100 de noi lumi se deschid pentru tine

Publicat în Dilema Veche nr. 767 din 1-7 noiembrie 2018
100 de noi lumi se deschid pentru tine jpeg

ÔŚĆ Festivalul Na╚Ťional de Teatru, a 28 a edi╚Ťie, Bucure╚Öti, 19-29 octombrie 2018. 

Edi╚Ťia din acest an a Festivalului Na╚Ťional de Teatru este f─âr─â ├«ndoial─â una dintre cele mai reu╚Öite din ultimii ani. Extrem de divers ca titluri ╚Öi evenimente, cu zone de interes variabil, Festivalul nu poate inventa un alt teatru dec├«t cel existent la ora actual─â ├«n Rom├ónia. E dificil ├«ns─â s─â ├«mbr─â╚Ťi╚Öezi totul, fiecare alegere se dovede╚Öte la r├«ndul ei un punct de vedere personal, mai mult, o judecat─â de valoare, dar tocmai din cauza bog─â╚Ťiei de propuneri, mai pierd unele, pur ╚Öi simplu din lips─â de timp sau chiar de spa╚Ťiu ├«ntr-un articol de gazet─â.

Prin gaura cheii

A fi sau a nu fi Domni╚Öoara Julie, aceasta a fost ├«ntrebarea, cu ocazia spectacolului prezentat de Schaub├╝hne din Berlin dup─â textul lui Strindberg. ├Änclin s─â cred c─â titlul care ar corespunde mai exact spectacolului ar fi totu╚Öi Krystin, sub care a fost prezentat ├«n 2016 la Avignon. Dar problema, sau curentul de aer proasp─ât pe care l-a adus la Bucure╚Öti acest spectacol, se situeaz─â ├«n alt─â parte. Cum s─â utilizezi pe scen─â aceste noi tehnologii, tare vechi ├«n realitate ╚Öi care par s─â sperie o seam─â de oameni de teatru ├«n Rom├ónia? F─âr─â s─â le utilizezi ca simplu gadget sau elementare proiec╚Ťii pe fundaluri, alt─âdat─â p├«nze pictate. Odinioar─â, detractorii teatrului naturalist ╚Öi al celui de-al patrulea perete, invizibil, care separa sala de scen─â, spuneau c─â era un teatru v─âzut prin gaura cheii. Aceast─â versiune cu o r─âsturnare de accente o propune spectacolul regizoarei britanice Katie Mitchel ┼či al lui Leo Warner (video), Kristin, ┬şnach Fr├Ąulein Julie (Cristina, dup─â Domni┼čoara Iulia), realizat la Schaub├╝hne. Kristin este, ├«n piesa lui Strindberg, buc─ât─âreasa logodit─â cu valetul Jean, pe care Domni┼čoara Iulia se amuz─â s─â-l seduc─â ├«ntr-o noapte de S├«nziene. P─âstr├«nd din textul original doar pasajele unde apare Kristin, Katie Mitchell a fost obligat─â s─â creeze o alt─â dramaturgie, ├«n jurul personajului devenit central. Dispozitivul scenic arat─â ca un platou de filmare, ├«n st├«nga scenei, pe o mas─â, s├«nt filmate planuri de detalii, Kristin care preg─âte┼čte m├«ncarea etc., ├«n dreapta, tehnicienii realizeaz─â bruitajul sonor al filmului. Un perete transparent ne separ─â de salonul casei, unde evolueaz─â Iulia ┼či Jean, filma┼úi ├«n direct ┼či vizibili pe un ecran central. Tot ├«n st├«nga scenei se afl─â o cabin─â de ├«nregistrare a monologurilor Kristinei, fraze scurte, repetitive, senza┼úii, impresii. Toate aceste gesturi insignifiante, t─âiat legume, sp─âlat vase, ac┼úiunile de fiecare zi ale buc─ât─âresei, aduc un alt con┼úinut de via┼ú─â, gestul nu e inutil, e mai ales politic. E ca ┼či cum ÔÇ×clasa muncitoareÔÇť, clasa invizibil─â ┼či mut─â, f─âcea erup┼úie ├«n prim plan. ├Än mod paradoxal, aici, introducerea camerei de luat vederi subliniaz─â teatralitatea; camera de filmat ne apropie de actori ╚Öi sesizeaz─â detalii imposibil de atins ├«ntr-o mare sal─â de teatru. De fapt, cine fagociteaz─â pe cine? Filmul e mai tare dec├«t actorul? De bun─â seam─â, nu, c─âci, decupat, tratat, redistribuit, jocul actorului r─âm├«ne ├«n prim-plan. O lec┼úie de anatomie, versiune cinematografic─â, prin care for┼úa teatrului izbucne┼čte cu mai mult─â putere ca niciodat─â.

