2 x 9G

Publicat în Dilema Veche nr. 704 din 17-23 august 2017
2 x 9G jpeg

● Dragoste şi informaţie, de Caryl Churchill, regia şi traducerea textului: Irina Crăiţă-Mîndră, scenografia: Cezarina Iulia Popescu, coregrafia şi mişcarea scenică: Ştefan Lupu, muzică originală şi sound design: Alexandru Suciu, video design: Iustin Surpanelu, Mihai Apostu, Dimitris Palade, light design: Cezarina Iulia Popescu, Cristian Ciopată, cu: Voicu Aaniţei, Alex Călin, Nicholas Caţianis, Cristina Drăghici, Dana Marineci, Lavinia Pele, Teatrul Naţional Bucureşti. 

Spre finalul stagiunii trecute, Teatrul Naţional din Bucureşti a prezentat două premiere, produse de Centrul de Creație și Cercetare „Ion Sava“ în programul „9G la TNB“, destinat tinerilor creatori de teatru: Dragoste şi informaţie şi Război. Sînt spectacole diferite ca tematică, dar care identifică dezumanizarea ca simptom al lumii contemporane.

Cu o structură modulară flexibilă, construită dintr-o serie de piese scurte, autonome şi uneori absurde, fiecare un embrion narativ dezvoltat doar cît să configureze rudimentar o situaţie, Dragoste şi informaţie, text al britanicei Caryl Churchill, panoramează efectele „simbiozei“ dintre omul contemporan şi informaţie. Practic, informaţia funcţionează astăzi ca un drog care controlează viaţa utilizatorului. Tehnologia – telefoanele, computerele şi comunicarea via e-mail/Messenger/Facebook/Twitter – modifică substanţial viaţa cotidiană astfel încît interacţiunea umană este drastic limitată sau intermediată de gadget-uri şi Internet (ecranele sînt alter ego-uri ale unor personaje depersonalizate şi chiar desexualizate). Una dintre piese conturează o apocalipsă a umanului: personajul se îndrăgosteşte de o aplicaţie pentru mobil care îi oferă „dragoste“. Dar există şi alte raporturi între om şi informaţie, de la cele din sfera privată – dragostea se măsoară în cantitatea de informaţii culeasă de pe Internet despre „obiectul“ iubirii – la cele profesionale – concedierea se face impersonal, printr-un e-mail, angajatorul fiind incapabil să relaţioneze direct cu angajatul. Tuşa de absurd a scriiturii are uneori rădăcini în realitate: bărbatul care nu-şi mai recunoaşte soţia – de fapt, nu reuşeşte să identifice relaţia dintre ei – seamănă cu unele cazuri descrise de neurologul Oliver Sacks în studiile sale.

Regizoarea Irina Crăiţă-Mîndră dă acestui text fragmentar şi eliptic ca narativitate o expresie pe măsură, chiar dacă uneori stîngace: un spectacol-performance minimalist. Spaţiul scenic are în centru un cub gol ca o cameră de detenţie: este aici ideea unui prizonierat mental (obsesia informaţiei) în care individul intră de bunăvoie, avînd ca rezultat vidarea personalităţii sale, a sentimentelor, a capacităţii şi nevoii de a relaţiona. Actorii fac din personaje – febrile sau statice, mai degrabă umanoizi decît oameni – un ansamblu de singurătăţi robotizate. Există astfel o coerenţă între text şi spectacol, scriitura îşi găseşte expresia corectă, asumat mecanizată, poate un pic monotonă de la un punct încolo. 

razboi foto florin ghioca jpg jpeg

Întoarcerea tatălui risipitor

● Război, de Lars Norén, traducerea: Carmen Vioreanu, regia: Lorena Zăbrăuţanu, scenografia: Maria Nicola, video: Radu Spiridon și Ionuț Grama, cu: Oana Predescu, Iulia Poptean, Eliza Păuna, Paul Radu, Elias Ferkin, Teatrul Naţional Bucureşti. 

