Abuzurile puterilor

Publicat în Dilema Veche nr. 584 din 23-29 aprilie 2015
Abuzurile puterilor jpeg

ÔŚĆ Distopie. Shakespeare. Remix. Regia ┼či scenariul: Catinca Dr─âg─ânescu; scenografie: Ioana Dr─âg─ânescu, Sorana ┼óopa; costume: Ludmila Corl─â┼úeanu, Atelier ATU; mi┼čcare scenic─â: Andreea Belu; multimedia: Darie Armin Alexandru; sound & light designer: Alexandros Raptis. Cu: Cristina Dr─âghici, Oana Popescu, Simona Cuciurianu, Vlad Udrescu, Vladimir Purdel, Crina Ene, George Albert Costea (voce). Teatrul Na┼úional Bucure┼čti.  

Cum func┼úioneaz─â mecanismul puterii? Care s├«nt pilonii democra┼úiei ┼či cum pot fi ei perverti┼úi? Cum se transform─â un sistem politic ├«n altul? Cine de┼úine puterea? Acestea s├«nt ├«ntreb─âri pe care societatea ┼či le pune ciclic, de regul─â ├«n preajma alegerilor. Pe fundalul tumultuos al politicii mondiale ┼či na┼úionale, chestionarea mecanismului puterii prin art─â este o form─â de activare a con┼čtiin┼úei publice.

La noi, teatrul politic s-a coagulat ├«ntr-o direc┼úie cu mai multe formule estetice ┼či preponderent, dar nu exclusiv, ├«n spa┼úii independente. Spectacolul Catinc─âi Dr─âg─ânescu

este un construct (distopic) pe tema puterii din piesele lui Shakespeare, produs ├«n cadrul programului TNB pentru Noua Genera┼úie de creatori (pe scurt 9G). Despre proiect s-a vorbit mult din cauza formulei de lucru: TNB pune la dispozi┼úia tinerilor creatori (p├«n─â ├«n 35 ani, neangaja┼úi), ale c─âror proiecte au fost selectate prin concurs, un minimum de resurse (din care esen┼úial este spa┼úiul, Sala Mic─â, la care se adaug─â ce se mai g─âse┼čte prin magazia de costume ┼či depozitul de decoruri) ┼či o perioad─â de repeti┼úii (trei s─âpt─âm├«ni). Spectacolul rezultat este testat pe public prin cinci reprezenta┼úii gratuite ┼či, ├«n func┼úie (┼či) de reac┼úia acestuia, se decide dac─â va fi p─âstrat ├«n repertoriu. Dac─â decizia este favorabil─â, se pl─âtesc minime onorarii ┼či drepturi de autor (din ├«ncas─âri) ┼či se fac minime investi┼úii ├«n produc┼úie. Cuv├«ntul de ordine este ÔÇ×minimumÔÇť, asta dac─â trecem peste partea ├«n care se lucreaz─â f─âr─â resurse, f─âr─â onorarii ┼či f─âr─â s─â se ┼čtie dac─â spectacolul va avea viitor. Este aici un abuz de putere (monopolul teatrului de stat pe resurse: buget ┼či infrastructur─â), c─âci TNB opereaz─â cu standarde duble ├«n propria curte: tratamentul aplicat acestui program este incomparabil cu cel pe care ├«l au produc┼úiile sale obi┼čnuite, bugetate generos. Practic, teatrul se alege cu spectacole aproape gratis pentru care, ├«ns─â, trebuie creat public, c─âci ele s├«nt diferite de estetica tradi┼úional─â a TNB, dar promovarea spectacolelor nu exceleaz─â (├«n ciuda eforturilor f─âcute de Cristiana Gavril─â, cea care a luptat pentru 9G). Tinerii regizori c─ârora li se face ÔÇ×favoareaÔÇť de a lucra la TNB nu s├«nt studen┼úi, iar acesta nu este un program de practic─â teatral─â. Prin urmare, diferen┼úele de condi┼úii ├«ntre arti┼čtii ÔÇ×ne-tineriÔÇť ┼či ÔÇ×tineriÔÇť s├«nt nejustificate ┼či profund inechitabile (alte teatre cu proiecte similare s-au descurcat mai bine: Na┼úionalul craiovean, cel mure┼čean sau Teatrul Odeon). Problema, mai ampl─â dec├«t am rezumat aici, este pus─â ├«n discu┼úie de o peti┼úie ini┼úiat─â de arti┼čtii participan┼úi. Nu ┼čtiu p├«n─â acum (15 aprilie 2015) ca TNB s─â fi dat vreun r─âspuns. Prima serie din 9G s-a ├«ncheiat ┼či a ├«nceput concursul pentru al doilea sezon. ÔÇ×MinimulÔÇť de resurse nu poate atrage ┼či stimula creativ regizorii, mai ales c├«nd teatrele de stat, ├«n general, dispun de bugete consistente, iar TNB, ├«n particular, beneficiaz─â de un superbuget. Oferirea unui spa┼úiu dotat corespunz─âtor pentru teatru (Sala Mic─â) este singurul element atractiv din proiect. 

