Aceasta nu este o cronic─â

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 906 din 19 ÔÇô 25 august 2021
Aceasta nu este o cronic─â jpeg

ÔŚĆ D─â-te din soare, text de Alexa B─âcanu cu inser╚Ťii ale echipei. Regia: Leta Popescu. Cu: Andreea Ajtai, Radu Dogaru, Raluca Mara, Oana Mardare, Cosmin St─ânil─â, Adonis Tan╚Ťa. Cu participarea: Alexandru Dabija, Ionu╚Ť Caras, Ramona Dumitrean, Anca Hanu, Radu L─ârgeanu, Alexandra Tarce, Irina Wintze. Scenografia: Mihai P─âcurar. Costumele: Teodora Fr├«ncu. Muzica: Radu Dogaru ╚Öi Adonis Tan╚Ťa. Mi╚Öcarea scenic─â: Mihai Mihalcea. Asistente de regie: Irisz Kovacs ╚Öi Ana Maria ╚Ü├«rlea. Reactor de crea╚Ťie ╚Öi experiment, Cluj. Proiect co-finan╚Ťat de AFCN.

Am ├«nceput aproape fiecare cronic─â din ultimul an ╚Öi jum─âtate cu referire la contextul sanitar pentru c─â el schimb─â (aproape) totul ├«n vie╚Ťile noastre, inclusiv teatrul. Din p─âcate, iner╚Ťia teatrului autohton e puternic─â, impulsul pandemic nu a fost suficient ca s─â zg├«l╚Ť├«ie modul ├«n care g├«ndim ╚Öi facem teatru, doar ici ╚Öi colo au ap─ârut spectacole influen╚Ťate ├«n vreun fel de noua realitate. E dezam─âgitor c─â peisajul teatral din Rom├ónia ├«n ansamblul s─âu r─âm├«ne tributar unui tip de teatru care era deja conservator ├«nainte de pandemie, c─â lipse╚Öte o stare general─â de convulsie care s─â genereze autoreflec╚Ťii despre ce fel de teatru facem, cum ╚Öi pentru cine, ce avem de spus, care este rolul acestei arte acum, ├«n acest context ce nu ne permite s─â ne ├«ntoarcem la ÔÇ×via╚Ťa normal─â / de dinainteÔÇŁ ÔÇô litania pe care o tot invoc─âm, de╚Öi e clar c─â ÔÇ×normalÔÇŁ acum nu va fi acela╚Öi lucru ca ├«nainte de pandemie. Iner╚Ťia teatral─â se conecteaz─â ╚Öi cu un anume paternalism, un pseudo-mentorat ├«n care rela╚Ťia dintre ucenic ╚Öi maestru ÔÇô rela╚Ťie generic─â, ├«ntre tineri arti╚Öti ╚Öi un fel tradi╚Ťional de (a face) teatru ÔÇô este mai degrab─â de supunere dec├«t inspiratoare, cu at├«t mai pu╚Ťin una de contestare care s─â duc─â la o evolu╚Ťie disjunctiv─â a tinerilor ├«n raport cu canoanele ├«nainta╚Öilor. Apar genera╚Ťii de arti╚Öti prea cumin╚Ťi, care se mul╚Ťumesc s─â reproduc─â modelul predecesorilor sau, cel mult, fac revolu╚Ťii ├«n eprubet─â. Lipse╚Öte fibra de artist care d─â cu tiparele de pere╚Ťi ca s─â ├«╚Öi g─âseasc─â propria voce, mai mult, nu prea are nimeni nimic de zis, ╚Öi de aici ├«ncep cumin╚Ťenia ╚Öi formalismul, de la aceast─â lips─â de idei, de mesaj ╚Öi de nevoie (real─â) de a face teatru. E crucial ca arti╚Ötii tineri s─â ├«╚Öi produc─â propria lor revolu╚Ťie, care ar trebui s─â ├«nceap─â cu ruperea dependen╚Ťei, fie ╚Öi involuntare, de modele. Asta face Leta Popescu ├«n D─â-te din soare.

