Arta mobil─â & mobilizat─â

Publicat în Dilema Veche nr. 209 din 18 Feb 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Anul 2008 s-a deschis, pe 10 ianuarie, la Centrul Na┼úional al Dansului, nu cu un spectacol, ci cu o expozi┼úie permanent─â, 24 de ore din 24: "La Zid" de Dan Perjovschi. "Singura mea interven┼úie artistic─â ├«ntr-o institu┼úie a statului rom├ón" - a declarat artistul. ├Ämpotriva oric─ârei forme de institu┼úionalizare a artei, Perjovschi ├«┼či pune semn─âtura la CNDB pentru c─â "e singurul model viabil de institu┼úie na┼úional─â" ┼či pentru c─â desenele lui transform─â zidurile-suport ├«n lucrare de art─â, care automat are valoare ┼či "complic─â" - dup─â cum declar─â Perjovschi - decizia evacu─ârii ┼či intervenirii violente cu picamerele. "E un fel de perete troian" - adaug─â artistul. Ac┼úiunea lui Perjovschi e o form─â de squatting. Deciziei de eliberare a unui loc pentru d─âr├«marea lui, ├«n cazul de fa┼ú─â CNDB, artistul ├«i r─âspunde prin ocuparea pere┼úilor, prin ├«mbr─âcarea ┼či dublarea lor cu desene. Astfel, artistul refuz─â pur ┼či simplu s─â plece din cl─âdire, refuz─â s─â ├«ncredin┼úeze cl─âdirea, s─â o dea spre demolare. Actul lui aminte┼čte de ocup─ârile abuzive din Berlinul anilor ├ó┬Ç┬Ö90: oamenii protestau ┼či nu eliberau casele. Blocul pictat ┼či pe care scrie mare "Wir bleiben drin" ("R─âm├«nem ├«n─âuntru"), din cartierul Kreuzberg, e un exemplu. Dar ceea ce face Perjovschi e mult mai mult dec├«t at├«t: el deseneaz─â timp de o lun─â trei pere┼úi ├«nal┼úi ai CNDB ┼či ├«n felul acesta ├«i pune pe to┼úi cei care vor s─â d─âr├«me acea arip─â a cl─âdirii ├«ntr-o uria┼č─â dilem─â. Pere┼úii se transform─â brusc ├«n art─â ┼či devin valoro┼či. E ca ┼či cum ar spune: OK, v─â d─âm cl─âdirea, dar v─â l─âs─âm semn─âtura lui Perjovschi pe cei trei pere┼úi. Ce faci? D─âr├«mi, pur ┼či simplu? Mai ├«nt├«i zugr─âve┼čti, acoperi tot ┼či apoi, lini┼čtit, intervii cu picamerele? ├Ä┼úi asumi acest act - distrugerea unui obiect artistic - ┼či consecin┼úele lui, scandalul ce va urma? Artistul e ludic, ironic, r─âspunde la cinism ┼či indiferen┼ú─â cu un act care cere o reac┼úie imediat─â, un act care face apel la con┼čtiin┼ú─â ┼či etic─â. Acestea, chiar dac─â e posibil s─â nu existe, trebuie provocate ┼či afi┼čate public. ├Än sine, dincolo de con┼úinutul s─âu, de modul ├«n care desenele sale se joac─â ┼či jongleaz─â cu simbolurile politice ┼či cu stereotipurile culturale, actul s─âu este unul extrem de politizat ┼či de critic. "Time to download" Ne ├«ntoarcem din nou ├«n timp, ├«n paginile Dilemei vechi, nr. 89, din septembrie 2005. Iat─â c├«teva dintre r─âspunsurile pe care Dan Perjovschi le d─âdea la Chestionarul lui Proust: "├Ändeletnicirea mea preferat─â: s─â g├«ndesc ┼či s─â desenez, nu neap─ârat ├«n aceast─â ordine; Fericirea pe care mi-o visez: s─â fac ┼či s─â influen┼úez lucruri ├«n bine; Care ar fi pentru mine cea mai mare nenorocire: s─â nu mai am umor; Culoarea mea preferat─â: alb ┼či negru; Deviza mea: nu te opri". Time to download, parafraz├«ndu-l tot pe artist: negru pe alb sau alb pe negru. Cu carioca sau cu creta. Pe pere┼úi albi, pe ziduri negre, pe ferestre, pe