Aceşti polonezi minunaţi şi spectacolele lor uimitoare

Publicat în Dilema Veche nr. 489 din 27 iunie-3 iulie 2013
Aceşti polonezi minunaţi şi spectacolele lor uimitoare jpeg

● O piesă despre mamă şi patria-mamă, dramatizare după romanul Bozenei Keff; regia, scenariul şi aranjamentele muzicale: Jan Klata; decor şi lighting design: Justyna Lagowska. Coregrafia: Macko Prusak. Costume: Justyna Lagowska şi Mateusz Stepniak. Cu: Paulina Chapko, Dominika Figurska, Anna Ilczuk, Kinga Preis, Halina Rasiakówna, Wojciech Ziemianski. Polski Theatre Wroclaw, Polonia.

Sezonul polonez al Festivalului Internaţional de Teatru Sibiu de anul trecut a adus, printre altele, un spectacol pe textul Dorotei Maslowska, în regia lui Grzegorz Jarzyna – Între noi totul e bine –, care punea în discuţie ideea de fi polonez, evoluţia sau involuţia patriotismului, identitatea naţională. Investigaţia tarelor trecutului – moştenite şi dezvoltate în prezent – este o constantă a teatrului polonez contemporan, asta pe lîngă varietatea de estetici abordate de regizorii polonezi. În ediţia din acest an a Festivalului Internaţional de Teatru Sibiu, au fost prezentate trei spectacole poloneze, diferite unele de altele ca tematică, estetică, stil. Deşi am pierdut Masa cu sunete (regia: Karbido) – FITS este un labirint uriaş în care trebuie să faci tot timpul alegeri, nu poţi vedea tot –, celelalte două spectacole au demonstrat eclectismul teatrului polonez.

Spectacolul lui Jan Klata, o dramatizare a unui roman premiat – O piesă despre mamă şi patria-mamă, este o litanie ironic-dureroasă despre relaţia mamă-fiică la nivel individual (personal) şi la nivel general (mamă-patrie şi fiică-cetăţean). Mama evreică poartă cu ea rănile unei istorii brutale şi abuzive, pe care le transmite moştenire fiicei. Patria are şi ea un trecut viciat, care grevează prezentul. Antisemitismul polonez la care trimite spectacolul lui Klata este una dintre temele preocupante ale culturii poloneze din prezent (se regăseşte şi în piesa Malgorzatei Sikorska-Miszczuk – Primarul, partea I, prezentată la FITS în spectacol-lectură). Şi mama, şi patria sînt închisori ale rănilor, sînt călăii „fiicelor“ şi totodată victimele lor – „Ce e mama? Un izvor şi o închisoare.“ Mama evreică devine mamă universală – una protectoare şi egoistă, care îşi terorizează copilul cu rănile ei, îl responsabilizează pentru durerile ei. (E atît de cunoscută această dragoste acuzatoare, care pretinde şi atacă, această ostentativitate a iubirii materne pe care copilul o îndură ca pe o povară – „Din nimic şi pentru nimic / a născut un copil. / Ca să aibă familie, adică să nu fie singură, / un copil este întotdeauna Copilul Mamei sale. / Iar mama este MAMĂ. / Mamă fiind, / femeia nu se va pierde în lume, / Mamă fiind, o femeie capătă identitate.“) Scenele dintre mamă şi fiică au ascuţimea traumelor familiale pe care mulţi le purtăm, urmele unei iubiri traumatizante, inconfortabile, la limita urii, posibilă în absenţă sau la distanţă, dar chinuitoare în prezenţă. Patria este, şi ea, o mamă terorizantă. Antisemitismul polonez este exhibat: „Evreii sînt copiii nerecunoscători ai unei patrii-mame.“ Cele două paralelisme metaforice converg într-o scenă de mare impact: copilul plînge în întuneric, de frică, suspinele lui înţeapă inima şi creierul, iar vocea mamei se aude, autoritară şi rea: „Taci, că vine jidanul să te ia.“ Acest matriarhat existent în Estul european, în care figura dominantă din familie, în raport cu copilul, este mama, în timp ce tatăl este, de multe ori, o prezenţă inconsistentă, are un efect castrant asupra identităţii copilului.