R─âm├«n├«nd ├«n acela╚Öi domeniu, la Unteatru, Peter Kerek ╚Öi-a propus un pariu dificil, s─â adapteze un film de Bergman, Persona. Subiectul ├«l pasioneaz─â de mult, ca ╚Öi balansul lui ├«ntre film, televiziune ╚Öi teatru, vezi experimentalul 9 grade la Paris, ├«n 2009, la Teatrul Act, un dialog film ╚Öi joc ├«n live. Filmul lui Bergman propunea, ├«n 1966, procedee inedite, dar mai ales dou─â femei ce vorbesc deschis ├«ntre ele despre dorin╚Ť─â, act sexual ╚Öi avort. Persona este un termen de psihanaliz─â, filmul este o psihoterapie inversat─â, pacienta este cea care ascult─â ╚Öi terapeuta e cea care vorbe╚Öte. O actri╚Ť─â celebr─â, Elisabet Vogler, a amu╚Ťit brusc ├«n mijlocul unei reprezenta╚Ťii ╚Öi se ├«nchide ├«n mu╚Ťenia ei. Doctori╚Ťa o ├«ncredin╚Ťeaz─â unei tinere infirmiere, Alma, ╚Öi le trimite pe am├«ndou─â pe o insul─â, la casa ei de vacan╚Ť─â. Aici, cele dou─â femei devin din ce ├«n ce mai apropiate, ca un transfer difuz de personalitate. O cur─â psihanalitic─â ce derapeaz─â ╚Öi, dac─â actri╚Ťa ╚Öi-a reg─âsit vocea, infirmiera nu iese nev─ât─âmat─â. Kerek a fost atras de aceast─â confruntare, p├«n─â la identificare, c├«nd fiin╚Ťele se apropie ╚Öi sf├«r╚Öesc prin a se confunda, devin cel─âlalt. Spectacolul nu e doar o adaptare scenic─â a filmului, ci mai degrab─â o confruntare, un permanent schimb de priviri ╚Öi de treceri de partea celuilalt: teatrul aspir─â s─â devin─â film, filmul se las─â domesticit, f─âr├«mi╚Ťat ╚Öi ├«nghi╚Ťit de scen─â. Spa╚Ťiul scenic, cu viziune bifrontal─â, semnat de Iuliana V├«lsan, e degajat, o mochet─â bej ca nisipul unei plaje sub soare, apoi cu tonuri ├«ntunecate sau neutre. Lateral, un ecran de proiec╚Ťie, ca o fereastr─â spre lumea filmului. ├Än costume de o elegan╚Ť─â sobr─â, dar care ├«╚Öi r─âspund prin c├«teva detalii, cele dou─â actri╚Ťe, ca dou─â copii, negativ ╚Öi pozitiv, ale aceleia╚Öi imagini. Emilia Bebu este Elisabet, actri╚Ťa ├«n tratament, e mai ├«nt├«i doctori╚Ťa-╚Öef─â, tonul e rece, profesional, apoi devine pacienta, cea care tace, dar care vorbe╚Öte prin privire, z├«mbet ╚Öi se confrunt─â obsesiv cu propria sa imagine pe ecran. Alina Berzun╚Ťeanu este Alma, joac─â mai multe voci, mai multe situa╚Ťii, emisiunea de teatru radiofonic, jucat─â teatral, ap─âsat, ca ├«n tragedia actorilor din Hamlet, sau episodul unei scene erotice de pe plaj─â, decantat cu o senzualitate deta╚Öat─â. O simpl─â schimbare de ton, de pozi╚Ťie, ╚Öi personajul poate deveni altul, trecerile par imperceptibile, dar clar marcate. Persona lui Peter Kerek nu este o imposibil─â ╚Öi inutil─â reconstituire a filmului lui Bergman, ci un dialog original cu filmul, pentru c─â e impregnat de spiritul ╚Öi stilul lui Bergman.