podea, pe tabl─â. ├Än Pavilionul rom├ón de la Vene┼úia, ├«n Galeria Protokol din Cluj, ├«n fosta cocserie din Essen, ├«n cadrul proiectului "Kokerei Zollverein", la New York, ├«n spa┼úiile MOMA ┼či, chiar ├«n acest moment, ├«n galeria Lombard-Freid Projects (cu expozi┼úia "You Remember my Pin", care ├«l apropie mult de artistul francez Renaud Auguste-Dormeuil, specialist ├«n cartografierea unui spa┼úiu public al nesupravegherii video), la Centre Culturel Suisse din Paris, la Sydney ┼či, permanent, ├«n Bucure┼čti, la Teatrul Na┼úional, ├«n aripa ce ├«nc─â mai g─âzduie┼čte Centrul Na┼úional al Dansului. Artistul permanent "la zid" "La Zid" e diferit─â de celelalte expozi┼úii ale lui Perjovschi. Cu markerul pe cei trei pere┼úi ├«nal┼úi de la CNDB, accesibil─â oricui, la orice or─â, din diferite unghiuri ┼či de la ├«n─âl┼úimi diferite, ├«n func┼úie de treptele urcate, expozi┼úia este numit─â "permanent─â". Definind-o astfel, artistul se neag─â pe sine. El nu mai vorbe┼čte de efemeritate, de pere┼úi care se ┼čterg, ci, din contr─â, actul lui provoac─â ┼či for┼úeaz─â autorit─â┼úile s─â reac┼úioneze altfel. Perjovschi vine pentru prima oar─â s─â deseneze ├«ntr-o institu┼úie ┼či de data asta afirm─â c─â face o lucrare permanent─â. Se pune din nou pe sine la zid ┼či pune ├«ntreaga societate la zid, cer├«nd o reac┼úie. "La Zid" ar trebui s─â fie permanent─â ┼či trebuie neap─ârat vizitat─â. Nu ve┼úi vizita o expozi┼úie, v─â ve┼úi roti ochii, ve┼úi urca sau cobor├« trepte ca s─â focaliza┼úi, v─â ve┼úi ├«ndep─ârta ca s─â ave┼úi ansamblul. Ve┼úi vedea cum, ├«n mi┼čc─ârile voastre, ve┼úi fi autorul propriei coregrafii, la Centrul Na┼úional al Dansului. ┼×i, chiar dup─â jum─âtate de or─â de "dans", ve┼úi avea surpriza s─â descoperi┼úi noi desene, pe care ├«nainte nu le-a┼úi observat sau pe care acum le citi┼úi ┼či le ├«n┼úelege┼úi ├«n mod diferit. "Dansez cu voi" - scrie la un moment dat, pe unul dintre pere┼úi. Desenele lui Dan Perjovschi te fac martorul destinului unui zid ┼či al unei cl─âdiri, te fac martorul istoriei prezente. De c├«te astfel de interven┼úii artistice de con┼čtiin┼ú─â ar avea nevoie Bucure┼čtiul sau Rom├ónia? Anima┼úii & ´Čüc┼úiuni Timp de opt luni, p├«n─â ├«n august, la Muzeul Na┼úional de Art─â Contemporan─â (MNAC) din Bucure┼čti, parterul ┼či etajul ├«nt├«i s├«nt ├«ncredin┼úate lucr─ârilor de art─â contemporan─â apar┼úin├«nd unui num─âr de peste dou─âzeci de arti┼čti francezi. Evenimentul face parte dintr-un program al Ministerului Culturii ┼či Comunic─ârii din Fran┼úa, al c─ârui obiectiv este promovarea arti┼čtilor francezi actuali, prin intermediul FNAC (Fondul Na┼úional de Art─â Contemporan─â), cea mai mare colec┼úie de art─â contemporan─â din Fran┼úa. Animations/Fictions, comisariat─â de c─âtre Ruxandra Balaci, str├«nge la un loc un num─âr foarte mare ┼či diferit de lucr─âri. Titlul se explic─â prin inten┼úiile curatoarei de a ar─âta cum anima┼úia ┼či benzile desenate reprezint─â o cale de acces c─âtre ├«n┼úelegerea viciilor societ─â┼úii actuale. E adev─ârat, toate lucr─ârile s├«nt o punere ├«n comun a tehnicilor ┼či instrumentelor pe care le folosesc benzile desenate sau anima┼úia. Dar, dincolo