7/70. Arhive, istorii, albume

Publicat în Dilema Veche nr. 676 din 2-8 februarie 2017
7/70  Arhive, istorii, albume jpeg

● Vîrsta 4 – comunitatea de creaţie 2009-2016, coordonatori: Paul Dunca, Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov, Katia Pascariu, David Schwartz. Editori: ADO şi Hecate. 

Proiectul „Vîrsta 4“, derulat la Căminul „Amalia şi Şef Rabin Dr. Moses Rosen“ din Bucureşti de către un grup de artişti interesat să lucreze cu o comunitate abandonată sau ignorată de restul societăţii, este unic în România. În mentalul colectiv, persoanele vîrstnice sînt privite ca o categorie socială care şi-a terminat resursele de creaţie şi productivitate. Bătrînii apar în prim-planul vieţii publice numai în preajma alegerilor şi sînt văzuţi ca un electorat disciplinat şi sensibil la promisiuni populiste, o percepţie stereotipă care a dus la o fractură între vîrstnici şi restul populaţiei (retorica socială de după alegerile parlamentare din decembrie 2016 stă mărturie în acest sens).

„Vîrsta 4“ se adresează unei categorii de vîrstnici care s-a retras din viaţa socială: rezidenţii căminelor de bătrîni. Proiectul a fost iniţiat la Căminul „Moses Rosen“ din Bucureşti şi deşi s-a intenţionat extinderea lui în alte instituţii similare, acest lucru nu a fost posibil. Pe de o parte, doar artiştii implicaţi în proiectul iniţial ar fi putut să o facă, întrucît alţii nu s-au arătat interesaţi – munca este dificilă, delicată şi bazată parţial pe voluntariat –, pe de alta, s-a creat o legătură afectivă puternică între artişti şi rezidenţi, care nu s-a mai putut desface. Astfel, artiştii au preferat să exploreze diferite moduri de dezvoltare a proiectului în acelaşi cămin. Teatru, dans, ateliere de scriere, desen sau fotografie, proiecţii de filme, toate sînt variante de activare a vîrstnicilor şi de recuperare şi arhivare a unor istorii personale, altfel pierdute şi care corespund unor percepţii directe şi subiective ale istoriei „mari“, oficiale. Echipa proiectului a considerat necesar ca, după șapte ani de activitate, să existe o carte care să documenteze întreaga muncă şi să păstreze nu doar metodele de lucru şi rezultatele lor, ci şi memoria rezidenţilor participanţi, unii dispăruţi între timp. Aşa a apărut în toamna trecută, cu sprijinul AFCN, volumul Vîrsta 4 – comunitatea de creaţie 2009-2016, coordonatori: Paul Dunca, Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov, Katia Pascariu şi David Schwartz. Este vorba, de fapt, de o carte album în care sînt prezentate conceptul, conţinutul şi contextul activităţilor de la cămin. „De fapt, departe de a face mici gesturi caritabile, artiştii se implică în­tr un program de redare a demnităţii pierdute a unor persoane cărora le este redus drastic gradul de participare în sfera publică“, scrie David Schwartz. Mihaela Michailov face precizări subtile legate de recuperarea memoriilor subiective: „Poveştile performate în toate spectacolele în care artiştii/ele şi rezidenţii/ele au lucrat sînt istorii ale demnităţii umane, rezistenţei solidare şi recuperării politic narative a unui secol de existenţă prea puţin consemnată. Sînt istoriile unor oameni pentru care actul de a povesti este cea mai valoroasă experienţă de educaţie comunitară, în raport cu care artiştii s-au modificat fundamental tocmai datorită încrederii pe care rezidentele şi rezidenţii le-au dat-o“.

