7/70. Arhive, istorii, albume

Publicat în Dilema Veche nr. 676 din 2-8 februarie 2017
7/70  Arhive, istorii, albume jpeg

ÔŚĆ V├«rsta 4 ÔÇô comunitatea de crea┼úie 2009-2016, coordonatori: Paul Dunca, Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov, Katia Pascariu, David Schwartz. Editori: ADO ┼či Hecate. 

Proiectul ÔÇ×V├«rsta 4ÔÇť, derulat la C─âminul ÔÇ×Amalia ┼či ┼×ef Rabin Dr. Moses RosenÔÇť din Bucure┼čti de c─âtre un grup de arti┼čti interesat s─â lucreze cu o comunitate abandonat─â sau ignorat─â de restul societ─â┼úii, este unic ├«n Rom├ónia. ├Än mentalul colectiv, persoanele v├«rstnice s├«nt privite ca o categorie social─â care ┼či-a terminat resursele de crea┼úie ┼či productivitate. B─âtr├«nii apar ├«n prim-planul vie┼úii publice numai ├«n preajma alegerilor ┼či s├«nt v─âzu┼úi ca un electorat disciplinat ┼či sensibil la promisiuni populiste, o percep┼úie stereotip─â care a dus la o fractur─â ├«ntre v├«rstnici ┼či restul popula┼úiei (retorica social─â de dup─â alegerile parlamentare din decembrie 2016 st─â m─ârturie ├«n acest sens).

ÔÇ×V├«rsta 4ÔÇť se adreseaz─â unei categorii de v├«rstnici care s-a retras din via┼úa social─â: reziden┼úii c─âminelor de b─âtr├«ni. Proiectul a fost ini┼úiat la C─âminul ÔÇ×Moses RosenÔÇť din Bucure┼čti ┼či de┼či s-a inten┼úionat extinderea lui ├«n alte institu┼úii similare, acest lucru nu a fost posibil. Pe de o parte, doar arti┼čtii implica┼úi ├«n proiectul ini┼úial ar fi putut s─â o fac─â, ├«ntruc├«t al┼úii nu s-au ar─âtat interesa┼úi ÔÇô munca este dificil─â, delicat─â ┼či bazat─â par┼úial pe voluntariat ÔÇô, pe de alta, s-a creat o leg─âtur─â afectiv─â puternic─â ├«ntre arti┼čti ┼či reziden┼úi, care nu s-a mai putut desface. Astfel, arti┼čtii au preferat s─â exploreze diferite moduri de dezvoltare a proiectului ├«n acela┼či c─âmin. Teatru, dans, ateliere de scriere, desen sau fotografie, proiec┼úii de filme, toate s├«nt variante de activare a v├«rstnicilor ┼či de recuperare ┼či arhivare a unor istorii personale, altfel pierdute ┼či care corespund unor percep┼úii directe ┼či subiective ale istoriei ÔÇ×mariÔÇť, oficiale. Echipa proiectului a considerat necesar ca, dup─â ╚Öapte ani de activitate, s─â existe o carte care s─â documenteze ├«ntreaga munc─â ┼či s─â p─âstreze nu doar metodele de lucru ┼či rezultatele lor, ci ┼či memoria reziden┼úilor participan┼úi, unii disp─âru┼úi ├«ntre timp. A┼ča a ap─ârut ├«n toamna trecut─â, cu sprijinul AFCN, volumul V├«rsta 4 ÔÇô comunitatea de crea┼úie 2009-2016, coordonatori: Paul Dunca, Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov, Katia Pascariu ┼či David Schwartz. Este vorba, de fapt, de o carte album ├«n care s├«nt prezentate conceptul, con┼úinutul ┼či contextul activit─â┼úilor de la c─âmin. ÔÇ×De fapt, departe de a face mici gesturi caritabile, arti┼čtii se implic─â ├«n┬ştr un program de redare a demnit─â┼úii pierdute a unor persoane c─ârora le este redus drastic gradul de participare ├«n sfera public─âÔÇť, scrie David Schwartz. Mihaela Michailov face preciz─âri subtile legate de recuperarea memoriilor subiective: ÔÇ×Pove┼čtile performate ├«n toate spectacolele ├«n care arti┼čtii/ele ┼či reziden┼úii/ele au lucrat s├«nt istorii ale demnit─â┼úii umane, rezisten┼úei solidare ┼či recuper─ârii politic narative a unui secol de existen┼ú─â prea pu┼úin consemnat─â. S├«nt istoriile unor oameni pentru care actul de a povesti este cea mai valoroas─â experien┼ú─â de educa┼úie comunitar─â, ├«n raport cu care arti┼čtii s-au modificat fundamental tocmai datorit─â ├«ncrederii pe care rezidentele ┼či reziden┼úii le-au dat-oÔÇť.