906 17 rosencrantz foto 2 mihai pacurar jpg jpeg

├Än noiembrie 2020, Reactor de crea╚Ťie ╚Öi experiment a f─âcut o lectur─â performativ─â pe platforma Zoom pentru un ÔÇ×laborator de crea╚ŤieÔÇŁ, D─â-te din soare (work in progress), care urma s─â fie dezvoltat ├«ntr-un spectacol ├«n cadrul programului Focus: Decalaj. Nara╚Ťiuni intergenera╚Ťionale. Programul era bine argumentat: ÔÇ×S-a n─âscut ca r─âspuns la un conflict ├«ntre genera╚Ťii tot mai agresiv, at├«t la nivel public, c├«t ╚Öi familial, un conflict bazat pe experien╚Ťe de via╚Ť─â diferite, dar ╚Öi pe multe prejudec─â╚Ťi, pe lipsa unei comunic─âri reale, dar ╚Öi pe diferen╚Ťe de clas─â, de afiliere politic─â sau religioas─âÔÇŁ. D─â-te din soare avea ├«ns─â ╚Öi o alt─â motiva╚Ťie. Reactor a fost creat ├«n 2014 de tineri arti╚Öti, absolven╚Ťi ai UBB Cluj, care au experimentat ╚Öi s-au dezvoltat ├«mpreun─â. De la un moment ├«ncolo, ├«ns─â, lucrul ├«n acela╚Öi grup sau cu arti╚Öti din aceea╚Öi genera╚Ťie ╚Öi-a dovedit limitele ╚Öi Reactorul s-a deschis spre regizorii din genera╚Ťiile anterioare, ╚Öi ei tineri, dar a dorit ╚Öi un regizor ÔÇ×consacratÔÇŁ. Cel ales a fost Alexandru Dabija ÔÇô poate ╚Öi pentru c─â stilul lui, artistic ╚Öi uman, con╚Ťine o anume ireveren╚Ťiozitate ce poate fi asociat─â cu refuzul de a se supune canoanelor, oricare ar fi ele. ├Än varianta ini╚Ťial─â, lucrat─â cu Dabija, D─â-te din soare chestiona conflictul intergenera╚Ťional. Ce a rezultat concret a fost ├«ns─â un discurs anti-ageism. Dabija a ├«ncurajat actorii s─â scrie despre experien╚Ťele proprii ale rela╚Ťion─ârii cu persoane v├«rstnice, provoc├«nd confesiuni oneste ╚Öi deloc m─âgulitoare la adresa acestora. Cum era vorba doar de un produs work in progress, era de a╚Öteptat ca acest ton depreciativ s─â fie cumva deconstruit ├«n forma final─â, dar discu╚Ťia post-spectacol a ar─âtat c─â nu se ╚Ötia ├«n ce direc╚Ťie o vor lua lucrurile. S├«nt dou─â lucruri de spus aici. Unul este c─â, pe un fundal ├«n care v├«rstnicii s├«nt abandona╚Ťi de stat ╚Öi h─âr╚Ťui╚Ťi de societate ÔÇô de la pensiile (deloc speciale) care nu asigur─â un trai decent la ÔÇ×te caut─â moartea pe-acas─â ╚Öi tu ├«mi ocupi locul ├«n autobuzÔÇŁ ÔÇô, un spectacol care valorizeaz─â resentimentele ├«mpotriva b─âtr├«nilor nu e tocmai ce ne trebuia.  Altul e c─â Dabija are abilitatea ╚Öi cinismul de a scoate din tinerii s─âi colegi exact acele lucruri neflatante, ascunse de regul─â ├«n spatele moralei ╚Öi cutumelor sociale. Orice ar fi fost, D─â-te din soare ajunsese ├«ntr-un impas. Solu╚Ťia a venit pas├«nd produc╚Ťia Letei Popescu. ╚śi Leta a f─âcut o mi╚Öcare radical─â ÔÇô a mutat subiectul de la v├«rstnici ├«n general la v├«rstnici/mentori/genera╚Ťiile consacrate din teatru, la raportarea tinerilor arti╚Öti la ace╚Ötia, la propria sa desprindere de admira╚Ťia fa╚Ť─â de Dabija ╚Öi la teama, prea pu╚Ťin fertil─â, a dramaturgului Alexa B─âcanu fa╚Ť─â de acela╚Öi Dabija, prezent de altfel ├«n spectacol ├«n trei ipostaze ÔÇô audio, prin propria voce, jucat de Radu Dogaru (excelent), cu celebra p─âl─ârioar─â cu tot, ╚Öi prin pasti╚Öarea personajelor dabijiene recurente, ÔÇ×babeleÔÇŁ. Focul pus de Leta a ars formule teatrale st─âtute, fie ╚Öi func╚Ťionale, din teatrul institu╚Ťionalizat (scena de ├«nceput, cu actori din Teatrul Na╚Ťional din Cluj, jucat─â pe Zoom, este o mostr─â de teatru de rela╚Ťie clasic), dar ╚Öi concepte ╚Öi direc╚Ťii care ├«ncep s─â se anchilozeze ├«n teatrul independent, transform├«ndu-l prea repede ├«ntr-un autoreproduc─âtor de discurs. A dat de p─âm├«nt cu Reactorul care s-ar fi dorit confirmat (binecuv├«ntat?) de un regizor ÔÇ×mareÔÇŁ. ╚śi-a verbalizat ╚Öi persiflat propria nevoie de validare de c─âtre un maestru ╚Öi de c─âtre mainstream-ul teatral. ╚śi pentru c─â toate aceste obsesii ╚Öi revolte aveau nevoie de o form─â, ele s-au transformat ├«n funeralii. Leta Popescu a ├«nmorm├«ntat totul cu furie, umor ╚Öi con╚Ötiinciozitate, c─âci numai dup─â ce faci cur─â╚Ťenie ├«ntr-o cas─â str─âin─â te po╚Ťi instala ├«n ea (poate ╚Öi de asta, ├«n cariera ei de p├«n─â acum, Leta a tot tatonat direc╚Ťii performative, f─âr─â a se instala nic─âieri, ca ╚Öi cum nu ╚Öi-ar g─âsi locul). Acum ar trebui s─â deschid─â un ╚Öantier.

Am văzut spectacolul, prezentat în avanpremieră la Cluj, într-o înregistrare rudimentară tehnic. Premiera va fi la toamnă (cu o posibilă prezentare și la București), cînd voi reveni cu o cronică.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Mihai P─âcurar

Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.