Aceasta este realitatea. Sau nu

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 923 din 16 ÔÇô 22 decembrie 2021
Aceasta este realitatea  Sau nu jpeg

ÔŚĆ Alles unter Kontrolle / Everything Under Control de Oliver Frlji─ç & Ensemble. Regia: Oliver Frlji─ç. Decor: Igor Pau┼íka. Costume: Christine Ruynat. Dramaturgia: Johannes Kirsten. Muzica: Daniel Regenberg. Cu: Maryam Abu Khaled, Emre Aks─▒zo─člu / Mazen Aljubbeh, Lea Draeger, Dominic Hartmann, Kenda Hmeidan, Kinan Hmeidan, Abak Safaei-Rad, Hanh Mai Thi Tran, Mehmet Ylmaz. Teatrul ÔÇ×Maxim GorkiÔÇŁ, Berlin.

Teatrul ÔÇ×Maxim GorkiÔÇť din Berlin prezint─â regulat ├«nregistr─âri ale spectacolelor sale, inclusiv ale premierelor recente. Una dintre produc╚Ťiile din aceast─â var─â a fost Alles unter Kontrolle, realizat─â de Oliver Frlji─ç, un regizor care confrunt─â inconfortabil publicul cu propriile limite, nu se sfie╚Öte s─â ofenseze, dar nu o face niciodat─â cu inten╚Ťia de ╚Öoca. ├Än 2016, el a fost invitat ├«n Festivalul ÔÇ×Temps dÔÇÖImagesÔÇŁ de la Cluj cu Violen╚Ťa noastr─â ╚Öi violen╚Ťa voastr─â, un spectacol despre refugia╚Ťi care eviden╚Ťia o leg─âtur─â de cauzalitate ├«ntre colonialismul occidental ╚Öi terorism. Una dintre caracteristicile lui Frlji─ç este relativizarea certitudinilor, a╚Öa c─â enerveaz─â pe toat─â lumea. ├Än Alles unter Kontrolle, el duce relativizarea la extrem prin investigarea discursurilor opuse din societate pe fundalul pandemiei, cu referire la starea de urgen╚Ť─â, fake news, teoriile conspira╚Ťiei, corectitudinea politic─â ╚Öi ÔÇ×derapajeleÔÇŁ acesteia, rasismul ╚Öi ascensiunea woke culture (starea de alert─â privind prejudec─â╚Ťile rasiale ├«ntr-o societate care se proclam─â post-rasial─â). Frlji─ç descrie dezorientarea cet─â╚Ťeanului aflat la intersec╚Ťia unor idei, teorii ╚Öi discursuri contradictorii, c─âci adev─ârul ╚Öi realitatea devin fluide ├«n vremuri convulsive.

Alles unter Kontrolle este un spectacol itinerant in situ. Grupuri de 10 spectatori urm─âresc succesiv 6 scene de c├«te 10 minute care se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii diferite din teatru. Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi ├«n foaier de dou─â personaje-gardian, cu priviri goale, care-i conduc prin coridoare str├«mte c─âtre spa╚Ťii de joc ca ni╚Öte cu╚Öti de care s├«nt separa╚Ťi prin cortine transparente. Senza╚Ťia de ├«nchisoare ÔÇô control, limit─âri de timp ╚Öi mi╚Öcare, spa╚Ťii ├«nguste ╚Öi ├«nchise, gardieni ÔÇô este puternic─â. O voce feminin─â d─â indica╚Ťii publicului pe un ton neutru, repet├«nd obsesiv c─â ÔÇ×totul este sub controlÔÇŁ. Replica mi-a amintit de asigur─ârile date de statul rom├ón dup─â incendiul din Colectiv, la ├«nceputul pandemiei sau chiar ├«n aceast─â var─â, c├«nd Guvernul sus╚Ťinea c─â ÔÇ×a ├«nvinsÔÇŁ pandemia. ╚śi ├«n comunism, statul avea totul sub control, la propriu. Sloganul ne spune, de fapt, c─â realitatea este exact pe dos, iar controlul are o latur─â frisonant─â c─âci, ├«ntre siguran╚Ť─â ╚Öi abuz de putere, grani╚Ťa e foarte sub╚Ťire. ╚śi pe aceast─â grani╚Ť─â cu vame╚Öi orbi se construie╚Öte spectacolul.