Mi se pare important ca amintirile b─âtr├«nilor din c─âmin, martori ai unor timpuri memorabile, ├«ntunecate sau controversate, s─â fie cunoscute, dac─â nu prin spectacole ÔÇô mai pu┼úin accesibile, c─âci frecven┼úa lor este redus─â ┼či reprezentarea poate avea loc numai ├«n Capital─â, unde se afl─â c─âminul, actan┼úii nefiind deplasabili ├«n alte ora┼če ÔÇô, atunci m─âcar prin acest volum-arhiv─â, deopotriv─â informal ┼či emo┼úional.

ÔŚĆ Miruna Runcan, Odeon 70 ÔÇô Aventur─â istoric-omagial─â, Editura Oscar Print. 

Dac─â echipa V├«rsta 4 a documentat ╚Öapte ani de lucru la C─âminul ÔÇ×Moses RosenÔÇť, criticul Miruna Runcan a recuperat 70 ani de istorie a Teatrului Odeon din Bucure┼čti. Proiectul Odeon 70 ÔÇô Aventur─â istoric-omagial─â este admirabil ├«n condi┼úiile ├«n care s-a pierdut mult din memoria teatrului autohton, iar recuper─ârile au fost extrem de pu┼úine (una vizeaz─â Teatrul de Comedie: arhiva vizual─â Comedia Remix. Un document colectiv. Confesiuni ┼či perspective 1960-1990, proiect de cercetare realizat de Cristina Modreanu ┼či Maria Draghici, 2015). Munca dificil─â a reconstituirii istoriei Odeonului ├«ncepe de la domeniul Golescu-Grant ┼či primul teatru de cartier ÔÇ×de la piciorul poduluiÔÇť, trece prin perioada Teatrului muncitoresc CFR Giule┼čti, ├«nregistreaz─â schimbarea direc┼úiei artistice de la teatru popular la teatru de art─â, consemneaz─â ob┼úinerea surprinz─âtoare a S─âlii Comedia din Calea Victoriei (actualul sediu) a Teatrului Na┼úional ┼či schimb─ârile de dup─â c─âderea regimului comunist (printre altele, cu cele dou─â directorate ale lui Alexandru Dabija).

Demersul Mirunei Runcan, fost secretar literar al Odeonului, este profund ┼či complex, c─âci ├«n acest volum s├«nt adunate ┼či interpretate materiale de arhiv─â, s├«nt prezentate contextele istorice, s├«nt analizate direc┼úia artistic─â a teatrului de-a lungul vremii ┼či conceptele unor spectacole legendare (precum Richard al III lea ├«n regia lui Mihai M─âniu┼úiu), exist─â materiale informative ┼či cronici pentru aproape fiecare spectacol produs de fostul Teatrul Giule┼čti. De asemenea, s├«nt reliefate portretele unor personalit─â┼úi care au avut un impact major ├«n istoria institu┼úiei (de la Elena Deleanu la Alexandru Dabija). Cartea este ilustrat─â cu imagini ┼či este interesant de urm─ârit cum ÔÇ×se schimb─âÔÇť vremurile ┼či la nivel vizual, c─âci fotografiile alb-negru din epoca comunist─â s├«nt urmate de unele color, pentru istoria de dup─â 1990.

ÔÇ×Teatrul Giule┼čti/Odeon nu are dou─â istorii distincte, ci una singur─â, a c─ârei continuitate ├«n devenire e, sper, vizibil─â nu numai din documentarea pe care am parcurs-o, ci ┼či ├«n c├«teva din tr─âs─âturile esen┼úiale dezvoltate at├«t ├«nainte, c├«t ┼či dup─â 1989. Cu toate sui┼čurile ┼či cobor├«┼čurile inerente unui num─âr at├«t de ├«ntins de ani, tendin┼úa de a pune ├«n echilibru teatrul ┬źde art─â ├«nalt─â┬╗ cu spectacolul popular, dar de ┼úinut─â, e una ce se constituie ├«n coloana vertebral─â repertorial─â.ÔÇť 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: G. D─âsc─âlescu

945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.