Spectacolul lui Klata se construieşte ca un cîntec de jale, dar cu umor, fie el şi cinic. Există un singur personaj, un cor de mame/fiice care funcţionează ca un corp multiplu, nişte walkirii care dansează obsedant un ritual ancestral – viciile maternităţii vin din vechime –, cu un soundtrack în schimbare, de la muzică clasică la Deep Purple. Cele cîteva dulapuri care alcătuiesc decorul – căi spre trecutul istoric şi personal – descoperă paradisuri artificiale, iadul amintirilor care amprentează prezentul, alcătuiesc o arcă a sentimentelor refulate, un spaţiu nu salvator, ci al şantajului şi al terorii mamei faţă de fiică şi al fiicei faţă de mamă. Situaţiile concrete din spectacol au la bază poveşti personale ale actorilor, despre relaţia lor cu mama; poate de aici vine o puternică senzaţie de realism, într-un spectacol suprarealist. Această structură dramatică, ironic-ritualică, deconstruieşte naraţiunea, fragmentează textul căruia i se adaugă inserturile de poveşti personale, paralelismele tematice şi formula de cabaret negru, mixată cu oratoriu, astfel încît rezultatul este un spectacol liric, cu tuşe groteşti şi accente suprarealiste.

Dintr-o cu totul altă zonă vin Cîntecele lui Lear (Song of the Goat Theatre), în regia lui Grzegorz Bral – la Festivalul „Fringe“ de la Edinburgh a primit trei premii: Fringe First, Herald Archangel şi Musical Theatre Matters Award –, un spectacol grotowskian prin excelenţă, acesta fiind, la prima vedere, şi punctul maxim de interes: posibilitatea de a vedea live tehnicile de laborator ale lui Jerzy Grotowski, aplicate unui text-reper al dramaturgiei universale. Spectacolul are structura unui concert cu un playlist determinat de o anumită dramaturgie muzicală. Povestea lui Lear se construieşte printr-o naraţiune a emoţiilor exprimate în muzică. Este imposibil de descris cît de puternic poate fi impactul unor cîntece în care vocea, prelucrată în tehnici grotowskiene dezvoltate la Teatrul Cîntecului Ţapului (ce poetică a denumirii!), produce o emoţie hipnotică, greu de explicat altfel decît că simţi cum ţi se atinge inima cu mîna: în vocea tremurată a Cordeliei, lacrimile sînt conţinute în cîntec (la propriu, nodul în gît face parte din partitură). De fapt, energia este generată din foarte puţin: mişcare minimă, fără text, doar cu muzică şi emoţie, dar tocmai acest rezultat surprinzător în raport cu ingredientele face ca tehnicile teatrale folosite să pară misterioase, poate chiar magice. Pentru că se poate spune asta despre Cîntecele lui Lear – că este un spectacol magic, construit din „materia viselor“, una invizibilă, un show fragil, cu efect puternic, aproape hipnotic asupra spectatorilor. Prezentat seara, în Cetatea Cisnădioara, un loc cu o acustică excelentă, de un romantism sumbru, spectacolul a căpătat involuntar şi o altă dimensiune: coborînd scările prin pădure, pe întuneric, am avut senzaţia (creată din luminile lanternelor) că printre copaci zăresc silueta fantomatică a tatălui universal, un Lear tragic, însoţit de dragostea unei fiice pierdute. La Cisnădioara a început încet să plouă.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: K. Jarek

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Județ sub teroarea urșilor și a șerpilor. Localnicii dintr-un municipiu se tem de trei zile să iasă din case VIDEO
Urșii au dat iama în mai multe zone locuite din Vâlcea. În reședința de județ, într-un cartier al orașului, fiarele au ajuns să se plimbe pe străzi, iar o familie s-a trezit cu un șarpe în casă.
image
De ce a „înghețat” la nivel ridicat prețul legumelor românești. Explicațiile unui fenomen neobișnuit
Legumele românești se vând la fel de scump ca la începutul sezonului, iar obișnuita pantă descendentă nu se face simțită ca în alți ani. De peste două săptămâni, prețurile la tarabe au înghețat, la propriu
image
Teoriile conspiraționiste și reticența la vaccin anulează un secol de cercetare medicală. Ce boli grave revin în forță
Medicii trag un semnal de alarmă și dau de înțeles că din cauza reticenței la vaccinare riscăm să anulăm aproape un secol de cercetare medicală. Boli care erau ținute în frâu, unele aproape eradicate, se întorc amenințător, făcând victime, tocmai fiindcă găsesc teren propice.

HIstoria.ro

image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.