi obținute și ce se poate cumpăra cu ele
Ministrul Investițiilor, Marcel Boloș, a explicat mecanismul prin care românii vor putea folosi cardurile de energie în valoare de 1.400 de lei, acordat în două tranșe populației vulnerabile.
Lupte in apropiere de Bahmut Ucraina FOTO Profimedia jpg
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Rușii continuă să deporteze copii ucraineni. Zeci de morți în Herson după bombardamentele Moscovei
Rusia a îndepărtat probabil focoasele nucleare de la vechile rachete Kh-55 și a lansat rachetele fără focoase către ținte din Ucraina.
Mexic jpg
Reportaj din inima Mondialului: Mândria Doha, încă un motiv să ne luăm cu mâinile de cap VIDEO
De câte ori ieși din România, realizeazi că, în multe privințe, la noi s-a făcut strictul necesar.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.