Revenind la spectacol, acesta deschide programul 9G, folosind pentru prima dat─â o nou─â configurare a S─âlii Mici. Cu publicul dispus pe dou─â laturi ┼či actorii juc├«nd pe o mas─â lung─â ce serve┼čte drept catwalk, spectacolul ├«┼či apropie spectatorii, suficient c├«t s─â recreeze intimitatea jocului. C─âci forma aleas─â pentru investigarea mecanismului puterii este aceea a unui

, Zoon Politikon, cu toate etapele sale. Aparent, publicul ar putea fi juc─âtorul, dar de┼či se creeaz─â iluzia c─â la un moment dat i se va cere s─â intervin─â, acest lucru nu se ├«nt├«mpl─â. P─âstrarea publicului ├«n afara jocului corespunde realit─â┼úii unde aleg─âtorului i se ├«ntre┼úine iluzia controlului puterii prin vot. 

Scenariul urm─âre┼čte firul narativ din

, pe care se altoiesc fragmente din

etc. Pe o structur─â dramatic─â inteligent─â, regizoarea dovede┼čte acuitate ├«n coagularea diferitelor aspecte ale puterii ├«ntr-un parcurs care include derapajele posibile ale democra┼úiei. Dictatura bl├«nd─â a lui Lear ÔÇô un despot luminat ÔÇô se transform─â ├«ntr-una haotic─â sub comanda confuzului Albany (Vlad Udrescu), apoi ├«ntr-una violent─â c├«nd la c├«rm─â ajunge Cornwall (Vladimir Purdel). Este interesant modul ├«n care aceste r─âsturn─âri de putere se fac ├«n limitele jocului, cu strategii politice ce includ asasinatele, campaniile electorale mincinoase, intrigile de culise, corup┼úia politicienilor, alian┼úele mercantile ┼či tr─âd─ârile. Cordelia alungat─â se reidentific─â drept Bufon (Cristina Dr─âghici), intrigant secret, dar cump─ârabil, un mercenar moral. Regan (Simona Cuciurianu) se folose┼čte de sex pentru a ob┼úine ce vrea, iar Goneril (Oana Popescu) este doamna de fier. To┼úi se folosesc de media prin care manipuleaz─â poporul ┼či adversarii. De la un nivel la altul al jocului (condus de un MC ÔÇô Crina Ene), accesul se face prin tr─âdare ┼či crim─â. C├«┼čtig─âtor nu exist─â, ceea ce r─âm├«ne ├«n urm─â este un vid de putere, c─âci juc─âtorii ÔÇ×au reu┼čitÔÇť s─â produc─â o implozie a regatului. Proiec┼úiile lui Darie Armin Alexandru fac conexiuni cu realitatea politic─â imediat─â (realizat ├«n 2014, spectacolul face referire la campania electoral─â pentru alegerile preziden┼úiale). Actorii joac─â schematic, ca personajele de

, dar uneori conven┼úia se mai pierde ┼či se pluseaz─â declamator. Per ansamblu, spectacolul este ├«ns─â puternic, bine articulat ┼či argumentat. 

Dup─â ce am vizionat ├«ntreaga serie de spectacole din 9G, pot spune c─â show-ul Catinc─âi Dr─âg─ânescu este singurul care are viziune ┼či propune o formul─â ├«ndr─âznea┼ú─â de joc. Un spectacol care trimite la o medita┼úie serioas─â pe tema politicii ├«ntr-un timp profund politic ┼či care ├«ntrupeaz─â expresia, at├«t de pios vehiculat─â ├«nc├«t ┼či-a pierdut con┼úinutul, ÔÇ×Shakespeare este contemporanul nostruÔÇť. Celelalte spectacole din program se mul┼úumesc s─â prezinte texte mai mult sau mai pu┼úin interesante, iar

, show nonverbal, reia o formul─â performativ─â pe care doi dintre actori au mai folosit-o. Lipsesc viziunile, zv├«cul, noul. 

Dup─â prima serie a programului 9G se observ─â dou─â mari probleme: condi┼úiile discutabile de lucru oferite de TNB ┼či platitudinea proiectelor rezultate, care ridic─â ├«ntreb─âri ├«n leg─âtur─â cu vivacitatea noii genera┼úii. ├Än aceste condi┼úii, ├«nc─â nu m-am decis ce s─â r─âspund ca s─â trec la un nivel ÔÇ×superiorÔÇť:

Oana Stoica este critic de teatru. 

Foto: A. R─âdulescu

TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.