Aceasta este realitatea. Sau nu

Publicat în Dilema Veche nr. 923 din 16 – 22 decembrie 2021
Aceasta este realitatea  Sau nu jpeg

● Alles unter Kontrolle / Everything Under Control de Oliver Frljić & Ensemble. Regia: Oliver Frljić. Decor: Igor Pauška. Costume: Christine Ruynat. Dramaturgia: Johannes Kirsten. Muzica: Daniel Regenberg. Cu: Maryam Abu Khaled, Emre Aksızoğlu / Mazen Aljubbeh, Lea Draeger, Dominic Hartmann, Kenda Hmeidan, Kinan Hmeidan, Abak Safaei-Rad, Hanh Mai Thi Tran, Mehmet Ylmaz. Teatrul „Maxim Gorki”, Berlin.

Teatrul „Maxim Gorki“ din Berlin prezintă regulat înregistrări ale spectacolelor sale, inclusiv ale premierelor recente. Una dintre producțiile din această vară a fost Alles unter Kontrolle, realizată de Oliver Frljić, un regizor care confruntă inconfortabil publicul cu propriile limite, nu se sfiește să ofenseze, dar nu o face niciodată cu intenția de șoca. În 2016, el a fost invitat în Festivalul „Temps d’Images” de la Cluj cu Violența noastră și violența voastră, un spectacol despre refugiați care evidenția o legătură de cauzalitate între colonialismul occidental și terorism. Una dintre caracteristicile lui Frljić este relativizarea certitudinilor, așa că enervează pe toată lumea. În Alles unter Kontrolle, el duce relativizarea la extrem prin investigarea discursurilor opuse din societate pe fundalul pandemiei, cu referire la starea de urgență, fake news, teoriile conspirației, corectitudinea politică și „derapajele” acesteia, rasismul și ascensiunea woke culture (starea de alertă privind prejudecățile rasiale într-o societate care se proclamă post-rasială). Frljić descrie dezorientarea cetățeanului aflat la intersecția unor idei, teorii și discursuri contradictorii, căci adevărul și realitatea devin fluide în vremuri convulsive.

Alles unter Kontrolle este un spectacol itinerant in situ. Grupuri de 10 spectatori urmăresc succesiv 6 scene de cîte 10 minute care se desfășoară în spații diferite din teatru. Spectatorii sînt așteptați în foaier de două personaje-gardian, cu priviri goale, care-i conduc prin coridoare strîmte către spații de joc ca niște cuști de care sînt separați prin cortine transparente. Senzația de închisoare – control, limitări de timp și mișcare, spații înguste și închise, gardieni – este puternică. O voce feminină dă indicații publicului pe un ton neutru, repetînd obsesiv că „totul este sub control”. Replica mi-a amintit de asigurările date de statul român după incendiul din Colectiv, la începutul pandemiei sau chiar în această vară, cînd Guvernul susținea că „a învins” pandemia. Și în comunism, statul avea totul sub control, la propriu. Sloganul ne spune, de fapt, că realitatea este exact pe dos, iar controlul are o latură frisonantă căci, între siguranță și abuz de putere, granița e foarte subțire. Și pe această graniță cu vameși orbi se construiește spectacolul.