Tot la Unteatru, acest spa╚Ťiu teatral bucure╚Ötean unic, spa╚Ťiu de crea╚Ťie ╚Öi provocare necesar─â, m-am ├«nt├«lnit cu Pesc─âru╚Öul lui Cehov, montat de Andrei ╚śerban. O re├«ntoarcere aproape la surse, pe c├«nd reinventa teatrul La MaMa din New York. Ceea ce frapeaz─â e dorin╚Ťa de simplitate, aproape ascetic─â, piatra col╚Ťuroas─â ├«n mijlocul scenei, ce va servi pentru momentul de teatru ├«n teatru din primul act, scaunele des utilizate ├«n teatrul independent sau ÔÇ×s─âracÔÇť, c├«nd personajele s├«nt prezente ├«n scen─â ╚Öi asist─â la spectacol. ╚śerban introduce un joc subtil ├«ntre personaje absente ╚Öi evocarea lor ├«n ac╚Ťiunea scenic─â, un sur├«s discret, dar plin de satisfac╚Ťie al Arkadinei (Mihaela Trofimov), o privire h─âituit─â sau interesat─â a scriitorului Trigorin (Richard Bovnoczki), obsedat de misiunea de a transforma fiecare clip─â de via╚Ť─â ├«n art─â, cum se extaziaz─â naiv Nina, venit─â de peste r├«u. Spectacolul e dezbr─âcat de toate aluziile la alte spectacole cehoviene pe care le putem purta ├«n noi, ca o arheologie secret─â ╚Öi personal─â (r─âm├«n totu╚Öi cu nostalgia Unchiului Vania montat de ╚śerban la Teatrul Maghiar din Cluj ├«n 2007). La Unteatru, spa╚Ťiul aduce ╚Öi el aura teatrului independent, unde r─âsun─â chem─ârile pentru forme noi, dar cu scaune sau f─âr─â scaune, teatrul este ├«n primul r├«nd o ├«nt├«lnire. Textul, ├«n traducerea Ma╚Öei Dinescu, introduce cu fine╚Ťe c├«teva clins dÔÇÖoeil c─âtre teme ├«nvecinate. Rela╚Ťia mam─â-fiu, Arkadina/Treplev, e punctat─â de c├«teva replici din Hamlet, Treplev e tulburat de un evident complex oedipian. Monologul Ninei, din final, reia elemente din pledoaria lui Treplev despre teatru ╚Öi formele noi, ╚Öi mai ales replicile Soniei din Unchiul Vania. Spectacolul, jucat f─âr─â pauz─â, are astfel o complexitate ╚Öi o profunzime certe, un superb obiect teatral, de╚Öi cu unele derapaje ÔÇ×contemporaneÔÇť, inutile, ca de pild─â Ma╚Öa, Sabrina Ia╚Öchevici (├«n seara c├«nd am v─âzut spectacolul), cea care poart─â doliul vie╚Ťii ei, pare ie╚Öit─â din familia Addams, junkie pr─âbu╚Öit─â, care a renun╚Ťat la vodc─â pentru cocain─â. Doina Levintza a creat pentru Arkadina o superb─â rochie din voal ╚Öi dantel─â, ├«n ultimul act, exact ce trebuia la drum, ├«ntr-o sear─â de iarn─â. S─â nu uit─âm, Cehov era convins c─â a scris o comedie, care s-a terminat totu╚Öi cu o sinucidere.