de aceasta, ele nu reu┼česc s─â ├«mp─ârt─â┼čeasc─â un concept comun, nu ofer─â ├«n ansamblu imaginea unei expozi┼úii coerente. Mai degrab─â, ele au puterea de a demonstra modul ├«n care arta contemporan─â inoveaz─â la nivelul genurilor sale. S├«nt picturi (dar niciodat─â ├«n sensul tradi┼úional al cuv├«ntului, cum ar fi Grille a lui Bernard Joisten, care iese pur ┼či simplu din p├«nza bine delimitat─â ┼či se extinde ┼či prelunge┼čte pe pere┼úii ┼či podeaua MNAC-ului), colaje (asemenea celui pe lemn, o bul─â imens─â "decupat─â" din revista de benzi desenate, a lui Fran├â┬žois Letaillieur), fotografii (care ies ┼či ele din cadrele fixe asemenea complicatei ┼či ├«nc─ârcatei Still life with Mickey, a lui Mac Adams), desene - precum seria de 34, ├«n acuarel─â ┼či stilou, care ies la propriu din rama cu m├«ini ┼či picioare, golit─â ┼či l─âsat─â f─âr─â via┼ú─â, evadeaz─â ┼či se ├«ntind pe tavanul MNAC-ului ┼či cer un efort s─â fie v─âzute, Mr. Frame, a arti┼čtilor Petra Mrzyk ┼či Jean-Fran├â┬žois Moriceau, sculpturi (a lui David Mach, Mickey Matchhead, Mickey, avalat de capul inert compus din mii de chibrituri puse unul l├«ng─â altul), filme de anima┼úie ┼či instala┼úii, precum cea a lui Wang Du, D├ęfil├ę, piese de joc de-a r─âzboiul, la propor┼úii mult mai mari. Dubla supradimensionare a unor elemente d─â tridimensionalitate lucr─ârii. "Cartea junglei" Lucr─ârile care la Animations/Fictions atrag cel mai mult aten┼úia s├«nt instala┼úia video sonor─â (pe Opus 77 de Haydn), Professeur suicide, a lui Alain S├ęchas, ┼či filmul de anima┼úie The Jungle Book Project, al cunoscutului artist Pierre Bismuth. E p─âcat s─â le poveste┼čti, ele trebuie v─âzute. Professeur suicide este o imagine a societ─â┼úii actuale. Profesorul le pred─â celor cinci elevi (to┼úi, manechine de plastic alb ┼či capete-balon) lec┼úia de sinucidere. ├Ä┼či ├«n┼úeap─â u┼čor capul, gestul se reia la infinit, expresia fe┼úei sale e diferit─â, z├«mbe┼čte, se mir─â, e trist, dar ochii r─âm├«n mereu la fel de goi ┼či de pasivi. Instala┼úia e plasat─â ├«n a┼ča fel ├«nc├«t ├«l pune pe vizitator ├«n pozi┼úia elevului, dar poate fi privit─â ┼či de sus, de la un alt nivel. Videoinstala┼úia lui Pierre Bismuth, The Jungle Book Project, din 2002, proiecteaz─â pe un ecran mitica povestire animat─â a lui Walt Disney ┼či devine, automat, ┼úinta multor vizitatori. Artistul ├«l prelucreaz─â, combin─â 18 versiuni ale filmului, 18 traduceri: fiecare personaj vorbe┼čte o alt─â limb─â, Mowgli vorbe┼čte spaniol─â, turma de elefan┼úi - german─â. ┼×i astfel barierele lingvistice dispar, desenul animat e un Turn Babel, locul unde se ├«n┼úeleg cu to┼úii, prin universalul limbaj vizual. Bismuth transform─â filmul lui Disney ├«ntr-o lucrare de art─â, abstract─â, deschis─â interpret─ârilor, universal─â, care nu are nevoie de un limbaj predefinit. Prezent─â ├«n foarte multe galerii ┼či muzee, The Jungle Book Project e extraordinar─â prin impactul pe care ├«l are asupra publicului. La MNAC, ├«n seara deschiderii, cei mai mul┼úi vizitatori urm─âreau Cartea junglei, ├«n varianta propus─â de Pierre Bismuth.

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.