923 17 rosencrantz foto ute langkafel jpg jpeg

Într-o fustă mini, Dominic Hartmann face o febrilă istorie a stării de urgență de la Napoleon încoace. Statul e incapabil să convingă, zice el, starea de urgență e regula, nu excepția. Emre Aksızoğlu o interoghează pe Maryam Abu Khaled despre uciderea lui Juliano Mer-Khamis, fondatorul Teatrului „Libertatea“ din Palestina, și actrița este acuzată de „infracțiuni teatrale”: vrea să fie ea însăși pe scenă. Doar că rolurile se inversează brusc: ea îl interoghează pe el, care o joacă pe ea. Cine pe cine investighează și de ce? Kinan Hmeidan își prezintă o biografie ficțională, refugierea din Siria în Germania, la München Kammerspiele și apoi la „Maxim Gorki”, în ambele teatre fiind  deținut. Kenda Hmeidan și Hanh Mai Thi Tran, care joacă și gardienii, deconstruiesc feminismul prin povestea Laurei Gomez, asistenta columbiană a lui Frljić (personajul pare fictiv), care fuge de machismul de acasă și căreia regizorul îi încredințează o parte din spectacol pe care să-l facă feminist, „ca un virus matriarhal în acest performance al bărbaților albi”. Demersul eșuează și Frljić spune că voia doar materialul pe care îl oferă acest eșec. Dar cine este acum autorul acestei scene? Mehmet Ylmaz gătește „cookie-uri” – la propriu, fursecuri, dar referința este la fișierele care urmăresc comportamentul utilizatorilor pe Internet – în timp ce spectatorii se văd filmați pe un ecran. „Pierderea controlului face parte din orice criză”, zice el. Lea Draeger și Abak Safaei-Rad fac un reenactement al unei scene din Deafman Glance (1970), un performance al lui Bob Wilson. O femeie de culoare înjunghie repetitiv un copil, care este aici o femeie albă cu alură androgină. Personajele revin într-o altă scenă în care Schokoküss (sărut de ciocolată, o prăjitură cu bezele și cacao) devine o metaforă pentru woke culture, căci denumirea ei inițială, dinainte de 1990, era Negerküss (sărut negru). Prăjitura este decojită de ciocolată și se vede bezeaua – la fel este și rasismul, e despre persoane de culoare, dar din perspectiva albilor. Woke este un termen „răpit”, cum zice scriitoarea Rebecca Solnit, căci a fost deturnat și a devenit peiorativ. Dar ce critică aici Frljić, rasismul sau corectitudinea politică? Cu cinism, s-ar putea spune că pe amîndouă. Ce este adevărat și ce este fals? Ce este corect? Ce se vede e real? „Aceasta este realitatea lui 2021”, scrie pe podea, „sau nu.”

Frljić dezbate legitimitatea suspendării statului de drept și lipsa de încredere a cetățenilor în forța democrației. M-a derutat uneori discursul lui, m-am întrebat dacă manipularea argumentelor nu maschează o atitudine conspiraționistă sau conservatoare. Cred însă că miza lui a fost reproducerea unei stări de confuzie socială, a incapacității omului de a discerne între realitate și fake news și a statului de a fi credibil, folosindu-se de autoficțiuni și de teatru ca teren al reprezentării. Frljić extrage problemele din societate și le etalează în cuști cu pereți transparenți, lăsînd publicul să își aleagă singur perspectiva, astfel că fiecare spectator poate avea propria sa cheie de lectură. Următoarea vizionare online va fi pe 28 ianuarie (bilete de la 3 euro, acces 24 ore, subtitrare în engleză, informații pe site-ul www.gorki.de).

Oana Stoica este critic de teatru.

Credit foto: Ute Langkafel

Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a ediție FFE va avea loc la București în perioada 5 – 11 mai (Cinema Elvire Popesco și Cinemateca Eforie) și la Timișoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gală, de Ziua Europei.
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești jpeg
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești
Un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare.
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții jpeg
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții
Sîmbătă, 23 aprilie 2022, Editura Litera sărbătorește Ziua Mondială a Cărții prin evenimentul „Noaptea Cărților Deschise”.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proză autobiografică, note de subsol, adică avem o largă dimensiune experimentală concentrată pe tema identității, a jocului dintre eul real și cel ficțional, propus din start de dubletul nominal de pe copertă (Emil-Emanuel).
Bernard Henri Lévy și resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri Lévy și resuscitarea compasiunii
Chiar aşa: de ce ne-ar interesa? În definitiv, nu se întîmplă la noi, nu ne reprezintă pe noi...
Pasărea vorbitoare jpeg
Pasărea vorbitoare
O lume tainică prinde astfel să ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultivă deopotrivă grația gestului de dans și precizia observației antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre „Comedia lumii” jpeg
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre „Comedia lumii”
Patronate de cea mai citită revistă de cultură din România, „Conferințele Dilema veche” sînt un proiect itinerant, avînd pînă acum ediții în Arad, Timișoara, Cluj-Napoca și, începînd din acest an, Oradea.
Premianții Galei Radio România Cultural 2022 jpeg
Premianții Galei Radio România Cultural 2022
Gala Premiilor Radio România Cultural, ediţia a XXI-a, şi-a desemnat cîştigătorii luni, 18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
În Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu, vor evolua pe scena Sălii Radio două dintre ansamblurile Radio România: Orchestra Naţională Radio și Corul Academic Radio (pregătit de dirijorul Ciprian Țuțu).
Metafizica lui Danilov jpeg
Metafizica lui Danilov
Multe dintre poeme au la origine experiențe livrești, în vreme ce altele pot fi considerate prelucrări personale, fantasmatice, delirante ale acestor experiențe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.