Radu Afrim, mai mult ca niciodat─â

Despre oameni ╚Öi cartofi este un teatru-document, sau teatru ╚Öi film pe un fond social. Simplu, cu mijloace tehnice elementare, iluminat de c├«teva momente ale esteticii ÔÇ×afrimieneÔÇť. Afrim pleac─â de la un fapt real cutremur─âtor: zece zilieri culeg─âtori de cartofi, mor╚Ťi ├«ntr-un accident, lovi╚Ťi de tren. Filmeaz─â membrii familiilor r─âma╚Öi ├«n via╚Ť─â, bie╚Ťi oameni s─ârmani, ╚Ťigani unguri de l├«ng─â Sf├«ntu Gheorghe: o b─âtr├«n─â ╚Ťintuit─â la pat care-╚Öi pl├«nge nepoatele moarte, o v─âduv─â care tr─âie╚Öte din ajutor social, oameni care muncesc zilnic pentru c├«╚Ťiva lei ╚Öi o pung─â de cartofi. ╚śi ce mai po╚Ťi spune c├«nd afli, la sf├«r╚Öitul unui interviu cu un copil rom ce mergea cuminte la ╚Öcoal─â ╚Öi visa s─â devin─â fotbalist celebru, c─â a fost lovit de un camion ╚Öi c─â a murit pe loc? E╚Öti la teatru, dar ╚Ťip─âtul se opre╚Öte ├«n g├«t. Dialogul se stabile╚Öte ├«ntre imaginile proiectate ╚Öi doi actori de la Teatrul Maghiar din Sf├«ntu Gheorghe care traduc replicile. Intr─â apoi ├«n scen─â cinci copii romi, care c├«nt─â ╚Öi danseaz─â cu o gra╚Ťie ├«nn─âscut─â, mi╚Öcarea, ritmul curg din ei firesc, bra╚Ťele, picioarele se onduleaz─â ╚Öi z├«mbetul ├«nflore╚Öte pe chipuri. Alte imagini, siluete de fete ce danseaz─â undeva pe malul Oltului ├«ntr-o vegeta╚Ťie plin─â de lumin─â, paji╚Öti unde pasc caii ╚Öi se leag─ân─â firul ierbii. Un spectacol special ├«n seria spectacolelor lui Afrim, aceea╚Öi emo╚Ťie str─âb─âtea ╚Öi ├«n Pas─ârea retroÔÇŽ, alt titlu de neuitat, ╚Öi pleci cu o dorin╚Ť─â uria╚Ö─â de empatie ╚Öi solidaritate.