Mi se pare important ca amintirile bătrînilor din cămin, martori ai unor timpuri memorabile, întunecate sau controversate, să fie cunoscute, dacă nu prin spectacole – mai puţin accesibile, căci frecvenţa lor este redusă şi reprezentarea poate avea loc numai în Capitală, unde se află căminul, actanţii nefiind deplasabili în alte oraşe –, atunci măcar prin acest volum-arhivă, deopotrivă informal şi emoţional.

● Miruna Runcan, Odeon 70 – Aventură istoric-omagială, Editura Oscar Print. 

Dacă echipa Vîrsta 4 a documentat șapte ani de lucru la Căminul „Moses Rosen“, criticul Miruna Runcan a recuperat 70 ani de istorie a Teatrului Odeon din Bucureşti. Proiectul Odeon 70 – Aventură istoric-omagială este admirabil în condiţiile în care s-a pierdut mult din memoria teatrului autohton, iar recuperările au fost extrem de puţine (una vizează Teatrul de Comedie: arhiva vizuală Comedia Remix. Un document colectiv. Confesiuni şi perspective 1960-1990, proiect de cercetare realizat de Cristina Modreanu şi Maria Draghici, 2015). Munca dificilă a reconstituirii istoriei Odeonului începe de la domeniul Golescu-Grant şi primul teatru de cartier „de la piciorul podului“, trece prin perioada Teatrului muncitoresc CFR Giuleşti, înregistrează schimbarea direcţiei artistice de la teatru popular la teatru de artă, consemnează obţinerea surprinzătoare a Sălii Comedia din Calea Victoriei (actualul sediu) a Teatrului Naţional şi schimbările de după căderea regimului comunist (printre altele, cu cele două directorate ale lui Alexandru Dabija).

Demersul Mirunei Runcan, fost secretar literar al Odeonului, este profund şi complex, căci în acest volum sînt adunate şi interpretate materiale de arhivă, sînt prezentate contextele istorice, sînt analizate direcţia artistică a teatrului de-a lungul vremii şi conceptele unor spectacole legendare (precum Richard al III lea în regia lui Mihai Măniuţiu), există materiale informative şi cronici pentru aproape fiecare spectacol produs de fostul Teatrul Giuleşti. De asemenea, sînt reliefate portretele unor personalităţi care au avut un impact major în istoria instituţiei (de la Elena Deleanu la Alexandru Dabija). Cartea este ilustrată cu imagini şi este interesant de urmărit cum „se schimbă“ vremurile şi la nivel vizual, căci fotografiile alb-negru din epoca comunistă sînt urmate de unele color, pentru istoria de după 1990.

„Teatrul Giuleşti/Odeon nu are două istorii distincte, ci una singură, a cărei continuitate în devenire e, sper, vizibilă nu numai din documentarea pe care am parcurs-o, ci şi în cîteva din trăsăturile esenţiale dezvoltate atît înainte, cît şi după 1989. Cu toate suişurile şi coborîşurile inerente unui număr atît de întins de ani, tendinţa de a pune în echilibru teatrul «de artă înaltă» cu spectacolul popular, dar de ţinută, e una ce se constituie în coloana vertebrală repertorială.“ 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: G. Dăscălescu

945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a ediție FFE va avea loc la București în perioada 5 – 11 mai (Cinema Elvire Popesco și Cinemateca Eforie) și la Timișoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gală, de Ziua Europei.
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești jpeg
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești
Un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare.
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții jpeg
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții
Sîmbătă, 23 aprilie 2022, Editura Litera sărbătorește Ziua Mondială a Cărții prin evenimentul „Noaptea Cărților Deschise”.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proză autobiografică, note de subsol, adică avem o largă dimensiune experimentală concentrată pe tema identității, a jocului dintre eul real și cel ficțional, propus din start de dubletul nominal de pe copertă (Emil-Emanuel).
Bernard Henri Lévy și resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri Lévy și resuscitarea compasiunii
Chiar aşa: de ce ne-ar interesa? În definitiv, nu se întîmplă la noi, nu ne reprezintă pe noi...

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.