923 17 rosencrantz foto ute langkafel jpg jpeg

├Äntr-o fust─â mini, Dominic Hartmann face o febril─â istorie a st─ârii de urgen╚Ť─â de la Napoleon ├«ncoace. Statul e incapabil s─â conving─â, zice el, starea de urgen╚Ť─â e regula, nu excep╚Ťia. Emre Aks─▒zo─člu o interogheaz─â pe Maryam Abu Khaled despre uciderea lui Juliano Mer-Khamis, fondatorul Teatrului ÔÇ×LibertateaÔÇť din Palestina, ╚Öi actri╚Ťa este acuzat─â de ÔÇ×infrac╚Ťiuni teatraleÔÇŁ: vrea s─â fie ea ├«ns─â╚Öi pe scen─â. Doar c─â rolurile se inverseaz─â brusc: ea ├«l interogheaz─â pe el, care o joac─â pe ea. Cine pe cine investigheaz─â ╚Öi de ce? Kinan Hmeidan ├«╚Öi prezint─â o biografie fic╚Ťional─â, refugierea din Siria ├«n Germania, la M├╝nchen Kammerspiele ╚Öi apoi la ÔÇ×Maxim GorkiÔÇŁ, ├«n ambele teatre fiind  de╚Ťinut. Kenda Hmeidan ╚Öi Hanh Mai Thi Tran, care joac─â ╚Öi gardienii, deconstruiesc feminismul prin povestea Laurei Gomez, asistenta columbian─â a lui Frlji─ç (personajul pare fictiv), care fuge de machismul de acas─â ╚Öi c─âreia regizorul ├«i ├«ncredin╚Ťeaz─â o parte din spectacol pe care s─â-l fac─â feminist, ÔÇ×ca un virus matriarhal ├«n acest performance al b─ârba╚Ťilor albiÔÇŁ. Demersul e╚Öueaz─â ╚Öi Frlji─ç spune c─â voia doar materialul pe care ├«l ofer─â acest e╚Öec. Dar cine este acum autorul acestei scene? Mehmet Ylmaz g─âte╚Öte ÔÇ×cookie-uriÔÇŁ ÔÇô la propriu, fursecuri, dar referin╚Ťa este la fi╚Öierele care urm─âresc comportamentul utilizatorilor pe Internet ÔÇô ├«n timp ce spectatorii se v─âd filma╚Ťi pe un ecran. ÔÇ×Pierderea controlului face parte din orice criz─âÔÇŁ, zice el. Lea Draeger ╚Öi Abak Safaei-Rad fac un reenactement al unei scene din Deafman Glance (1970), un performance al lui Bob Wilson. O femeie de culoare ├«njunghie repetitiv un copil, care este aici o femeie alb─â cu alur─â androgin─â. Personajele revin ├«ntr-o alt─â scen─â ├«n care Schokok├╝ss (s─ârut de ciocolat─â, o pr─âjitur─â cu bezele ╚Öi cacao) devine o metafor─â pentru woke culture, c─âci denumirea ei ini╚Ťial─â, dinainte de 1990, era Negerk├╝ss (s─ârut negru). Pr─âjitura este decojit─â de ciocolat─â ╚Öi se vede bezeaua ÔÇô la fel este ╚Öi rasismul, e despre persoane de culoare, dar din perspectiva albilor. Woke este un termen ÔÇ×r─âpitÔÇŁ, cum zice scriitoarea Rebecca Solnit, c─âci a fost deturnat ╚Öi a devenit peiorativ. Dar ce critic─â aici Frlji─ç, rasismul sau corectitudinea politic─â? Cu cinism, s-ar putea spune c─â pe am├«ndou─â. Ce este adev─ârat ╚Öi ce este fals? Ce este corect? Ce se vede e real? ÔÇ×Aceasta este realitatea lui 2021ÔÇŁ, scrie pe podea, ÔÇ×sau nu.ÔÇŁ

Frlji─ç dezbate legitimitatea suspend─ârii statului de drept ╚Öi lipsa de ├«ncredere a cet─â╚Ťenilor ├«n for╚Ťa democra╚Ťiei. M-a derutat uneori discursul lui, m-am ├«ntrebat dac─â manipularea argumentelor nu mascheaz─â o atitudine conspira╚Ťionist─â sau conservatoare. Cred ├«ns─â c─â miza lui a fost reproducerea unei st─âri de confuzie social─â, a incapacit─â╚Ťii omului de a discerne ├«ntre realitate ╚Öi fake news ╚Öi a statului de a fi credibil, folosindu-se de autofic╚Ťiuni ╚Öi de teatru ca teren al reprezent─ârii. Frlji─ç extrage problemele din societate ╚Öi le etaleaz─â ├«n cu╚Öti cu pere╚Ťi transparen╚Ťi, l─âs├«nd publicul s─â ├«╚Öi aleag─â singur perspectiva, astfel c─â fiecare spectator poate avea propria sa cheie de lectur─â. Urm─âtoarea vizionare online va fi pe 28 ianuarie (bilete de la 3 euro, acces 24 ore, subtitrare ├«n englez─â, informa╚Ťii pe site-ul www.gorki.de).

Oana Stoica este critic de teatru.

Credit foto: Ute Langkafel

Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
├Än Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului┬áCristian Oro╚Öanu, vor evolua pe scena S─âlii Radio dou─â dintre ansamblurile Radio Rom├ónia:┬áOrchestra Na┼úional─â Radio┬á╚Öi┬áCorul Academic Radio┬á(preg─âtit de dirijorul┬áCiprian ╚Üu╚Ťu).
Metafizica lui Danilov jpeg
Metafizica lui Danilov
Multe dintre poeme au la origine experien╚Ťe livre╚Öti, ├«n vreme ce altele pot fi considerate prelucr─âri personale, fantasmatice, delirante ale acestor experien╚Ťe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.