Rabenthal, pe un text de J├Ârg Graser, montat de Afrim la Teatrul Maghiar din Timi╚Öoara, este un spectacol din alt─â lume, cu alte chei, cu animale fabuloase, muzic─â ╚Öi cabaret cu paiete, actori ├«n travesti ╚Öi alte efecte stroboscopice, dar care se deschide ╚Öi se ├«nchide cu un moment de intens─â poezie. Dou─â marionete, copii, joac─â jocul de-a moartea sau de-a visul. Voi ce visa╚Ťi c├«nd muri╚Ťi, ar fi ├«ntrebarea ce deschide ╚Öi ├«nchide spectacolul. Urmeaz─â apoi o serie de aventuri ale unui cuplu de miri ├«ntr-o lume absolut suprarealist─â, bizar─â, un restaurant unde se servesc pe╚Öti vii, care zv├«cnesc realmente pe scen─â, cu personaje cu capete de pe╚Öti, ├«mperecheri stranii gen P├«lnia ╚Öi Stamate, dac─â nu ar fi Ismail ╚Öi Turnavitu, ╚Öi de unde revenim ├«n final ├«ntr-o lumin─â incert─â de vis, ├«n vreme ce ├«n fundal un om-pe╚Öte se ├«nv├«rte ├«ntr-un acvariu. Actorii de la Teatrul Maghiar din Timi╚Öoara se mi╚Öc─â cu o dexteritate uimitoare ├«n acest univers, Tokai Andrea, absolut fabuloas─â, Zsolt Helene Boscik sau Bandi Andras Zsolt. Tot ├«ntr-un restaurant petrecem ├«n alt spectacol montat de Radu Afrim la Teatrul Na╚Ťional din T├«rgu Mure╚Ö, compania ÔÇ×Tompa Mikl├│sÔÇť, cu un text de Ivan V├«r├«paiev, Be╚Ťie, ╚Öi o scenografie de Bar┬ştha J├│zsef. V├«r├«paiev este un dramaturg rus al curentului Teatr.doc, Novaia Drama, pe care l-am descoperit ├«n 2003 cu un text, Oxigen, ╚Öi de atunci, mult jucat ├«n Occident. Este povestea unei nop╚Ťi de be╚Ťie cum numai ru╚Öii o pot imagina, pe care Afrim o transpune ├«ntr-un soi de noapte a Walpurgiilor ├«ntr-o lume de corporati╚Öti, middle class, bine instala╚Ťi ├«n via╚Ť─â. Oaspe╚Ťii ajung elegan╚Ťi, se prezint─â la microfon, ├«ntrerup╚Ťi din c├«nd ├«n c├«nd de o solist─â la fel de stilat─â care intoneaz─â c├«ntece ungure╚Öti de be╚Ťie, de of ╚Öi jale. Muzica original─â de Boros Csaba, K├ísler Magda (voce), Kosty├ík M├írton. Sticlele se acumuleaz─â, limbile se dezleag─â ╚Öi, brusc, to╚Ťi cad secera╚Ťi. Actorii ar trebui cita╚Ťi absolut to╚Ťi ÔÇô au o energie ╚Öi o capacitate inepuizabil─â de a reinventa mi╚Öc─ârile corpului, grimasele cele mai nea╚Öteptate. Travers─âm o noapte de be╚Ťie crunt─â, de ├«ntuneric ╚Öi luciditate, ca o alt─â lumin─â ce le invadeaz─â brusc min╚Ťile. Cuplurile se desfac ╚Öi se refac, limbile se ├«mpleticesc. Be╚Ťia e un moment de gra╚Ťie divin─â, c├«nd se aude ╚Öoapta lui Dumnezeu ├«n inimi, iubirea de cel─âlalt, ca lege a firii. Spectacolul avanseaz─â ca un t─âv─âlug, violent, ├«ntre comicul situa╚Ťiilor ╚Öi setea vibrant─â pentru o spiritualitate ce ╚Ť├«╚Öne╚Öte, secret─â, atotputernic─â ╚Öi pe care trezirea din zori risc─â s-o reduc─â din nou la t─âcere. Ca ├«n Teorema lui Pasolini, cunoa╚Öterea divin─â e carnal─â, iar Iisus e un produc─âtor de filme obez, bolnav de cancer. 

Mirella Patureau este critic de teatru ┼či traduc─âtoare, cercet─âtoare la Atelier de Recherche sur lÔÇÖInterm├ędialit├ę et les Arts du Spectacle, CNRS, Paris.

Foto: L. Muntean

TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul coresponden╚Ťei
O cu totul alt─â carte fa╚Ť─â de aceea, ╚Ötiut─â tuturor, din 1978, este actuala edi╚Ťie, definitiv─â, a ÔÇ×Romanului epistolarÔÇŁ dintre I. Negoi╚Ťescu ╚Öi Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te sup─âra, frate
ÔÇ×Fr├Ęre et s┼ôurÔÇŁ r─âm├«ne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu tr─âiri rezonabile ÔÇô ├«ns─â╚Öi lipsa de m─âsur─â a pasiunilor sf├«r╚Öe╚Öte prin a fi ÔÇ×rezonabil─âÔÇŁ, necesar─â ÔÇô ╚Öi moral─â burghez─â.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album ├«n limba matern─â ce le ofer─â mai mult spa╚Ťiu de manevr─â pentru poezie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.