Dacă în Dragoste şi informaţie este explorat prezentul – actuala epocă a hipertehnologiei –, în Război, dramaturgul Lars Norén refuză stabilirea unui timp concret în favoarea unor circumstanţe generale care configurează orice conflict armat. Este un timp al războiului. Întors de la război – oricare ar fi el, oricum unul crunt, dezumanizant, aşa cum sînt toate –, tatăl găseşte acasă un alt cîmp de luptă pe care s-au petrecut grozăvii. Familia – soţia şi două fiice – a supravieţuit sărăciei şi abuzurilor, psihice şi fizice, pe care armata – proprie sau/şi inamică, nu contează – i le-a produs. Se mai poate coagula această familie?

Lars Norén scrie despre războiul de dincolo de front, pe care îl poartă mai ales femeile, victime fără să li se recunoască sacrificiul (eroii de război sînt bărbaţi, femeile violate de soldaţi nu pot fi eroizate, remarca scriitorul Cătălin Mihuleac în romanul America de peste pogrom). În Decojind ceapa, Günter Grass scrie despre refuzul familiei sale, în special al mamei, de a povesti prin ce a trecut (de cîte ori a fost violată) în timpul războiului. Uitarea, dacă este posibilă, permite victimelor să-şi continue viaţa. În piesa lui Norén, tatăl se autoeroizează – „vin de la război, care nu a fost chiar o vacanţă“ – şi pretinde de la familia sa revenirea la viaţa anterioară, în care el are rol dominant. Dar dacă el pare să poată recupera ceva din normalitatea vieţii, soţia şi fiicele sale nu pot din cauză că lupta lor – pentru supravieţuire – nu s-a terminat. Abuzate şi înfometate, ele au reuşit să trăiască făcînd alegeri pe care nu le mai pot schimba: un alt bărbat, fratele soţului (Paul Radu în rol de salvator exploatator) pentru mamă (o martiră imperfectă – nevoia i-a ascuţit pragmatismul – jucată de Oana Predescu) şi cea mai veche meserie din lume pentru fiica cea mare (Iulia Poptean joacă un personaj redus la instinctul supravieţuirii). Doar fiica cea mică (Eliza Păuna conservă abil candoarea personajului) rămîne încă un copil care are puterea să treacă peste propria traumă, citind la nesfîrşit Jurnalul Annei Frank. Orb fizic, dar mai ales mental – trimiterea la mitologia greacă este clară, la orbire seamănă cu Oedip, la modul cum este primit acasă, cu Agamemnon – tatăl (Elias Ferkin creează cu subtilitate un tiran înfrînt) se dovedeşte neputincios, incapabil să înţeleagă, şi eşuează în reconstrucţia familiei. Războiul nu poate fi vindecat.

Spectacolul regizoarei Lorena Zăbrăuţanu serveşte textul lui Norén, prezentînd auster iadul terestru – acelaşi cub gol ca mai sus (în programul „9G“, în prima fază de producţie, creatorii au acces la magazia de decoruri a TNB, fără a primi fonduri pentru scenografie) „adăposteşte“ casa-conflict. Spaţiul este frust configurat şi întunecos, scenele sînt despărţite audio de un rock ameninţător (sunetul războiului, poate prea des invocat), actorii joacă detaşat, ca nişte umbre. O postapocalipsă: sfîrşitul compasiunii. 

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Florin Ghioca

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Când ajunge din nou în România un val de aer polar: unde se anunță ger cumplit, cât mai ninge la munte
Trei zile de iarnă autentică se anunță în mai multe județe din zona de munte. Meterologii anunță ninsori puternice și viscol. Începând de duminică însă un val de aer polar lovește România. Sunt așteptate temperaturi de până la minus 20 de grade Celsius.
image
Trufia îngroapă România. De ce nu putem fi cel mai de preț aliat pentru Occident: „Suntem ca ruda aia săracă...”
România nu reușește să profite de oportunităţi și să-și exploateze potențialul. Marius Ghincea, profesor la Universitatea Johns Hopkins, explică ce-i lipsește României.
image
Netflix, accesat doar din propria locuinţă. Compania ia măsuri drastice: care va fi singura excepţie
Netflix urmează să ia măsuri drastice, astfel încât utilizatorii să nu îşi mai poată împărţi contul cu alte persoane. Decizia a venit, după ce datele statistice au arătat că peste 100 de milioane de utilizatori din întreaga lume folosesc, de fapt, contul altcuiva.

HIstoria.ro

image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.